ADOPTIA-TEMA LIBERA DE DISCUTII,SAU SUBIECT TABU
Raspunsuri - Pagina 2
Silvia_Pui spune:
Exact la asta ma gandeam si eu ca se poate intampla. Acesti copii sunt atat de isteti , incat te incuie cu intrebari . Si as vrea sa reusesc sa-l fac sa inteleaga ce inseamna el pentru noi pana la momentul acestor intrebari . Pana la urma tot cel de Sus le va aranja pe toate .
Liliana , iti multumim , dar oricat ai fi de pregatit , tot vor exista intrebari care iti vor taia respiratia , asa cum s-a itamplat si la tine .
http://pg.photos.yahoo.com/ph/map75ro/album?.dir=828escd&.src=ph&store=&prodid=&.done=http%3a//pg.photos.yahoo.com/ph//my_photos
mi-ha spune:
Intai fetelor,ma bucur ca v-am regasit(am fost plecati o perioada).
Apoi,ma bucur ca nu ati trecut acest subiect cu vederea pt ca in legatura cu adoptia eu vad doar 2 mari confruntari:cu ceilalti cand introduci copilul in mediul tau(am mai discutat despre asta);si momentul adevarului.
Liliana,exact asta vroiam:o discutie libera,fara false pretentii,pur si simplu sa ne povestim experientele fara a ne pretinde perfecte.Multumesc pt povestea ta.In mintea mea cam asa ar trebui sa se intample insa nu intotdeauna este asa cum vrem noi.
Simona,te rog sa ma scuzi daca ti-am dat impresia ca m-am suparat.In niciun caz nu m-am suparat pe tine,ci iritarea din raspunsul meu venea probabil din faptul ca m-am speriat de reactia pe care o avusese Calina cu o seara sau 2 mai inainte.N-as vrea sa abandonezi(ce urasc verbul asta) subiectul.
Valiburu,raspunsul tau este foarte reconfortant,linistitor.Din nefericire omul este un pic mai egoist decat vrem noi sa recunoastem.Cand am adus-o acasa pe Calina ,mi-am spus,ca orice om cu mintea limpede, ca o voi creste pentru ea si doar pentru ea,dar sentimentele uneori iti mai umbresc mintea si gandesti ca nu vrei doar sa-l cresti ci sa-l ocrotesti.N-as vrea sa ajungem la 14 ani ,sa afle de la Tanti X adevarul si sa fuga de acasa si sa o caut prin toata tara vreo 3 luni-asa cum stiu eu un caz.
De fapt,doar de asta mi-e frica:sa nu fie nici prea tarziu,dar nici prea devreme.
Deocamdata pastrez legatura cu vreo 4-5 familii cu copii adoptati,insa aproape toti transforma adoptia intr-un subiect tabu pe masura ce copiii cresc si ma gandesc ca daca ei nu le vor spune copiilor lor adevarul,eu nici atat nu pot sa-i spun Calinei intr-o zi"Stii,iubita,nu e nicio problema ca nu ai crescut in burtica lu' mami pt ca se mai intampla.Uite,nici A,nici O.,nici I.,nici A. nu au crescut in burticile mamelor lor".Si a doua zi ea sa se duca vesela si sa le spuna:"Stii,nici tu nu ai crescut in burtica lu' mami tau".Cred ca ar fi gafa vietii male.Asa ca asta cu exemplul...se cam clatina.
