Sa ajutam la terapia pentru Ema
Raspunsuri - Pagina 16
evitan spune:
Extraordinar!!!!
Nemaipomenita descriere, emotionant....
Noi si copiii nostri speciali...
dariaevelin spune:
ah,ok,crezusem ca n-au ajuns.
Va doresc sa nu va pierdeti niciodata fortza de a lupta si,mai ales increderea in reusita. Ema va reusi!
Am sa povestesc mai multor prieteni de voi si, dupa puteri, vom incerca sa va ajutam!
Poze frumoase cu noi
foto si filmulete dragute
"Sa traiesti pe pamant poate fi scump, dar include o calatorie gratuita in jurul soarelui in fiecare an" -- Ashleigh Brilliant.
borcanila spune:
NU SUNT BOLI MINTALE. Pe site-ul www.aspergia.com, parintii copiilor cu Sindromul Asperger si chiar adultii diagnosticati astfel pot gasi informatii folositoare despre cum sa inteleaga mai usor lumea in care acestia traiesc. Mai mult, pot intra in legatura cu alte persoane din intreaga lume, aflate in aceeasi situatie. Una dintre explicatiile prin care autistii si, mai ales, aspergerienii (cum sunt numiti cei afectati de sindrom), pot fi foarte usor intelesi, regasita pe site-ul amintit, este: "Pentru autisti si aspergerieni, a invata limbajul non-verbal si a se exprima in cuvinte este ca si cum ar invata o limba straina iar apoi ar vorbi-o in consecinta: corect, insa cu topica si accent diferite de cele ale nativilor acelei limbi."
Pe www.aspergia.com se incearca sa se explice ca oamenii ce se nasc cu autism sau cu Sindromul Asperger nu trebuie tratati ca niste marginali:
"Cand auzi termenii autism sau Sindromul Asperger, ce cuvinte si imagini iti vin in minte? Probabil, la fel ca majoritatea oamenilor, te gandesti imediat la cuvinte precum dereglare sau handicap. S-ar putea sa ai imaginea unui tanar confuz, inapt din punct de vedere social, care isi petrece timpul jucand jocuri video, nu are perspective pentru vreo cariera si va fi o povara pentru parinti toata viata. Probabil ca speri ca aceste cuvinte sa nu-ti descrie vreodata propriul copil. (...)
In contextul diferentelor de comportament ar trebui avut in vedere ca spectrul disfunctiilor ce tin de autism nu sunt boli mintale. Creierul unei persoane autiste nu este bolnav sau nefunctional pe anumite canale; acesta are, din nastere, o alta configuratie fizica si, in consecinta, proceseaza altfel stimulii si limbajul. Creierul autist compenseaza insa neajunsurile, dezvoltand la un nivel superior alte abilitati. Intelegerea limbajului scris, aptitudinile pentru matematica si stiinta sunt deseori mult peste medie.
Pe baza talentului nativ pentru anumite domenii ale stiintei si datorita performantelor si rezultatelor deosebite in scoala, o persoana autista care doreste sa se angajeze in cadrul unei companii va fi fara doar si poate selectata pentru interviu. In faza interviului insa, acestea vor fi descalificate pe motiv ca au limbaj si o expresie neobisnuita, in ciuda capacitatii lor de a face munca respectiva.
Avand in vedere viitorul tinerilor cu autism sau Sindromul Asperger, acum suntem la rascruce de drumuri. Cu incurajari potrivite, un mediu de educatie care sa puna accentul pe talentele lor unice si o sansa corecta de a reusi pe cont propriu, acesti copii pot sa realizeze lucruri marete. Daca, pe de o parte, sunt tratati ca niste handicapati, directionati spre scoli ajutatoare si nu li se da vreodata o sansa rezonabila pentru ei in viata, milioane de minti sclipitoare si creative vor fi pierdute. Avem o responsabilitate fata de acesti copii, ca si pentru viitorul nostru, sa ne asiguram ca le permitem sa creasca intr-o lume care le pretuieste abilitatile."
Material de Horatiu ARDELEAN si Petrina CALABALIC
Preluat de pe:
http://www.banateanul.ro/articol/ziar/timisoara/condamnati-la-singuratate/3856/
mmcata spune:
Buna seara!
Frumos articol si i chiar se potriveste Emei!
Ema este un copil deosebit,exact asa cum este descrisa.
Iar Mari....este o LUPTATOARE si trebuie admirata!
Mult curaj Mari,si multa putere s-o vezi pe Ema "o fetita normala"!
Va pup pe amandoua!
dana_e spune:
Mari, am facut azi un e-transfer de 100 RON care cica va fi procesat luni.
