prostioarele copilariei....
Raspunsuri - Pagina 3
tomecica spune:
Cand fratele meu avea vreo 6 ani , a furat din casa o hartie de 100 si a cheltuit vreo 40 lei . A pus restul la loc ...
" ASA CUM APA NU POATE RAMANE IN VARFUL MUNTELUI , NICI SUPARAREA NU POATE RAMANE INTR-UN SUFLET MARE"
LAO TZE
fotografii cu fetitzele mele ADRIANA STEFANIA [05.NOIEMBRIE.1998] SI ALEXIA MARIA [ 24 OCTOMBRIE 2004]
cornilia spune:
Aveam vreo 12-13 ani si urma sa am grija de nepoata mea. Prietena mea, la vremea respectiva, vine in vizita si hotaram sa iesim in curte sa ne jucam...dar ce faci cu copila urlatoare care nici gand sa doarma??? Ideea salvatoare: o bag in sifonier (nu inchid usa de tot), plange ce plange...adoarme...noi nu mai auzim nici un sunet si plecam linistite. Dupa jumatate de ora, sora-mea se intoarce de la piatza, cauta copila...n-o gaseste...ma intreaba unde e...eu UITASEM unde o lasasem...ne panicam si dupa ceva vreme o auzim urland din sifonier
!!! Nu va povestesc ce bataie am luat de la sora-mea...ca-i omor fata prin asfixiere
Cornelia si Maya (06.07.2004)
tomecica spune:
Eram destul de mare [ la liceu] cand doamna diriginta m-ia adus la cunostinta ca trebuie sa-mi revada parintii pt ca acestia nu mai trecusera pe la scoala de vreo 2 ani . Asa ca a doua zi i-am dus o poza cu mama si tata. S-a amuzat dumneaei dar mi-a tinut o morala de zile mari.
" ASA CUM APA NU POATE RAMANE IN VARFUL MUNTELUI , NICI SUPARAREA NU POATE RAMANE INTR-UN SUFLET MARE"
LAO TZE
fotografii cu fetitzele mele ADRIANA STEFANIA [05.NOIEMBRIE.1998] SI ALEXIA MARIA [ 24 OCTOMBRIE 2004]
sunshine_rox spune:
buna
abia acum am descoperit acest topic asa ca ma apuc si eu de spus:
noi suntem 3 frati, dar sora-mea e la diferenta mare fata de mine si frate-miu, asa ca aproape toate prostioarele le-am facut amandoi. cand aveam eu vreo 3 ani jumate, iar frate-miu vreo 5 si un pic am vrut sa vedem dc arde plasticul, drept urmare am luat tava de sub congelatorul mamei si neam bagat sub un pat dintr-o camera mai putin umblata. normal ca plasticul a ars iar de la el a luat foc si cearceaful de la pat si perdeaua. Noi ne-am speriat si am fugit in gradina sub gramada de lemne, mai ales ca venea si mama in camera cu pricina. au stins ei focul si apoi tata dupa noi cu cureaua in mana: iesiti de acolo ca nu va fac nimic. sigur ca da.........
a stat tata cu cureaua in mana vreo juma de ora. vazand ca nu iese nimeni a bagat cureaua la loc, iar eu mai mica si mai prostuta am iesit. ce bataie mi-am luat...
