N-am curaj sa conduc (4)
Raspunsuri - Pagina 5
bird70 spune:
quote:
Originally posted by iliuta
El zice ca daca nu se tipa eu nu bag la cap. Ca-mi zice de 2 ori si eu nu fac exact cum spune el si se enerveaza. oricum de plans am plans abia cand am ajuns acasa. In hohote, ca m-am tinut tot drumul.......
Nu inteleg cum poti sa tolerezi un astfel de comportament din partea sotului tau
, el te streseaza si apoi tot el te face sa te simti incapabila din cauza ca te-ai stresat. Nu ai o prietena care sa mearga cu tine? Incearca sa conduci fara sotul tau pana prinzi curaj pentru ca el iti face rau. Eventual plateste un instructor sa se plimbe cu tine.
aissa spune:
Problem: incepe sotul meu scoala de soferi. Si pe mine ma framanta deja gandurile...simt ca nu voi avea incredere in el, mi se pare impulsiv, mult prea dornic sa ma convinga ca e "tare" si mi-e teama ca se va aventura mai mult decat e cazul. Cum sa fac oare pe de o parte sa il incurajez si pe de alta sa-l temperez? El de exemplu, in postura de copilot, e cu gura pe mine ca nu merg destul de repede, destul de aproape de cel din fata si mi se baga toti inainte, ca nu depasesc...si de asta ma tem ca el va face toate astea....si nu am incredere in el ca va putea.
Cristina si ghighiloi 
marci spune:
Aissa, aceeasi problema am si eu. Al meu mai are 7 ore de facut si da de permis si tare imi este frica ca o sa incerce sa impresioneze. Cand am fost la tara, i-am dat sa conduca masina pe un drum de tara liber, eram doar noi 2. Nu-ti spun cat m-am enervat! Drumul era cu denivelari si el conducea cu 60km/h si cu o mana pe volan.Ce-a fost la gura mea! de regula nu jignesc, dar pe el nu m-am abtinut sa nu-l jignesc. Suntem de ani buni impreuna si nu l-am facut niciodata prost, dar atunci i-am zis-o.
Eu tot incerc sa-i explic ca numai prostii se dau mari la volan si nu-si cunosc limitele, ca pe el nu-l intereseaza parerea participantilor la trafic despre el, ci sa fie atent sa nu loveasca.
I-am vazut reactia si fata de un tip care abia isi luase permis, nu facuse nici 2 drumuri cu masina, si omul conducea cu 40km/h, ceea ce mie mi se parea perfect normal. Lui nu, era prost ca nu putea sa conduca cu viteza mai mare.
Sa speram ca le da Dumnezeu intelepciune si or sa inteleaga ca prudenta e mai sanatoasa decat demonstratia.
giul spune:
Fetelor ,mi-a fost dor de voi .Astazi am fost sa ne platim rata la casco si mi-a fost tare rau ca o sfarseala ,eu zic din cauza mirosului de plastic din masina .Marci ,Aissa,voi ati primit acasa de la Dacia un chestionar ?Noi am primit,l-am trimis si ne-a dat cadou o harta auto a Romaniei si cu centrele de ateliere unde se repara masinile Logan .Harta e una obisnuita de care am luat de la carrefour ,dar e buna si asta .Chiar daca am 1040 km ,eu singura singurica n-am mers decat 10-15 m . Sotul meu era mare amator sa faca scoala de soferi,acum vad ca a lasat-o mai moale dar i-am promis cadou de ziua lui ca-i dau o parte din banii de scoala.Si daca voi ajunge eu persoana isterizata din dreapta ?FRANEAZA,ASIGURA-TE,,SEMAFORUL...Oare cei din dreapta fac aceste lucruri de frica?
marci spune:
Da, sigur o sa devii isterica daca stai in dreapta. Eu recunosc ca sunt, si atunci cand reusesc sa ma abtin am limba facuta praf ( la propriu, nu la figurat).
Cel mai bine este sa-l lasi sa mearga singur o vreme, sa capete incredere in el, sa nu-i dai ocazia sa-ti demonstreze ca este mai bun de cat tine.
Noi am si dicutat aspectul asta si am hotarat ca eu o sa stau acasa, cand mergem impreuna conduc eu, ca sunt obisnuita cu observatiile, m-am calit doar.
Cand sunteti impreuna, cu un efort imens din partea ta, ai sa reusesti sa-ti tii gura. Tb sa-ti amintesti de fiecare data cand esti tentata sa faci o observatie cat de neplacut este.
loominita spune:
Fetelor soferitelor,
Am si eu o poveste de spus pe subiectul forumului vostru.
Date personale:
permis din 1999, am avut bafta cu politistul, eu nu mi-as fi dat mie carnetul!
masini conduse: 2 (una personala pentru vreo 4 luni, dar sporadic, in prezent una de serviciu)
frica de condus: maxima.
