scrie si socoteste=gradinita buna?

Ma numar printre cei ce cred in educatia timpurie si in "antrenamentul" mintii unui copil mic. Mai cred ca 3 ani este varsta cea mai potrivita pentru a incepe "aventura cunoasterii". Astfel inarmata am pornit in cautarea gradinitei potrivite.
Am ajuns pana la urma intr-un loc care promitea EDUCATIE adevarata. De stil vechi, dar adevarata. Gradi particulara. In educatia copiilor se succedau saptamanal urmatoarele doamne:
- doamna de germana
- doamna de romana
- doamna de matematica
- doamna de engleza
- doamna de dans.
Toate cele de mai sus (mai putin doamna de engleza) foste profesoare de liceu, actualmente pensionare. Doamna de engleza, proaspat absolventa de facultate. Directoarea, fosta directoare de liceu, actualmente pensionara.
Mi-au trebuit 5 luni ca sa inteleg cat de monstruoasa era coalitia din spatele "sistemului". Pentru ca totul era "invelit" in chestii de genul "noi facem disciplina", "la noi nu face fiecare copil ce vrea", "daca acum face asa, la scoala ce va faceti". Ca parinti de baiat am considerat ca putina disciplina nu are de ce sa-i strice si ca trebuie sa inteleaga ca lumea nu se invarte in jurul lui.
Dar copilul devenea din ce in ce mai trist si mai nesigur pe el.
A fost pedepsit din prima zi. Gradinita, plina de reguli (nu ai voie sa alergi, nu e voie sa te apropii de dulapul X pentru ca nu e ancorat, nu ai voie sa protestezi daca nu-ti plac jucariile primite, etc.) a ridicat imediat probleme unui nou venit. Era pedepsit zilnic. Din prima zi, fara nici un fel de perioada de acomodare.
Am aflat mai apoi ca directoarea are o singura ambitie: copiii care termina la gradinita ei sa stie sa scrie si sa citeasca pentru ca, la inscrierea la scoala, cand vor fi intrebati de invatatoare la ce gradinita au fost sa spuna "X" si sa se duca vestea.
Nu conta nimic altceva. Nu se picta, nu se colora, nu se desena, nu se modela cu plastilina. Se faceau "la greu" matematica si romana. Dar ce a inceput sa ma ingrijoreze era faptul ca toate acestea se faceau cu forta. Nu prin metode specifice invatamantului prescolar (de exemplu prin joc didactic) ci pur si simplu ca la scoala: toti elevii in banca si profesoara la tabla. La 4-5-6 ani copiii se plitisesc repede. Evident incep sa caste, sa se intinda, sa vorbeasca intre ei. Atunci sunt pedepsiti pentru "deranjarea orelor" sau pentru sfidare. Nu va imaginati pedepse grave (nu sunt tinuti in beci sau biciuiti) dar suficient cat sa transmita permanent copilului ca ceva e in neregula cu el (izolat intr-o clasa pe un scaunel, dus in biroul directoarei, interzis sa mai vorbeasca toata ziua cu alt copil, interzis sa se joace dupa terminarea "orelor", etc., etc.
Parintii? Cei mai multi din categoria ocupati. Veneau bonele sa le ia copiii de la gradi; habar nu aveau ce se petrece. Si oricum, se puteau lauda in fata vecinilor cu un copil precoce care scrie si citeste la 5 ani, si toate astea in limba engleza.
Serbare de ziua mamei la grupa mare pregatitoare. Noi, nou veniti. Din 6 copii cati erau in grupa: o fetita a isbucnit in plans, un baietel se clatina continuu, ca de parkinson, un altul privea numai in pamant. Spuneau poeziile la foc automat, fara nci un fel de intonatie, iar cantecele erau mai mult un fel de zbierete sincronizate. Noi tocmai veneam de la serbarea unei nepotele de 5 ani: pusti haiosi, impiedicaturi la dans, fetite intreband in mijlocul serbarii "unde e buni a mea?", poezii spuse pana la jumatate, apoi iar de la capat pentru a fi incheiate de insusi copilul cu "am uitat cum mai urmeaza", parinti amuzati, educatoare emotionate...
Da, toti cei 6 copii din grupa pregatitoare de la gradinita Cindrella din Ploiesti vor merge la scoala si vor stii sa scrie si sa citeasca (cel putin teoretic, pentru ca nu le-am testat eu aceste abilitati). Dar nu cumva, pe parcurs, li s-a furat altceva, ceva ce nu vor mai recupera niciodata?