. Frate-miu care nu iesise si pe deasupra mai avea ramase la el si chibriturile a dat foc la o gramajoara de paie si frunze uscate stranse acolo*(ca era toamna); nu era destul de mare ca sa se intample ceva dar de ajuns cat sa il enerveze pe tata. el a iesit apoi prin cealalta gradina printr-o gaura facuta de un caine in gard si s-a urcat tocmai in varful ciresului din fata casei unde nu se putea urca nimeni afara de noi doi ca eram mai mici. a stat acolo pana la 1 noaptea de se ruga bunica-mea de el sa se dea jos ca nu ii face nimeni nimic. si uite-asa a scapat frate-miu de bataie iar eu am incasat-o
Roxi
Lemoni spune:
Sunteti criminale cu toate ,nici eu nu am fost sfant am si eu o faza dura.Noi obisnuiam sa jucam carti in vacantza de vara dar din balcon, blocul era in forma de L si eu locuiam in I si vecinul in - si jucam pocker pe lame(daca va amintiti hartiile de guma de mestecat) cand pierdeam trebuia sa-i arunc la vecin hartia aceea de guma si pt ca era in colt destul de departe de mine si la un etaj mai jos vecinul trebuia sa se intinda pe geam putin mai mult(aici sa specific eu stateam la 2 el la unu)ca sa prinda hartia si cum statea cu picioarele pe geam se intinde el sa prinda lama si cade pe geam,chestia mai naspa ca tocmai in momentul acela trecea si postaritza si sa trezit saraca cu el in fatza cazind de la etaj sa speriat femeia de a lesinat,vecinul meu se ridica si incepe sa injure ca nu are cheie cu ce sa intre in casa nu patise nimic ca era numai iarba in spatele blocului,femeia aia lesina ca nu stia de la ce etaj cazuse, a iesit circ ,normal ca jocul a fost interzis ......
Doamne ce minte aveam.
acina spune:
Daa imi amintesc ca stateam in holul etajulul impreuna cu copiii vecinilor , imbracati toti in hainele parintilor , cu pantofii cu toc ai mamelor noastre si la fiecare apropiere de aetajul nostru a liftului o tuleam toate in case si incepeam sa ne aruncam hainele de pe noi si sa parem copii cuminti.
Anca cu buburuzul Andrei
Pozele Noastre
Buburuzul Mic
andruskandu spune:
Daaa, eram si eu tare nazdravana, cred ca i-am scos ceva peri albi mamei. Cand aveam vreo 8-9 ani toti copacii si toate gardurile erau escaladate de mine. In clasa a II-a am chiulit 2 zile de la scoala, ca sa merg in curtea unui spital, sa mananc dude. Pentru asta trebuia sa trec printr-un cimitir, sa sar un gard si apoi sa ma urc pe o casa. De acolo puteam manca cate dude vroiam.Deci asa, plecam dimineata spre scoala si ajungeam la dude-de una singura. Apoi veneam acasa ca si cand nimic nu s-ar fi intamplat. Dupa 2 zile suna invatatoarea sa intrebe ce-i cu mine, sunt bolnava? Sa cada cerul pe mama, nu alta. M-a luat cu frumosul, "nu te bat, nu te pedepsesc, spune unde ai fost?". S-a gandit ca cineva a profitat de inocenta mea,va dati seama ce palpitatii a avut?
andruskandu spune:
Alta data, (eram in clasa a 4-a) am fost la o colega de scoala, eram prietene. Mergeam dupa orele de scoala, pana sa vina mama de la serviciu. Intr-una din zile imi arata niste balonase in scrumiera si ne intrebam noi ce faceau parintii ei cu acele balonase. Pentru noi era ceva caraghios. Apoi imi arata o cutie plina cu asa ceva si, pentru ca tot erau multe, cer si eu cateva. Erau si frumos ambalate.
Nimic de zis, ajung cu ele acasa, ma bag in pat ca fetita cuminte ce sunt
, si o astept pe mama, jucandu-ma cu ele, unflandu-le, unul chiar s-a spart. Cam aflasem eu ce fac oamenii mari cu ele
, dar copil fiind
, nu cred ca mi-a pasat. Pana la urma am adormit 
si am uitat de ele.
Dupa cateva zile, schimba mama asternuturile la mine in camera si gaseste baloanele, care de fapt v-ati prins ca nu erau deloc simple baloane, si cred ca s-a ingalbenit, s-a albit, mai ales dupa faza cu cimitirul cred ca stiti ce i-a trecut prin cap . - Andreea, ce sunt astea?
