sunt nebuna? si daca da, ce fac?

AB spune:

Anka ai grija de tine...esti tanarasi lumea-ti sta la picioare, numa ia-o incetisor si bucura-te de ea...
Zic si io ca o mamica cicalitoare.

---

eibi si ceata de pitigoi
(22.07.2003),(19.06.2005)

ei bi the Extra-Bramburici!!
ei bi, ei bi. B! good. ei bi go home!

sm spune:

Buna Anka
sfatul pe care pot sa ti-l dau eu e sa fugi. Sa fugi la propiu asa eliberezi o parte din energia negativa pe care ai inmagazinat-o in tine si sa fugi la figurat de toate raspunderile: ia o pauza, fa-ti o placere mergi la coafor sau o sedinta de masaj. Uitate in jurul tau si scrie pe o hartie tot ce simti tot ce ai vrea sa spui dar nu poti. Viata nu e usoara tu incerci sa faci totul cat mai bine sa areti de ce esti capabila. Corpul a tras un semanl de alarma, asculta-l. Mai important este corpul tau decat ceea ce pot crede colegi tai despre tine sau elevii. Mens sana in corpore sano.
Nu esti singura in situatia asta esti poate printre putinii care au curajul sa recunoasca ca ceva nu merge.
Mult curaj si sa auzim numai de bine.

furni spune:

Anka, sanatate multa.
Cand citesc ce scrii, pe cuvant ca le dau dracu de probleme (pe toate!).

Va pup.

craciunitza spune:

Anka, vino acasa si du-te la un preot bun, sa-ti citeasca.
Multa sanatate!

Nu certati copiii cand viseaza!
Copiii
Noi doi
Mitele iubitele

onitzapreda spune:

Stiu prin ce treci, este ingrozitor, simti ca nu mai ai scapare. Eu am trecut prin ce spui tu, numai ca eu nu am lesinat. Dupa medicamente pentru stomac,analize, am facut si ecografie ca poate eram gravida de aveam acele stari de rau si am ajuns in cele din urma la psihiatru. Nu vreau sa te sperii dar eu am facut tratament aproape 2 ani si nici acum dupa ce am terminat de tot cu medicamentele antidepresive nu ma mai simt la fel de bine ca inainte. Pe mine m-a ajutat foarte mult si Biserica. Cateodata ma simt atat de trista de parca nu am motiv sa traiesc, nu ma bucura aproape nimic, imi este indiferent daca mor sau traiesc. Nu ma gandesc la sinucidere pentru ca am credinta in Dumnezeu si stiu ca asta este un pacat foarte mare pentru care nu te baga nici in Biserica, asa ca traiesc viata intr-o monotonie si plictiseala, rugandu-ma la Dumnezeu sa ma fac bine. Am fost diagnosticata cu depresie insotita de anxietate. Sunt casatorita dar nu am copii, iar sotul meu nu intelege aceasta boala. Am noroc cu parintii mei care ma vad prin ce momente grele trec. Sper ca intr-o zi voi fi la fel ca inainte.

pisi-pis spune:

Anka, cum te mai simti?

mazzel spune:

anka maria cum te mai simti? sa mai scrii daca ti-ai mai revenit putin si te simti mai bine.
multa putere si sanatate sa iti revii iti doresc!

anka-maria spune:

Am dat-o iar in bara fetelor.
Dupa 10 zile de xanax, ajunsesem la 1/2 de pastila seara.
Numai ca aseara toate simptomele s-au intors: panica, frisoanele, insomnia, greata, etc. Ma apropii de nenorocita aia de conferinta de la Bonn si iar mi-am dat organismul peste cap.
Doctorul mi-a marit iar doza de xanax, sunt disperata sa nu raman si cu prostia asta de medicament pe cap. Sunt stresata de conferinta aia si am ajuns iar in punctul de unde am plecat.
Duminica plec si ma intorc joi. Pana atunci ma rog la d-zeu sa nu ajung iar sa vomit tot ce mananc si sper sa-mi gasesc un oarecare echilibru. Abia astept sa ma intorc acasa in Ro, probabil dupa conferinta asta ca nu mai suport.

just me

cipcipcip spune:

Nu sint psiholog, dar mie imi pare ca ai nevoie de putina psihoterapie sa-ti schimbi modul de a gindi. Faptul ca anumite intimplari in viata ta iti dau anxietate (jobul, conferinta) arata ca ai probabil probleme cu anxietatea performantei, perfectionism, frica de esec, poate chiar exigenta exagerata cu tine insusi etc. Ceva in genul ce povestea si Mate mai sus. Probabil ca mai ai si felul panicos de a gindi, specific persoanelor care au probleme cu anxietate sau panica. Ex: "daca nu reusesc", "daca ma fac de ris", "daca ma incurc", daca..., daca...
Intreaba-l si pe dr la care mergi ce parere are si daca iti poate recomenda un psihoterapeut si mergi la citeva sedinte, sint sigura ca ti-ar putea da sfaturi de folos si strategii care sa te ajute sa depasesti starile de panica.
Cred ca e prea devreme sa miscorezi doza de xanax, trebuie sa iasa corpul tau din stres si sa ajungi intr-o oarece stabilitate emotionala inainte sa incepi sa reduci medicamentul. Sportul ajuta si el la refacere prin formarea endorfinelor. Oricum, vorbeste cu oameni de specialitate, nu sta asa pentru ca e greu sa iesi din asta numai cu citeva sfaturi de pe forum. Sper sa te faci bine cit mai repede


Cipcipcip si bebe Julia 4 august 2005

anka-maria spune:

Cipcipcip, m-ai "citit" foarte bine, sub tot ce ai scris tu acolo scrie numele meu. Sunt asa de cand ma stiu,dar pot sa spun ca lucrurile au evoluat in rau odata cu trecerea timpului pana am ajuns in punctul asta. In trecut reuseam sa ma ridic de fiecare data. Acum am cazut si nu ma mai pot ridica singura indiferent ce fac.
De cate ori ma simt mai bine si imi asum o responsabilitate (in cazul de fata era prezentarea articolului la conferinta) de fiecare data organismul imi taie macaroana. Ca si cum mi-ar spune "io nu vreau".
Iar insuccesul in sine sau abandonul taskului respectiv se adauga la probleme si nu fac decat sa ma adancesc.
Nu fac terapie pe forum, sunt urmarita de un generalist care incearca deocamdata sa ma ajute cu medicamente. Intentionez ca dupa treaba cu conferinta sa vin in Ro si atunci sa-mi caut si un psihoterapeut. Aici e stupid sa ma duc la un astfel de specialist si sa incerc terapie pe limba franceza, cand io mor mai ales de dorul de casa.

just me