Cricor spune:

Bine ca ti-ai dat seama la timp ca ceva nu-i in regula. Ai timp sa-i redai increderea in sine pana incepe scoala.
Uneori ma gandesc ca suntem mult prea stresati cu scoala asta. Sunt sigura ca mama mea nu s-a gandit inca decand aveam eu 4 ani ce-o sa fac la scoala, cum o sa ma descurc, n-am stiut sa scriu sau sa citesc si am avut rezultate foarte foarte bune. Eu pe de alta parte il bat la cap pe al meu cu literele (aici incep sa invete sa le scrie de la 4 si in cls. I se ocupa mai mult de citit ca-i mai greu cu cititul/scrisul in engleza decat in romana), puzzle, cifre si nu de putine ori ma intreb daca nu cumva am cazut in capcana "cu cat e mai mic cu atat invata mai usor si isi foloseste capacitatea intelectuala cat mai aproape de maxim, bla, bla, bla."

capcaunul spune:

Nu am alte cuvinte decat de dispret profund fata de acele creaturi. Sunt monstruasele creatii ale spalarii pe creier din perioada comunista. Mintea lor este imbuibata cu alte valori: Cantarea Romaniei, Olimpiadele, Daciada, intrecerea intre clase, panoul de onoare, insignele de pionier de frunte, tresele fruntasilor sau comandantilor de detasament, serbarile de 23 August sau de ziua mult iubitului si stimatului, controlul unghiilor, bentitza obligatorie etc.
DIN PACATE, asa sunt majoritatea profesorilor din generatiile trecute de 40 de ani. Din pacate aceasta este una din cauzele invatamantului romanesc DEPLORABIL.
Capcaun care ar inghiti cu mare placere asemenea monstri

miruta spune:

Ai mare dreptate .Degeaba stie sa scrie si sa citeasca la 5 ani daca totul se face mecanic - invata pentru ca este obligat nu pentru ca asta si-a dorit el . Am intalnit si copii dornici de a cunoaste cat mai mult ,de a invata sa scrie si sa citeasca dar.............asta pornea de la ei si nu statea nimeni in spatele lui sa-l oblige sa scrie , sa citeasca etc .Fiecare copil are ritmul lui propriu de dezvoltare nu trebuiesc obligati , fortati doar pentru a ne mandri noi cu minunile pe care le stie copilul la 5 ani .In plus , daca el stie sa citeasca , sa scrie de la gradi ,la scoala nu va mai prezenta nici un interes pentru orele de matematica , abecedar pentru ca...el deja stie toate lucrurile acestea. Si ar mai fi un lucru : persoana care il invata sa scrie poate nu stapaneste tehnica realizarii literelor ( acest lucru se invata la metodica predarii limbii romane in invatamantul primar ). Degeaba persoana respectiva este absolventa a facultatii de litere ,degeaba a predat anii in sir la liceu .........liceul nu se poate compara cu gradinita ,exista tehnici ,metode de lucru total diferite in gradinita , degeaba are un bagaj bogat de cunostinte daca nu stie sa le aplice corespunzator , sa le structureze potrivit nivelului de varsta a copilului .Copilul va fi mai mult dezorientat decat educat si va invata mecanic , lucru pe care nu cred ca si-l doreste nimeni numai de dragul de a arata ca al meu copil e un copil supradotat din punct de vedere intelectual . Asa ca nu alegeti gradinita doar pentru astfel de lucruri .Ii veti face mai mult rau decat bine copilului. Multe succese la gradi in noul an scolar !
Pupici!