- Baloane!
- Cum adica, baloane? De unde le ai?
- De afara, de la joaca, le-a adus o fata.
- Care fata?
- Nu o cunosti, nici eu nu o stiu prea bine, o cheama Cristina, e mai mare, in clasa a 5-a, a adus o gramada, raspund eu, facand pe nevinovata. Dar ce, nu sunt baloane?
Ce sa zic biata mama, a lasat-o asa cum era.
Mai trec cativa ani, vedem la
o faza in care tocmai erau folosite acele balonase cu pricina, imi aduc aminte faza, si ma apuc sa o intreb pe mama:
- Mai tii minte cand ai gasit asa ceva prin pat la mine?
- 
Aaaa, deci tu stiai ce sunt alea? Si chiar te-ai jucat cu ele?
- Pai da, ce stiam eu ce faceti cu ele? Da' nici tu nu mi-ai spus!
LiaMaria spune:
Aveam vreo 7-8 ani la vremea respectiva. Aveam o pofta teribila de mincat prajituri, dar cum bani nu aveam trebuia sa gasesc o solutie, doar nu puteam fura
asa ca imi vine o idee geniala si o pun in aplicare. Incep sa opresc diferite persoane adulte pe strada si cu o voce dulce si inocenta ii rog sa-mi dea o fisa de telefon (25 de bani) sa o sun pe mama la servici sa-i spun ca am pierdut cheia de la casa 
Mama era casnica si nici gind sa plece de acasa si sa ma lase pe strada Si uite asa am strins eu vreo 5 lei
dar cind am realizat ca "cersitul" a durat mult prea mult si ca e ora ca tata sa ajunga acasa de la servici am hotarit sa merg acasa si sa las 
ospatul pe mai tirziu. Zis si facut, dar nu ma puteam duce acasa cu buzunarele pline de bani ca zanganeau prea tare si ma auzea mama, asa ca o rog pe o prietena sa-mi tina banii pina pe seara cind urma sa ne vedem. Ea ia banii cu primisiunea solemna ca mi-i returneaza seara. Merg eu acasa cuminte si senina, dar cu gindul la amandinele si eclerele pe care urma sa le infulec pe seara
. Ma apuc de lectii si cind il vad pe tata ca apare, rosu la fata 
nervos 
si cu cureaua in mina. Ops ... acu e acu. Iau o serie de curele la fund in timp ce tata ii explica lui mama ca un vecin din bloc m-a vazut cum cerseam pe strada si ca il fac de ris in tot blocul . Dupa ce o incasez bine, ma duc la mine in camera si ma "imbarbatez" 
singura ca pe seara o sa maninc o gramada de prajituri 
. La vreo ora dupa asta, tata vine si-mi mai trage o serie de curele ca nu vreau sa-i spun unde sunt banii pe care i-am cersit 
. Eu nimic, nu scoteam un sunet. Mai trec vreo doua ore si cind ma pregateam sa ies afara sa intru in posesia celor 5 lei, ne trezim la usa cu prietena mea si cu tatal ei ca-mi aducea cei 5 lei.... Atit i-a trebuit lui tata, m-a luat iar la curele...
si dai si dai pina m-a saturat de cersit....
De atunci am ramas cu o chestie, nu-mi place sa cer...
andruskandu spune:
Ha,ha ha, am avut si eu chestia asta cu cersitul pe strada, pe la 8-9 ani, a durat saptamani bune. Cerseam cate 25-50 de bani, cica nu-mi ajungeau banii sa-mi iau pateuri, sau tot asa cate 1 leu la telefon. Daaa, manca Andreiuta pateuri, amandine si eclere, mergea la filme la Cinema Cosmos, cate prostii nu facea. Mama nu a aflat, ca altfel
. Oare bb-ul meu ce prostii va face cand va fi de varsta mea de-atunci?