E drept,tu iti cunosti copilul cel mai bine,dar nici experientele celorlalti nu pot decat sa ajute.
mi-ha spune:
Comparand nr de vizualizari[300 si ceva] cu nr de raspunsuri[12],nu pot sa deduc decat ca adoptia este un subiect tabu.
nico_ro spune:
Este atat de descurajatoare si sinuoasa toata procedura, incat de multe ori nu ai cuvinte sa discuti prea mult pe aceasta tema. Cuvintele iti vin cand sperantele se intrezaresc, cand iti gasesti sufletelul; cred ca toata lumea care intra aici a observat ca mamicile care au adoptat deja sau sunt in curs de a adopta, dar deja au gasit copilasul, sunt cele care tin subiectul in viata. Restul celor care vizualizeaza dar nu scriu nimic sunt cei care inca nu au multe de spus... De multe ori, decat sa-ti exprimi amaraciunea si dezgustul pentru atatea piedici, mai bine doar citesti despre fericirea altora. Iar cand iti vine randul, recuperezi tot ce n-ai scris cand inca nu-ti gasisei fericirea. Cel putin eu asa fac, citesc mereu cu mare drag, dar ce sa scriu? Ca dupa ce iei atestatul se uita de tine, ca desi autoritatile considera furt sau trafic de copii cautarea unui copil pe cont propriu, totusi aceasta e singura cale de a te ajuta singur? Asta se stie si nu e bine sa se scrie aici... Asa ca ma multumesc deocamdata cu lectura, dar dupa ce gasesc copilasul promit ca voi deveni o naratoare inversunata.
Si dupa cate vad, ORA considera adoptia un subiect tabu, pe lista de lucruri normale si prioritare fiind indesarea pe gatul unor persoane care au privilegiul de a naste a copiilor pe care nu si-i doresc. Adoptatorii in viziunea lor sunt infractori!!!! Cel putin 15% din ei, dupa cum am citit intr-un interviu cu cineva important de la ORA. Acesti oameni oare gandesc? Ca de avut suflet nu cred ca au, dar macar ratiune!
flaviutza spune:
uite ,pot sa spun si eu cate ceva din punctul de vedere echidistant al celui neimplicat (activ) in problema adoptiei.
cred ca temerile voastre tin mult de contextul social in care traim, unde vecinu' sau educatoare de la gradi pot sa se uite chioras nu numai la copilul adoptat ci si la copilul cu un anumit handicap, de fapt la tot ceea ce inseamna DIFERIT. ca din momentul in care sti ca e copilul tau, indiferent cum a ajuns el la tine acasa, il iubesti neconditionat si il protejezi si il vezi cel mai cel. pentru ca e al tau . si iubirea de mama e una si aceeasi, nu poate fi diferita.
eu una in afara de durerea de la operatie nu am simtit nimic special cand mi-am vazut copilul. faze de genul "sentimentul ala puternic din prima clipa, legatura "de lapte"" sunt pure fantezii. atasamentul se creeaza in timp, poate chiar dupa cateva saptamanani.
chiar am studiat tinerele mamici la maternitate si n-am vazut una care sa "dea pe-afara" de iubire materna in primele zile. :)toate zaceau late de durere si cand era ora de alaptat de-abia ne ridicam din pat :)
asa ca ori ca il vezi la o zi ori ca il vezi la 3 luni sau la un an "prima data" nu vad mare diferenta, tot mama esti pt puiul tau pt tot restul vietii.
ar fi si cateva avantaje daca ma gandesc eu bine:)
1) adopti un copil sanatos , (tot respectul pt cei care adopta copil cu handicap), pe cand ca parinte natural nu ai garantii..si sunt cazuri destule
2) nu te ingrasi ca mine 30 kile si nu treci prin experienta dureroasa a nasterii in spital romanesc 
vorbea cineva de bagajul genetic..adica x sau y din familie au avut anumite boli...pai si cu ce ma ajuta pe mine faptul ca stiu ca am avut cazuri de boli grave (exemplul meu) ca oricum nu pot modifica mostenirea genetica a bebelui meu. poate doar stau cu frica in san
si hai sa fim sinceri, in fiecare familie imposibil sa nu fie cazuri de diabet, hipertensiune etc.
ar insemna sa nu mai faca nimeni copii.
adoptia este in opinia mea doar o modalitate de a avea copii si nimic mai mult. pe langa adoptie mai poti avea copii nascandu-i sau furandu-i si fugind cu el in Galapagos de exemplu :
va pupik dulce :)
flaviutza spune:
Si daca tot vad ca nu se inghesuie nimeni , imi continui monologu ' abordand tema initiala proposa de MI-HA .nu de alta, dar vara-mea Dorina , fata de la tara fara studii de psihologie(nu vreau sa fiu rautacioasa), care are un baietel dulce fok, de 6 ani, adoptat, vrea sa deschida discutia. nu de alta, dar va merge la gradi si sigur va afla de acolo, satul e mic si toata lumea stie.
dupa ce citi diverse si diverse am ajuns la cateva concluzii.