miruta spune:

Aaaaaaaaaaaaaa!Si am uitat sa spun .Programa pentru invatamantul prescolar interzice astfel de activitati de scriere , citire la gradinita .Si sunt cu desavarsire contraindicate lectiile de tip scoala .Totul la gradi se face prin joc - se evita astfel invatarea mecanica .

monica-elizabet spune:

dar la gradinita aceasta nu se lucra dupa programa?
exista caietele speciale pentru fiecare varsta(grupa) cu activitati matematice care nu-i streseaza in asemenea hal pe copilashi...(pentru baietelul meu este o adevarata placere sa lucreze in caietelul asta)
Doamne bine ca ti-ai dat seama si ai retras copilul la timp...ce inseamna ambitiile prostesti ale unoradar oare nu se poate face o sesizare undeva la inspectorat si sa se aduca la cunostinta ce fel de "pregatire" se face acolo?
sa auzim de bine

monica

simali spune:

Nu stiu unde ce anume reglementeaza in Romania educatia in gradinite. Am imresia ca nu este reglementata nicaieri.
Vreau sa spun ca in mod normal, daca ai un sistem didactic pentru prescolari(asa cum au metodele Montessori, Waldorf, Step by Step, etc), normal ar fii sa pui sistemul la punct, sa fie avizat de cineva (o comisie sa zicem) pentru ca toata lumea sa stie ca sistemul tau pedagogic e viabil si nu traumatizeaza copiii si abia apoi sa-l declari si sa incepi sa-l aplici intr-o gradinita.
La noi orice nebun isi deschide gradinita - poate sa fie sau nu avizata de Ministerul Invatamantului - si aplica fel de fel de scheme dupa ureche. Cum aici nu e ca la facultati - sa vrei diploma recunoscuta - te duci ca parinte de buna credinta si te uiti la mobila, covoare, jucarii; ca diplomele educatoarelor nu sunt in rame pe pereti. Ei iti spun toti ca au personal specializat, dar cate dintre noi cerem sa le vedem diplomele in original cand inscriem copiii? Sau evaluarile psihologice?
Cineva ar trebui sa faca asta pentru noi - si uite ca nu face. Am intrat pe site la protectia consumatorului. Nu se vorbeste nimic despre gradinite.
Mie mi se pare Vestul Salbatic cu gradinitele in Romania.
Ceea ce e tragic, pentru ca in joc este cea mai fragila categorie de "cetateni".

filofteia spune:

Simali si eu cred ca ai facut o alegere buna atunci cand l-ai retras de la gradinita.

Normal o gradinita trebuie sa fie autorizata de Ministerul Educatiei si stiintelor (oare asa ii spune) si sa urmeze programele date de acesta.

Eu cand l-am mutat pe Adi de la stat la particulara am fost placut impresionata prima data de sedinta. Pe cei care "veneam" prima data in gradinita ne-au convocat la o sedinta, cu o sapatamana inainte, in care s-au prezentat de la Directoare pana la femeia de serviciu, ce studii au si care este conceptul lor despre educatie. Ne-au dat si un formular de completat in care erau inrebari de genul : daca a mai fost la gradinita... de ce l-ati mutat... de ce ati ales gradinita noastra... etc. Eu am fost foarte sincera in raspunsuri.

