Vreau prea mult de la copilul meu?
Salutare!
Baietelul meu de 5 ani si 8 luni pare lipsit de vointa,prefera sa se retraga decat sa lupte in continuare,si ca exemplu avem cursurile de dans sportiv,pian si mai nou inot pe care le-am abandonat treptat. ideea e ca la inceput a fost interesat dar cand a dat de greu a abandonat,la inot chiar facuse ceva progrese dar s-a speriat si refuza sa mai incerce desi prietenii lui merg in continuare.Sa fie oare prea devreme? Vreau orea mult de la el?Ce ziceti?
Raspunsuri
Ana68 spune:
Octami,parca vorbesti de fi-miu...Si cred ca te-ai gandit bine:s-ar putea ca sa nu iti dai seama,asa cum am facut si eu,ca flacaiasul tau nu poate "duce" atat cat iti doresti tu pentru el...posibil ca vrei prea mult de la el si nevrand sa te dezamageasca si din frica unui esec,mai bine renunta...Eu ,pana la urma,l-am lasat pe Alex sa ia singur hotararile,fara sa ii mai spun eu ce sa faca...incercand sa il ascult cu atentie si sa ii formez o idee despre cum ar trebui sa procedeze,lasandu-i totusi lui puterea deciziei...Bafta si sa fiti sanatosi!
Ana-Maria,mami deAlex&Luana
crinuta spune:
Sa inteleg ca il duceai la toate aceste cursuri in aceeasi perioada? Daca da, aici a fost greseala.
Fiind prof de pian stiu cat de greu este pentru un copil, mai ales sub 6-7 ani si intotdeauna am recomandat parintilor sa renunte la alte extra activitati.
Gaseste o activitate care sa il atraga si nu-l lasa sa renunte chiar daca ii e greu, altfel se va obisnui a sa in viata.
Crinuta si Rayan
OCTAMI spune:
Multumesc fetelor!
Nu ,Crinuta, nu am dat buzna in activitati ,le-am incercat pe rand,dar poate suntem cam mititei sau e si un pic cam multa comoditate...Mai incercam si sper sa -l pot face sa-si descopere inclinatiile, dar de inot chiar imi pare rau. Nu-l las ,vedem la anul.Sanatate tuturor!
april spune:
Eu nu am dat-o la nimic, nu am vrut sa o incarc de acum cu responsabilitati. La toamna merge la scoala si o sa-si aleaga un sport, ce vrea ea. Nu pt performanta ci doar pt a-si consuma energia.
annita72 spune:
Octami si eu am intampinat aceeasi problema cu Ioana. Am dus-o la dansuri, si pentru ca profesoara i-a "facut observatie" (nu i-a zis decat "mai cu viata, Ioana, mai cu viata!"), nu a vrut sa mai mearga, apoi a mers la badminton si in momentul in care au inceput sa apara copii mai buni, a refuzat sa mai mearga. I-am explicat ca nu poate sa le faca pe toate bine de la inceput si ca daca nu munceste putin nu va reusi, dar nu, daca nu ii iese din prima, renunta. Nu vreau sa faca performanta, vreau doar sa se miste putin.
Si eu m-am gandit ca-i cer prea mult , poate nu e facuta pentru sport, dar se manifesta la fel cam in tot ce face.
M-am gandit ca are vreo teama, ceva, ca daca nu e perfecta, n-o iubim. Si am inceput sa-i repet, de la o vreme incoace (cam de cand a aparut Tudor si am observat anumite manifestari)ca o iubesc si atunci cand greseste si chiar atunci cand o cert si ca nimeni nu s-a nascut invatat.
Astept si eu pareri despre cum ar trebui sa ne purtam cu ei in cazuri d-astea, ce ar trebui sa le spunem.
Ana68, am incercat si varianta asta, mai avem de lucrat pentru ca e foarte nesigura si tot timpul cere aprobarea cuiva.
http://pg.photos.yahoo.com/ph/ileanastama/my_photos
Ana68 spune:
Annita....imi dau seama cat iti este de greu,ca de altfel si celorlalte mamici...si stiu ce inseamna sa iti rasucesti neuronii in minte incercand sa gasesti cea mai buna solutie la problemele de acest fel....La mine cred ca are cumva influenta si educatia spartana pe care am primit-o de la tatal meu...De fel sunt o persoana mai...cum sa spun?...mai rece sau mai severa....?Nici nu stiu cum sa ma exprim!Cand Alex vine si ma intreaba intr-o situatie careia nu-i gaseste o finalizare,prima data ii raspund cu o intrebare\:"tu cum ai vrea sa faci?|".Asa imi pot da seama cam ce ar dori sau cum gandeste,prin asta lasandu-i lui cumva decizia...Daca solutia lui nu e buna...atunci ii spun cum vad eu solutionarea,cum cred eu ca ar fi bine sa procedeze...Recunosc ca sunt situatii cand ii impun sa actioneze asa cum vreau eu...pentru ca mi se par solutii de risc ce doreste el,chit ca protesteaza si ii se pare umilitor sa faca ce ii impun eu.Dar n-are incotro...