- copilul pricepe multe chiar la varste mici,dar nu poate intelege tot mecanismul .si ca pt el cuvantul e foarte important.adica daca tu discuti cu cineva in casa si se discuta voit de fata cu copilul mic ceva de genul "ana e adoptata" chiar spus pe cel mai natural ton, copilul percepe totusi ca e ceva diferit la mijloc , pt ca nu aude la fel de des acest cuvant la altii. si nici toate implicatiile cuvantului adoptie nu le poate intelege. intelege ca el e "adoptat" si ca marea majoritate a copiilor nu sunt.si "adoptat" asta inseamna la 3 ani mai mult "crescut in alta burta" decat iubire mare pt copii, nevoia ca de aer de a avea unul
cum suna (in viziunea unui capsor de 2.6 ani) urmatoarele:
"ana e adoptata"
"noi suntem mami si tati anei,o iubim mult,mult de tot,si este adoptata"
pt copilul mic e foarte important faptul ca el e unicul si singurul pt voi (incercati numa' sa luati in brate un altul,cel putin fi-mea asa e).poate ca e mai buna o abordare neutra de genul " am fost gasiti noi, parintii tai dintotdeauna" decat "te-am gasit si ne-am indragostit de tine" .
mami si tati sunt cuvinte cu unic adresant pt copil , deci afirmatii de genul " ai crescut in burta la alta MAMA,pt ca a lui mami era DEFECTA " sau "mami nu a putut sa creasca in burta copii" sau "mama care te-a nascut" desi perfect adevarate pot creea confuzii imense,copilul simte chiar daca nu intelege ca nu el a fost optiunea initiala.ca el a venit DUPA ceva pe care nu il intelege inca. si ei, stiti si voi sunt foooarte posesivi la varsta asta .
nu stiu e grea dilema. eu cred ca i-as spune un adevar puitin trunchiat cel putin pt inceput, sa zicem pt 3-5 ani pt a-l familiariza cu cuvantul adoptie si chiar si "abandon". pt ca inevitabil le va auzi .
TOTI copiii se nasc la spital, din burta unor femei cum o vezi tu pe tanti de acolo . cine imparte copiii(Doamne doamne etc) mai greseste uneori, (vezi si tu cati copii si mame sunt ) si pune bebele in burta gresita . asa s-a intamplat si cu tine si cu multi alti copii. tanti in burta careia ai crescut tu a simtit ca tu nu esti copilul ei si ca MAMI SI TATI te asteptau .te-a lasat acolo , pt ca doamnele de la spital sa ii gaseasca pe mami si pe tati. adica asta inseamna abandon . si mami si tati au fost anuntati ca s-a nascut copilul LOR. si noi ne-am dus cuminti si te-am adus acasa cum sunt adusi acasa de la spital TOTI copiii. a adopta inseamna ca s-a reparat greseala si doamnele doctor au dat de mami si de tati .
Rozi spune:
Wow, Flaviuta, am uitat sa respir! Bravo! 
Trebuie sa mai citesc o data, sa ma gandesc.
flaviutza spune:
Mersi Rozi pt aprecieri. ceea ce am scris nu este preluat de nicaieri, sunt aprecierile mele,bune sau rele asa vad eu lucrurile incercand sa privesc problema la nivelul mental de 3 ani,cunoscand date despre cum vad bebei lumea. (asta de la fie-mea).
cand ma va intreba, si sigur o va face pt ca are o curiozitateee, de ce vreuna din 'pretene' si are vreo doua e adoptata asa ii spun. 