Apoi au inceput gradinita si am constat ca am facut o alegere buna...
pentru ca :
-intr-o zi copiii s-au luat de mana si l-au consolat pe unul din baietei care plangea dupa mama lui
-serbarile nu scot in evidenta un anumit copil ci pe toti la fel (desi al meu este foarte talentat la muzica nu am vrut sa fie tratat altfel)
-au ora de joaca in pod, unde au amenajat un super loc de joaca, cu tot felul de jucarii, sau afara (in functie de vreme) unde au un alt loc de joaca
-diversele activitati (engleza, calculator) nu le fac in aceeasi clasa ci au clase separate
-se implica in educatie tot personalul, nu numai educatoarea
-atunci cand am reclamata ceva (si am avut dreptate) au compensat situatia si in nici un caz copilul nu a avut de suferit
-pedepsele sunt spuse parintilor si chiar corectate impreuna cu acestia... ex: au incercat sa-l cuminteasca pe al meu spunand ca nu-l mai primesc la gradinita. Le-am explicat ca asta nu este o pedeapsa pentru el ci o fericire. Asa ca impreuna am gasit solutia (al meu este foarte nazdravan si miscator) nu-l mai lasa la ora de calculator, care pe mine nu ma prea intereseaza, ca Adi are acasa calculator si este deja mult mai avansat decat ce fac ei acolo.

Nu poti decat sa incerci in alta parte. Eu am fost de cateva ori si am vorbit cu personalul de acolo inainte.

simali spune:

monica-elizabet. Copiii aveau caietele despre care vorbesti acestea erau numai o mica parte din "orele" de romana si matematica care se faceau. Un fel de introducere.

simali spune:

Si eu am vorbit cu personalul, dar directoarea era un fel de paznic, cu biroul la usa. Tot ce voiai trebuia sa-i spui ei. Nu reuseam niciodata sa vorbesc cu educatoarea pentru ca directoarea prelua totul.
M-am mai lovit de gelozia patroanei si la o alta gradinita la care a fost inscris copilul cam 6 luni. Avea o educatoare super (genul deschisa, prietenoasa, care-i incuraja, le spunea povesti, se juca cu ei pe jos, etc.) dar a fost concediata de patroana gradinitei pentru ca avea relatii prea bune cu copiii si parintii.
Chiar asa i-a spus educatoarei la concediere: "nu-mi place pentru prea ai tu relatii bune cu parintii". Apoi a inventat un pretext, ceva ca ar fi furat o carte...
Cand o persoana care nu e educatoare de profesie isi face gradinita ar trebui sa inteleaga ca "angajata" trebuie sa aiba relatii bune cu parintii, nu ea. Sau mai bine sa nu aiba voie sa patroneze gradinite persoanele care nu sunt educatoare.
Voi ce credeti?

simali spune:

Filofteia. Ministerul educatiei nu-ti spune exact cum sa faci si ce sa faci. Eu pariez cu tine pe ce vrei, ca daca vine un control de la Minister la gradinita de la care eu tocmai l-am retras pe Bucalat vor ramane "paf" de cat de serioas si "in norme" pare stabilimentul: copiii au uniforme, stau in banca si nu zic nici "pas" -normal dupa atatea pedepse- raspund la intrebari ca la scoala (ridica mana), stiu pe de rost toate plansele de pe pereti... Crezi tu ca le da prin cap sa intrebe "dar cu plastilina lucrati?". Si chiar daca, ele vor spune, da, lucram.
Faptul ca la voi la gradi copiii se inteleg intre ei si se consoleaza reciproc este un semn ca acolo lucrurile sunt OK.
La Cinderella copiii radeau unii de ceilalti, se loveau si-si vorbeau urat. Cai mari ii trimeteau pe noii veniti sa ia obiecte din dulapul care stiau ca este ne-ancorat de perete pentru ca stiau ca astfel vor fi cu siguranta pedepsiti. Al meu e naiv rau. O "fura" de fiecare data.
De exemplu (faza vazuta de mine la serbare) odata avea in mana un corn. Unul mai mare a venit la el si i-a smuls din corn pana cand pe jos s-au facut firimituri. Apoi s-a dus la educatoare si a reclamat "doamna... Ovidiu a facut firimituri pe jos". Iar el, daca spunea ca nu, nu era crezut.
Relatiile bune dintre copii sunt semnul relatiilor bune dintre copii si educatori. Din pacate asta nu este ceva ce poti vedea cu usurinta la inscriere.