Mai nou ma tot imbrobodeste sa il dau la fotbal...Hm...ne mai gandim,i-am spus....si i-am adus argumente esecul de acum anul trecut cu lectiile de karate...Inca ne mai gandim,insa am ajuns cumva la un compromis:daca el crede ca va putea face fata si lectiilor de scoala si cu invatatul si ca ii va ramane timp si de fotbal....batem palma si il dau la fotbal.Asa ca mai deschid cu el discutia din octombrie in colo....
Sa aveti parte numai de bine si bafta multa cu copilutii!
Ana-Maria,mami deAlex&Luana
filofteia spune:
Si eu vroiam sa deschid un astfel de subiect...
Adi are tot 5 ani si 8 luni...
Anul trecut pe parcursul anului scolar a facut canto, unde ia placut si a mers permanent...
In vara am incercat sa-l duc la inot... Am platit 10 lectii, dar am reusit sa facem numai 5... pur si simplu nu a vrut, parea stresat de ideea bazinului, desi este un mare balacit...
Apoi am inceput in particular canto si pianul, pe parcursul a 2 ore face si de una si de alta... am crezut ca o sa-i placa la fel de mult ca si canto... dar profesoara i-a dat de scris si acasa, nu mare lucru spun eu. Insa Adi nici nu vrea sa auda de scris.
Aseara poate am exagerat, dar i-am inchis televizorul si i-am spus ca nu are voie pana nu termina de scris ... avea 4 randuri... unul cu nota do, unul cu cheia sol, unul cu nota mi si unul cu nota sol... nu le-a scris... oare sunt prea exagerata?
Dimineata sta toata ziua afara cu bona...
Aceste mici "lectii" nu iar lua mai mult de o jumatate de ora, dar nu este chip sa se apuce de ele...
Am incercat si cu matematica... i-am scris adunari simple pana la zece, iar el sa scrie raspunsul... astea i-au placut... si le poate face in gand...
Dar in schimb nu vrea sa auda de litere... inca nu le stie pe toate...nici macar de tipar, in timp ce alti copii stiu sa scrie si sa citeasca (cel putin asa spun parintii lor) ...
M-am lungit rau de tot... ma gandisem sa pun acest subiect la psihologie ...
manis spune:
Dupa esecuri repetate:gimnastica,inot,dansuri am reusit in prezent sa avem 2 activitati permanente:judo,de 3 ani si gimnastica aerobica.Mentionez ca fetita mea este in clasa 1 si abia acum am inceput sa intram in ritm.Conteaza in primul rand profesorul cu care face sport.Daca nu are metoda de predare si rabdare la revedere.IN general profesorii buni ii gasiti in cluburi pt copii
silvana.ady spune:
Mai fetelor, citeam posturile voastre si ma intrebam: Cind au timp copii vostri sa se joace, sa fie copii, sa faca ce le trece lor prin minte si nu activitati "impuse". Unele spuneati de cite doua acivitati/cursuri pe samptamina - la virsta de 5,6 anisori. Mi se pare prea mult.
filofteia, spuneai ca Adi al tau nici nu vrea sa auda de scris - dupa parerea mea, nici nu trebuie la vista lui. N-ai sa-l faci pianist cu forta, oricit ai vrea tu.
Lasati-va copiii sa aiba o copilarie.
Cricor spune:
Of... baietii astia de 5 ani ...
Al meu e la fel, ba chiar imi spune ca nu mai face ceva pentru ca oricum nu face bine si daca tot nu e bine de ce sa mai faca.
Cat despre activitati eu l-am tarat pe al meu la inot is patinaj. Anul asta ma hotarasem sa renunt, si surpriza surprizelor s-a cerut sigur la inot si patinaj. Acum e o placere sa-l duc, nu mai trag de el, nu mai folosesc diverse motivatii. Din toata chestia asta am dedus ca trebuie sa-l las pe el sa-si exprime interesul intai, nu sa-l duc eu din cauza tareleor mele din copilarie.
Cat despre scris, aici trebuie sa scrie ca invata literele de la 4 ani ca atunci cand intra in clasa I sa faca spelling ca-i complicat cu engleza asta. Si da, refuza sa faca cel mai mic efort sa scrie literele alea. ca-i greu zice el. Dar daca vrea el sa scrie un mesaj unei fantome, sa vedeti ce spor are si nu se lasa pana nu termina. Eu incerc sa nu mai ma crizez, ii explic in fiecare zi ca nu-i suficient sa fii desptept daca nu esti perseverent.
Silvana, tu ai dreptate, dar aici de ex copii nu se joaca pe strada, al meu e singur, ce sa faca toata ziua, sa stea in casa?