singuratatea in doi...
Raspunsuri - Pagina 6
ligeea spune:
Dupa parerea mea ar trebui sa va mutati separat de parintii lui. Oriunde , cat de mititica dar sa fie numai casuta voastra .Singuri , fara nici un ajutor sau influenta din partea cuiva . Vezi cat rezisti, vezi daca te ajuta , daca devine tata pentru copilul lui. Si unui catel ii acorzi atentie , dar unui copil care oricum se baga in seama .Ptiticul meu i-a spus aseara lu tasu care se iuta la meci -da mai baga-ma ma si pe mine in seama , sunt si eu om (are ce-i drept aproape 3 ani ).
Crezi ca copilul nu simte raceala si instrainarea dintre voi?
te minti singura daca spui ca nu. Al meu e innebunit dupa taicasu, cand vine acasa nu scapa de el nici un minut. mai nou vrea sa mearga cu tati si la servici.
Incerca sa-l lasi singur cu copilul, daca e un OM BUN il va cuceri .Nu pentru ca e copilul lui , ci pentru ca cei mici au o candoare si o inocenta care te fac sa-ti constientizezi toate greselile si sa te reanalizezi ca om. Nu mult si nu de la inceput. Nici sotul meu nu agreea sa stea cu piticul la inceput si acum l-ar lua cu el peste tot . E baiatul lui tata si nu exista pt. mine bucurie mai mare decat sa-i vad impreuna un om mare si un pitic atat de asemanator incat defectele celui mare devin atributele celui mic. O umbra mare si una pitica .Amandoi ,baiat si tatic. Cauta sa trezesti sentimentele in sotul tau , daca -repet este un Om -merita sa incerci.
si daca nimic nu da rezultat in urmatoatrele 6 luni atunci macar stii ca nu are de ce sa-ti para rau . Vei gasi un OM care sa fie si tatic pentru pitic si sot pentru tine. Gandeste-te cati oameni adopta copii, ingrijesc de sotii cu handicap, fara sa li se para ca sunt sacrificati .
mihaela amalia spune:
quote:
Originally posted by ligeea
Incerca sa-l lasi singur cu copilul, daca e un OM BUN il va cuceri .Nu pentru ca e copilul lui .....
Ai perfecta dreptate...
Acum totul depinde de el, de cum se comporta cu voi, dar mai ales daca el vrea intr-adevar impacarea sau o face doar de dragul de a va sti impreuna...
si bb
www.tickercentral.com/view/4ufc/4" target="_blank"> Amalia"Exista patru lucruri care nu se mai intorc inapoi niciodata: cuvantul spus, sageata trasa, trecutul si o sansa ratata."
Elle_seb spune:
Dupa zgaltzaiala pe care i-am administrat-o o data cu divortul a realizat in al 13-lea ceas ca este foarte probabil sa ne piarda asa ca a intors baiatu' foaia la 180 de grade: a devenit peste noapte dragastos, atent cu mine, grijuliu cu copilul, face si ce n-a facut vreodata, gateste, scoate copilul afara, ma consulta in orice problema, pune si salariul lui la comun (nu la el in buzunar, ca pana acum), imi face cadouri samd. Dupa una dintre discutiile pe care le-am avut cu el in care i-am punctat fiecare bata in balta pe care a dat-o si felul in care s-a ajuns la destramarea relatiei noastre, mi-a trimis flori la serv 
cu biletel cu I Love You (am aflat ulterior ca asa l-a sfatuit un prieten de-al lui - "trimite-i flori, ca sigur o sa se inmoaie"). Veti spune: "Bun asa, foarte bine. E de apreciat si de luat in considerare". Da. E de pareciat si de luat in considerare. Dar cu sufletul meu facut tzandari cum ramane? De fiecare data cand ma uit la el imi revin in minte toate cele rele si nu pot sa le dau deoparte. Unde sa scormonesc sa aduc inapoi ce a fost? Nu mai simt nimic pentru el nici sentimental nici fizic, si i-am spus-o, vede asta mereu, sunt rece si transanta cu el, ba mai mult, nu suport sa ma mai atinga. Nu-i vine sa creada. Nu-mi vine sa cred... dar asta-i realitatea...
mihaela amalia spune:
"Nu mai simt nimic pentru el nici sentimental nici fizic, si i-am spus-o, vede asta mereu, sunt rece si transanta cu el, ba mai mult, nu suport sa ma mai atinga. Nu-i vine sa creada. Nu-mi vine sa cred... dar asta-i realitatea..."
Cred ca propriile cuvinte spun totul...
Dar mai ales urmatoarele:"Dar cu sufletul meu facut tzandari cum ramane? "
Daca ai sufletul facut tandari si mai ales nu mai ai nimic in comun cu el, daca nu va mai aproprie nimic, in afara de faptul ca aveti un copil impreuna...eu nu vad vre-un motiv sa mai ramai alaturi de el.
Tu esti inca tanara, ai putea sa iti refaci viata alaturi de un alt barbat care sa te aprecieze la adevarata ta valoare, sa va iubeasca si pe tine si pe copil asa cum meritati.
Acuma intrasem special pe forum sa vad ce mai faci si am dat peste un articol pe prima pagina care am crezut ca e despre tine.Daca nu l-ai citit sa il www.desprecopii.com/info.asp?id=938" target="_blank">citesti si ai sa vezi ca exista si finaluri fericite...