Ce mai faceti voi?...
borcanila spune:
Vorbind cu oamenii pe net iti formezi adesea o imagine a lor care dupa un timp ti se lipeste parca din suflet. Viata lor, problemele, gandurile , framantarile lor iti atrag adesea atentia sufleteasca intr-o lume pe care incet incet devine atat de familiara incat prietenii formati astfel devin la fel ca si cei pe care ii ai in viata reala. Am intalnit prima data mesajul lui Mari de ajutor pe un forum si atunci mi-a curs o lacrima pentru ea si m-am rugat sa reuseasca. Am citit in spatele cuvintelor perplexitatea si disperarea care te cuprinde cand copilul mult dorit, mult iubit , se inchide putin cate putin in lumea lui, iar tu asisti la acest proces parca neputincios de pe margine. Am citit in spatele cuvintelor ei perplezitatea care te cuprinde in fata mortii. Cand nimic si nimeni nu te mai poate convinge ca viata merita traita in continuare, cand aceste resurse trebuie sa izvorasca din interiorul finntei, interior care la randul sau este prabusit in neant . In conversatia cu un Dumnezeu al Vietii si al Mortii . Trecuse prin moartea parintilor si se gasea singura si izolata in fata propriului copil. Cine putea sa ridice bariera acestei singuratati? Scrisese un mesaj pe un forum. Nu era nici cel mai vizitat forum... nu era nici cel mai cunoscut forum. Si nici macar nu i se raspunsese. De luni de zile. Ma gandeam atunci la vocea ei atat de puternica , la drama prin care trece, ma gandeam atunci ca acel strigat inconvoiat in el insusi de incapacitatea de a mai striga... se va auzi candva, purtat de acelasi Dumnezeu direct in inimile celor care cauta. Oare nu asta facem noi ? Cautam ? Cautam o speranta atunci cand toti ne spun ca nu exista nici una!!!!! Cautam dragoste exact atunci cand ni se pare ca ea a disparut de pe fata pamantului. Ce ne face oare astfel? inca mai caut si eu rapsunsul la aceste intrebari :)
Am intalnit-o pe Mari ... si ma asteptam sa vad o femeie inalta - potrivita vocii pe care o are cand scrie. O femeie puternica, potrivita poverii care i s-a pus in spate. O femeie sensibila- potrivit jocului pe care trebuie sa il joace , mereu in fiecare zi...
Am intalnit insa o MAMA. Un om cald care m-a imbratisat cu zambetul pe buze desi nu ma cunoscuse "in direct" niciodata. Mica de inaltime, cu ochii de un verde-albastru aprins, ingrijita si distinsa, un om curajos. Asta am vazut pe chipul si in miscarile ei atunci. Cand ne-am intalnit avea de purtat o batalie. Si venise inarmata cu flori- cu florile iubirii pentru copilul ei. Cele mai puternice arme de care dispune o MAMA. Am avut in fata mama- leoaica aparandu-si puiul, luptandu-se si punand zalog viata ei pentru ca el sa aiba o viata mai buna, o viata NORMALA. Atunci, in clipa aceea am stiut ca va reusi!
Cand i-am ghicit lacrimile in spatele albastrului pe care adesea il vezi in florile Campiei Baraganului, si am ascultat vocea modulata in ritm tremurat, am stiut ca Dumnezeu o aude! Lacrimile ei sunt calite in focul suferintei si vocea ei poate deveni vocea celor care nu au inca voce. A copiilor invizibili !
draga MAri, dragostea invinge intotdeauna - iubirea ta se va materializa si vei reusi !!!!!!!
doralina spune:
Extraordinar, Borcanila!!!!
cum reusesti sa vezi, sa simti, sa spui...
Cine esti???Chiar existi???
Sa dea Dumnezeu sa ai o viata frumoasa, ca si scrisul tau...
mari_paun spune:
uneori avem puterea sa vedem dincolo privire, putem sa patrundem fara sa vrem sau cu voia persoanei in suflet ...ai sa citesti ca intr-o carte, stari, emotii, suferinta...
Eu sunt un am deschis, insa cand e vorba de Ema...pot comuunica cu oameni care de fapt stiu sa ma asculte ...nu sa ma intrebe... atunci pot sa povestesc , sa ma bucur de fiecare mic progres si sa arat cat de mandra sunt ca am un copi frumos si deosebit...
Nu-mi place sa ma plang, NU-MI PERMIT sa plang...am nevoie de toata energia sa lupt pentru Ema...
Plang in sufletul meu, desi arat ca sunt puternica...noaptea miid e ganduri ma framanta...
Dora, tu ai fost prima care m-ai incurajat...Borcanila ma incurajeaza si ea...MEREU
VA MULTUMESC!
www.help-ema.puls-il.ro
ajutati la terapia pt Ema
Mari, mami de Ema