.
ceea ce am spus mai sus, povestioara este un 'social story' adaptat varstei si puterii de intelegere. se pot creea zeci de variante.
important e mesajul. si asta tre' sa fie neaparat pozitiv. pt ca ei integreaza cuvantul neinteles in contextul pe care il inteleg. pt noi , adultii informatiile:
"burta lu mami a fost defecta si atunci te-am adoptat'
"tanti doctor a cautat intr-una sa dea de noi mami si tati tau, care si noi te asteptam si atunci te-am adoptat'
au acelasi inteles, pt ei nu. primul inseamna ceva negativ, ceva ce nu a mers bine,ceva cu totul nou (auzi, burta lu mami nu e buna, cum nu e buna,aoleu mami e diferita,da ce are???)-ca doar nu stie la 3 ani ce e aia ovulatie sau mai stiu io ce ,,iar mes. nr doi inseamana integrarea cuvantul ADOPTIE in ceva foarteee cunoscut si placut(mda, mami ma iubeste,e foooarte placut, asa imi spune mereu mai ales cand fac ceva ce-i place,mmm ce ce bine e,cred ca si cuv asta ciudat ADOPTIE e ceva foarte placut!!(si nu e?!)
uite de ce spun asta: fi-mea doi ani si 4 luni facea crize pe strada si atunci a trecut un popa in sutana si eu desteapta i-am zis "uite vina popa asta si te intoarce cu capul in jos(nu suporta sa fie chinuita asa ,cand il apuca pe taica-su cateodata)..si de atunci ALEXIA cand vede un popa urla" nu popaaaa" pt ca ca ea a asociat cuv popa cu ceva foarte neplacut.
flaviutza spune:
eu cred mult (dupa ce m-am documentat), ca bebeii vin pe lume cu un scop anume si vin exact unde trebuie. si ca viata nu incepe in mmom primei guri de aer,ci cu mult inainte. si a mea m-a ales pe mine dintr-un motiv anume, si pe tine ca parinte adoptiv tot cu un scop. am fi prea egoisti sa credem ca noi ii alegem pe ei.
ALE nu a supt . nu a vrut sa o faca . asa pur si simplu. cand m-am dus la un psiholog bun,(D-zeu sa-l odihneasca) ca dadusem in depresie, fara sa cunoasca istoricul mi-a zis ca ALE nu a fost un copil dorit initial .si ca trebuie sa repar asta.si asa a fost .si in clipa aia, avea trei saptamani,m-am dus glont acasa si am luat-o din patut si cu ceva , nu stiu ce anume , cu o hotarare imensa am pus-o la supt. si a supt.
ALE a fost dintotdeauna un copil tenace si bagacios.cand vrea ceva nu poti sa o duci cu zaharelu'.ii spui ca e cafea in ceasca ea trebuie sa se convinga. o bagi pt prima data in casa la om si ea o rastoana fara o clipa de ezitare, fara urma de rusine. are si forta fizica si rezistenta la efort. am dus-o la topogan din ala cu aer si a reusit ,dupa ce a cazut de 5 ori sa urce pe funie.nu s-a lasat.
la fel cum nu s-a lasat cand la 8 sapt de sarcina, cand am aflat ca sunt o gravida studenta de 22 ani ,necasatorita,m-am gandit 2 sapt intregi sa o dau afara.viitoru' sot m-a convins sa nu,dar eu tot neconvinsa am ramas mult timp(cum sa ma marit io cu unu pe care il stiu de 5 luni???) . la fel cum a trecut prin 3 iminente de avort(nici n-am banuit,am aflat dupa ca al meu col era de muult deschis si ma durea spatele de muream,eu credeam ca de la greutate) si printr-o cezariana de urgenta,cu apgar initial 2. la 30 minute dupa ce a fost pusa la oxigen si-a tras perfuziile singura si sugea de cearceaf, desi initial era leguma. are tonul vocii serios,calca apasat.am dus-o la gradi cateva zile si pana nu a reusit si ea sa faca ceva linii, cercuri cu creionul nu s-a lasat,desi la doi ani cred ca iti tremura rau mana..