Mai asteptam un semn de la tine...
Multa bafta
si bbwww.tickercentral.com/view/4ufc/4" target="_blank"> Amalia"Nu-ti fie teama ca vei muri, ci ca nu ai inceput sa traiesti."
Elle_seb spune:
Mihaela Amalia 
iti multumesc pentru mesajele tale, la fel cum le multumesc pentru suport tuturor celor care mi-au raspuns. Este minunata aceasta comunitate pe care o gasesti aici, pe DC
rilbuc1 spune:
Nu stiu daca e bine sa o incurajati sa divorteze. Atata timp cat exista bunavointa pentru schimbare, e un pas bun. Probabil sentimentele vor reveni in timp. Un copil totusi sufera, il doare rau un divort. Gandeste-te ft bine inainte.
"Exista femei carora nu le place sa faca sa sufere mai multi barbati in acelasi timp, asa ca prefera sa se dedice unuia singur : acestea sunt femeile fidele."
Alfred Capus
http://community.webshots.com/user/rilbuc
alma spune:
quote:
Originally posted by mihaela amalia
"Nu mai simt nimic pentru el nici sentimental nici fizic, si i-am spus-o, vede asta mereu, sunt rece si transanta cu el, ba mai mult, nu suport sa ma mai atinga. Nu-i vine sa creada. Nu-mi vine sa cred... dar asta-i realitatea..."
Cred ca propriile cuvinte spun totul...
Dar mai ales urmatoarele:"Dar cu sufletul meu facut tzandari cum ramane? "
Daca ai sufletul facut tandari si mai ales nu mai ai nimic in comun cu el, daca nu va mai aproprie nimic, in afara de faptul ca aveti un copil impreuna...eu nu vad vre-un motiv sa mai ramai alaturi de el.
Tu esti inca tanara, ai putea sa iti refaci viata alaturi de un alt barbat care sa te aprecieze la adevarata ta valoare, sa va iubeasca si pe tine si pe copil asa cum meritati.
Acuma intrasem special pe forum sa vad ce mai faci si am dat peste un articol pe prima pagina care am crezut ca e despre tine.Daca nu l-ai citit sa il www.desprecopii.com/info.asp?id=938" target="_blank">citesti si ai sa vezi ca exista si finaluri fericite...
Mai asteptam un semn de la tine...
Multa bafta
Mihaela, daca ai citit si restul povestii autoarei al carei subiect e pe prima pagina, ai fi vazut ca, de fapt, finalul nu e fericit, ca ea nu e fericita nici cu iubitul actual si se gandeste sa mai dea o sansa fostului sot.
Elle, cred ca cel mai bine pentru voi in momentul de fata e sa separati temporar. Doar asa iti vei da seama daca il mai iubesti sau nu. Cat timp e langa tine, mai ales ca se straduieste, vei simti ca nu mai ai nimic pentru el, insa o despartire provizorie te va ajuta intr-un fel sau altul, crede-ma! Eu iti doresc multa intelepciune in a alege ce e mai bine pentru tine si pentru copil!
poze de la mare
poze de la munte
Elle_seb spune:
Alma, ce a postat Mihaela in acel link nu este povestea mea, nu sunt despartita de sot si nu am nici vreun iubit de rezerva.
Si daca, draga mea Alma, despartirea asta imi va confirma parerile? Daca ma voi simti mai bine fara el in viatza mea? Ce ii voi spune copilului meu atunci cand ma va intreba de ce mami nu mai este cu tati? Lui ii este bine acum, locuim cu socrii, soacra-mea il iubeste nespus, se ocupa de el cat suntem noi la serv.... Daca l-as rupe de acolo ce se va intampla cu sufletelul lui, caci si el ii iubeste pe bunici.... uuffff sunt atat de .... 
Elle_seb spune:
Da, Rilbuc, sunt convinsa ca ar suferi copilul meu, chiar daca are doar 1 an si jumatate, de asta si stau in dubii.... Si nu e vorba ca m-ar influenta fetele sa divortez sau nu, de multa vreme majoritatea celor care mi-au citit povestea mi-au spus acelasi lucru si nu am bagat divort. Insa stii la ce m-au ajutat parerile lor? Atunci cand eram in ceatza (nu ca acum as fi prea luminata 
) aveam impresia ca eu sunt cea care cere prea mult de la relatia asta, ca eu eram cea care exagera, desi teoria si experienta acumulata de mine imi spuneau ca nu-i normal ce se intampla. Cred ca aveam nevoie de niste pareri din exterior, pareri ale unor persoane neimplicate, care sa-mi reintregeasca, daca vrei, increderea in convingerile mele si respectul de sine... Si am obtinut asta, multumita voua, celor care m-ati citit.
Doar ca desi acum el face eforturi sa-mi intre in gratii... mie imi pare ca joaca un rol, ma astept de fiecare data sa-si dea masca jos de pe fata si sa redevina ... el... cel care mi-a facut viatza obscura prin indiferenta si prin lipsa lui de respect fata de noi ca si familie.
rilbuc1 spune:
Pana una-alta, pune-i pe fata o masca a unui mascul care ti-ar place si nu te gandi cine e in spatele mastii. 