sunt nebuna? si daca da, ce fac?
Raspunsuri - Pagina 4
oana76 spune:
Am citit de curand o carte "Vindeca stresul, anxietatea si depresia fara psihanaliza si fara medicamente" scrisa de un psihiatru si el spunea ca pe langa starea de confort psihic (adica impacarea cu tine insuti, constientizarea sentimentelor, starea de relaxare) ar trebui si un pic de sport (cam de 3 ori pe saptamana o jumatate de ora de alergat sau aerobic, depinde ce iti place tie) si medicamente naturiste de omega 3. Intradevar anxietatea asta (dupa parerea mea) se datoreaza stresului despre care vorbeai si ma gandesc ca poate te-ar ajuta reflexoterapia (da rezultate bune in depresie si anxietate) pentru ca acum sistemul neurovegetativ e cam la pamant acum. Oricum nu esti singura care trece prin asa ceva , cam 1 la 10 persoane ajunge la atacuri de panica. Rugaciunea da intradevar rezultate. Parerea mea este ca nu ar trebuie sa nu mai iesi din casa ci dimpotriva sa ai o viata sociala , (la inceput ai putea ruga pe cineva sa te insoteasca)si sa iesi, iar in momentul in care o sa te descurci singura si n-o sa-ti fie teama sa iesi o sa ai mai multa incredere in tine. Eu zic sa faci ceva pentru tine, ceva care sa-ti placa mult.Am auzit ca Xanax-ul cam da dependenta. Poate si cateva sedinte de consiliere ti-ar face bine si evita medicamentele. Oricum tu esti singura care te poate ajuta. Ai incredere in tine.
mazzel spune:
anka maria sunt cu gandul alaturi de tine si iti doresc putere sa-ti revii pe fagasul normal.
sotul tau este alaturi de tine? ce te leaga asa de mult de romania de crezi ca acolo ti-ai revenii si aceste probleme vor dispare?
multa sanatate si iti tin pumnii pt conferintza aceea pt care ai asa emotii
himera spune:
Anka,cand anume in copilaria ta,ai fost in concurenta cu cineva,sau ai fost criticata de cineva,la care nu te asteptai?
De foarte multe ori ne confruntam cu situatii ciudate,mai ales atunci cand rationalizam fiecare eveniment si fiecare situatie si toate acestea, deoarece de-a lungul vietii, nu prea ne-am dat voie sa simtim. A fi emotional, pentru unii dintre noi este echivalentul durerii si de aceea incercam sa ne protejam prin acest mecanism al rationalizarii. Partea proasta este ca nu ne putem feri de emotii folosind acest mecanism si dupa cum ai simtit si tu ele apar cu o violenta foarte mare si ne bulverseaza,pt ca nu ne mai recunoastem,pentru ca dintr-o data ne vedem fragile si neputincioase si binenteles in acele momente ne revin in minte o serie din amintirile din copilarie.
Poate gresesc,dar mie asa ceva mi s-a intamplat si din acel moment, am incercat sa ma analizez si sa-mi recunosc limitele.
Eu cred ca odata ce te accepti cu bune si rele,viata o privesti altfel si parca ti se deschid mai multe perspective.
Sper sa te simti cat mai bine
mazzel spune:
anka maria mai intri pe DC? ce faci cum te mai simti? te-ai mai linistit?
multa sanatate, sper ca totul e OK acum cu tine!
cicina spune:
Draga Anka ansia(anxietate) e o boala care e de doua feluri:psihologica si patlogica.Eu sant una care am suferit de asa ceva, si cu greu, dar am iesit la suprafata.
Patologica- situatia bolnavului de a trai intr-o particulara senzatie nedefinita (de gol absolut). Nu stiu daca am sa pot explica bine dat pentru ca si senzatiile sant ciudate. Bolnavul nu reuseste sa obiectiveze concret pericolul de care ii este frica si traieste intr-o profunda disperare si cu o senzatie de impotenta in fata pericolului pe care-l percepe imediat.Se poate spune si senzatii de frica mortii, frica viitorului, frica trecutului, conditii care nu gasesc justificare in realitate.
Se trateaza, cu greu, in afara psihiatrului cu medicamente care te pun in stend-by, adica un fel de drog care te face sa uiti cam pe ce lume esti, pana te hotarasti tu (daca ai puterea) sa iesi din starea asta. Xanax e eficace. Aici iti trebuie un umar tare pe care sa te sprijini si forta de a lupta pentru supravietuire.