Am condus in interes de serviciu aprox. un an de zile, munca imi place foare tare, cea mai mare problema a mea la job a fost condusul. Ca sa nu-mi dau demisia pe motive de “stres de masina“ si sa ma pot concentra si la treaba nu numai la circulatie si orientare in Bucuresti in primele luni mi-am angajat un „copilot“, un nene pensionar, foarte de treaba, care m-a insotit la intilniri, m-a invatat si orientat ca un sistem GPRS umanoid. Rezultatul a fost excelent, am invatat sa conduc, chiar in maxima aglomeratie, cu parcarile m-am descurcat pentru ca il lasam pe el in masina s-o mute daca e nevoie, nu am mai avut probleme cu vitezele si frinele dar...am dezvoltat o dependenta de...copilot. A venit sarcina si barza cu Andreias-Bulinas (din 24 februarie 2006, sa-l pupe mama pe el de miracol cu ochi albastri!!), concediul postnatal in care ma gasesc acum, mi-am gasit diverse motive sa nu conduc, ba burta prea mare- inainte, ba stat in spate cu bebele- dupa, s-au scurs 5 luni...Rezultatul e devastator: mai am mai putin de o luna pina ma intorc la servici, iar pe mine ma apuca psihoza si greata cind ma gindesc sa plec singura cu masina. De plecat cu bebe in parc la plimbare mi-e si mai groaza pentru ca ma gindesc ca-i pot face rau si lui...Trec zilele si eu ma uit la fieratania de sub balcon si incerc ginduri sinucigase: sa devin casnica, sa-mi prelungesc maxim concediul de maternitate si sa mai fac vreo trei scoli de soferi...
Pe sot l-am adus la exasperare. Nu are el foarte multa rabdare, dar nici nu ma bruscheaza, merge cu mine, dar nu asta e problema: eu de fapt nu am curaj sa ma urc in masina SINGURA!!! Cu copilot am condus relativ mult...
Cred ca povestea mea are cea mai mare nevoie de cabinetul psi...V-am spus-o ca sa va simtiti superwomen voi care aveti curajul sa incercati in fiecare zi cite putin! Sigur o sa reusiti!
marci spune:
Mai citeste-ne si sigur iti vei gasi fortele si curajul necesar de-a te urca singura in masina!
Tot nu-mi este clar, ce inseamna relativ mult, cum se exprima asta in luni?
Daca zici ca ai condus in aglomeratie si zilnic, eu cred ca nu-i decat un pas pana la a reusi sa pleci singura cu masina. Gandeste-te ca nu are ce sa ti se intample, nici tie, nici copilului. Iti iei frumusel o lamaie si o chestie maaaaaaaaaaaaare, maaaaaaaaaare cu copil la bord si da-i bataie! Sa stii ca si pe mine ma batea gandul sa pun baby on the bord , asa de impresie artistica, poate ma feresc astia in trafic mai bine.
Ce pauza ai? Oricat de mare ar fi, totusi, avand in vedere ca ai condus ceva timp, nu se va simti din punct de vedere tehnic. Si eu la o pauza de o saptamana-doua am frisoane, dar tin pana ma urc in masina si o pornesc, dupa ai.....gata, dispar. In urmatoarele 5-10 min simt o usoara nesiguranta, dar trece si asta!
Hai , curaj! Ai vazut ca la iliuta a fost greu pana s-a strunit, acum se gandeste deja la performanta.
marci spune:
Scuze, am citit mai atent si am vazut ca ai mentionat cat timp ai condus.
carmens spune:
Buna fetele,
Va citesc de ceva vreme. La mine situatia se prezinta cam asa. Eu nu am carnet( voi incepe pe la sfarsitul lunii) iar sotul meu are carnet de 14 ani dar nu condus pana in luna iulie cand ne-am luat masina. A luat cateva ore de condus cu un instructor apoi cateva ore in poligon si apoi am plecat spre mare ( cam 1000 km dus -intors). Problema lui este opritul in intersectii ( din ceea ce spune fratele meu care este sofer profesionist este din cauza faptului ca nu tine corect piciorul pe ambreiaj si nu scoate din viteza ).
Asa cum spunea si Cristina (Aissa) eu nu prea am incredere in el pentru ca este impulsiv, vrea sa demonstreze ca este stapan pe situatie si cam calca acceleratia. Atunci cand e cu mine este mai relaxat pentru ca mie nu are ce sa-mi demonstreze si in acelasi timp, chiar daca nu am carnet, stau cu gura pe el. Dar atunci cand este cu altcineva se schimba treaba, il simt mai incordat vrea ca totul sa-i iasa bine si atunci face gafe.
La drum intins nu sunt probleme dar in oras...Ma bucur ca stam in provincie si nu in Bucuresti.
Fetele, daca reusiti sa conduceti in Bucuresti atunci sunteti in stare sa conduceti oriunde ( nu sunt sigura in Iasi, ca acolo am vazut cel mai infernal trafic
)
Am sa revin cu detalii dupa ce incep scoala de soferi.
carmen
aissa spune:
Carmens aia cu opritul motorului o sa "ii treaca". Eu la primul drum am oprit de nu stiu cate ori, acum rar mi se mai intampla si nu la fiecare drum. Iar cand o sa merg zilnic la serviciu cred ca imi voi da drumul de tot. Cat despre a vrea sa demonstreze, imi spunea acum o prietena ca al ei sot, care a luat permisul tot dupa ea (ca si la noi) a avut intr-adevar aceasta tendinta, de a epata pe cei din jur cu stilul lui de condus, dar i-a trecut rapid, mai ales ca circula zilnic si s-a potolit.
A venit si al meu acum de la prima sedinta, primul lucru l-am intrebat daca i-a zis sa scoata din viteza la semafor (si i-a spus) si l-am intrebat cum l-a invatat sa franeze si a zis ca "ambreiajul in podea, frana usor". Deci cu ambreiaj. Probabil chestia cu frana simplu e mai de "finesse". Oricum eu acum o sa "sug" cat mai multe informatii de la el, ca e mai proaspat.
Cristina si ghighiloi