ma gandesc ca acest copil a vrut sa traiasca ,s-a cuibarit asa cum ii e stilul fara sa intrebe daca o vrem,si sa aiba o mama si un tatic tinerei care sa poata sa ii faca fata crizelor de tranteli 
. un copil smecher si ghidus,si uneori cu privire incrancenata.
ne-a ales si noi trebuie sa invatam sa ii facem fata, sa ne pliem pe a ei personalitate, sa o fac sa uite ca am vrut sa renunt la ea,(deja cred ca am trecut testu')desi tacs'u ma mai ameninta in gluma ca-i va spune ca era sa sfarseasca rau.
asa e fiecare copil. vine cu ceva pe lume. unii vin hotarati cu capu' in fata,(ca fie-mea) unii vin cu o intelepciune in priviri ,fapta si in vorba(aici CALINA lu mi-ha) de te doare ca nu poti sa ii fii la nivelul lor de intelegere, altii vin cu crucea suferintei crancene,toti vin cu CEVA si astepta cuminti sa ne gaseasca si sa ne imblanzeasca.
flaviutza spune:
si ca sa rezum ideea initiala, aia cu spusu' la copil in prima faza, eu zic ca merge treaba cu 'social story" pe care am dat-o exemplu ,aia sau alta variatiune respecatnd urm kestii;
-mesajul trebuie sa fie clar, termenii folositi in afara de aia noi,stim noi care,trebuie sa fie unii cunoscuti de copil,ceea ce ii asigura o perceptie de ansamblu a textului,o siguranta afectiva,in care se integreaza cuv alea noi .
- mesajul tre sa fie unul fooarte pozitiv, din motivele enumerate mai sus.
-povestirea incepe si se termina cu fraze keie,o privire de ansamblu, care la inceput creaza ambianta necesara introducerii mesajului" TOTI copii,si tu si ana si mihaita se nasc la spital". in final,dupa ce mesajul a fost perceput ,reluam fraza initiala,pt a recrea atmosfera de siguranta emotionala." si toti copiii sunt adusi acasa de la spital" (dupa ce copilu a inteles ca el a mai trecut si pe la maternala unde a stat in siguranta pana ne-au gasit tantile doctor)
-toata tarasenia trebuie conceputa cat mai aproape de realitate,de fapt de el,copilul,ca eu cred ca e destul de abil sa realizeze ca puisoru de gaina adoptat de rata nu e tot una cu marele EL adoptat de VOI,cei mai imp pt el. citisem pe aici ideea cu puisorul.apropo, stiati ca la varsta de1-4 ani, EL e centrul universului,asa se considera, de aia nu da jucarii,nu te lasa sa iei pe altu in brate.
-personajele care au infaptuit faptele tre sa fie cat mai neutre emotional sa nu GENEREZE DIN PARTEA COPILULUI INTREBARI ,tanti cu burta,doamna doctor etc,termeni generali. cel mai probali nu va intreba cine e tanti aia cu burta pt ca stie ce e o tanti,dar daca o face tot neutru poti sa spui ca nu o sti si nici nu ai cum sa o sti si oricum nu conteaza .
-poate pune intrebari si aici depinde de tehnica si de inspiratia de moment. adica "la tine in burta de ce nu a crescut un bebe pana am aparut eu?"
"pai cum sa creasca daca noi te asteptam cuminti sa te nasti? ca doar noi stiam de greseala aia din liste .ce sa creasca daca tu erai in alta burta?"
"cand o sa am un frate va fi adoptat?"
"nu stim exact, se poate sa vina la mami in burta, dar e mai probabil sa vina tot asa, pt ca am eu sentimentul ca nu suntem trecuti la lista. si cand vom primi telefonul ala care anunta ca s-a nascut frate-tu o sa vezi, o sa vorbesti si tu!!