O sa vi se para ca exagerez, dar eu am trait clipele alea si fara ajutorul unei prietene care mi-a aruncat toate medicamentele in WC (ajunsesem dependenta de ele, in plus nu mai mancam de vreo saptamana, pierdusem brusc 15 kg)si cateva palme, m-au trezit la realitate. De fapt asta-i conditia de a putea scapa de asa ceva, realitatea. Dupa o astfel de experienta viata are un sens.
De aceea fetelor apreciati viata voastra indiferent de ceea ce faceti gresit sau nu, E UNA SINGURA.
Timpul le rezolva pe toate, asa ca ai rabdare.
Este boala secolului nostru.
cicina
puisor24 spune:
Buna Anka-maria.
Am vazut mesajul tau si vreau sa-ti spun ca in acceasi situatie sunt si eu acum. Si la mine totul a inceput intr-o zi de joi cand nu stiu ce anume m-a deranjat. S-a lasat cu varsatuir, dureri de cap, greturi, nu am dormit 48 de ori, tremuram de nu mai stiam de mine. Doctorii mi-au dat tot felul de pastile dar se pare ca nu m-au ajutat foarte mult. In continuare am ramas cu starile involuntare de plans, de vinovatie pentru tot ce le fac celor din jurul meu, si cu aceea durere de stomac( dr. au crezu ca este un inceput de gastrita, dar mi-am facut ecografia abdominala si nu mi-au gasit nimic). Aseara m-am simtit foarte bine, dar de dimineata iar m-au apucat starile de plans si de stomac. Mi-am facut programare la un psiholog- imi este extrem d erusine dar nu am ce sa fac- sa vad ce o sa-mi zica.
O sa te tin la curent cu "tratamentul" si te rog daca se poate sa-mi impartaseti si tu starea ta, daca iti zic dr.ceva, daca iti recomanda ceva.
O zi buna
P.S. Id-ul meu de pe yahoo messenger este: puisor24, daca vrei sa vb mai multe si mai repede.
quote:
Initial creeata de anka-maria
Totul a inceput joia trecuta noaptea pe la 3: ameteli, stare de voma, dureri de cap, indigestie, spasme, etc.
Vineri seara treaba s-a agravat, am ajuns la urgenta, mi-au zis ca probabil vreo gastrita sau vreo viroza la stomac. Mi-au dat o gramada de medicamente de stomac.
Sambata, duminica, luni lucrurile au mers din rau in mai rau. Inca din prima noapte n-am mai putut dormi. Acum am deja 6 zile fara somn. Marti m-am simtit un pic mai bine si am decis sa reiau scoala, aveam ore de predat. Imediat noaptea au revenit spasmele, am vomat iar, durere de cap, am lesinat. A venit un medic acasa si pentru prima oara m-a intrebat daca ma streseaza ceva.
De fapt nu aveam nimic la stomac, pur si simplu imi cream singura simptomele, probabil de stres. Cand am realizat ca sunt nebuna, situatia a luat o alta intorsatura. Au inceput atacurile de panica. 2 nopti la rand am tremurat de mutam si patul din loc, muschii mi se inclestau, ma sufocam. S-a facut a sasea noapte de nesomn. Mi-au dat somnifere dar nu dorm decat 3 ore apoi sunt treaza. Am lesinat deja de 2 ori de oboseala dar nu pot sa inchid un ochi. Azi de dimineata am facut criza de nervi, am vrut sa ma dau cu capul de pereti ca sa-mi treaca starea de anxietate. Doctorul mi-a dat o substanta care cica sa anuleze accesele de panica. Evident ca nu fac nici cat o ceapa degerata, aseara am luat 3 doze si nimic.
Toate astea cica s-au declansat din cauza stresului. Eu am refuzat sa cred ca mintea mea poate sa imi faca atata rau. Acum sunt disperata, nu inteleg ce mi se intampla, probabil depresie nervoasa dar eu nu mai pot constientiza. Nu mai merge cu "stai calma, gandeste pozitiv, nu te speria", acum starile de panica ma scot din minti.
Ce mi se intampla? Sunt nebuna? Ce sa fac sa ies din starea asta? Cum sa fac sa dorm?
Mi-e dor de casa, de parinti si treaba asta ma inebuneste si mai tare.
Ce-i cu mine? Ce sa fac, cum sa scap de frica si de insomnie?
just me
alexutza_V spune:
Nu stiu daca ta mai ajuta acum,probabil ca ti-ai revenit dar crede-ma ca toate starile astea sunt din cauza lipsei de calciu si magneziu,pentru ca si eu am trecut exact prin aceleasi stari,nu ma puteam concentra deloc nu mai imi placea nimic.Cu injectii de gluconolactat de calciu si magneziu care nu dor deloc,10 pe luna iti rezolvi problemele.