Instabilitate emotionala sau ... socul casatoriei?
Raspunsuri - Pagina 2
ina78 spune:
La treburile casnice pot spune ca sint norocoasa, ma ajuta la mai tot in casa. Mai am mici probleme cu dezordinea, dar .... sper sa se repare.
Cit despre ceata ... a fost intuneric total, dar l-am auzit in bezna de prea multe ori plingind si in departare multi - multi cum tipau chiar.
Credeam chiar ca nu-l mai iubesc, chiar ca nu l-am iubit... si abia cind voi m-ati intrebat de ce l-am luat de barbat si mi-am dat seama ca incercam sa gasesc zeci de pretexte am realizat ca "ce-si face omul cu mina lui..." 
Sa nu-mi spuneti ca se numeste lucru manual... ca nu la asta m-am referit!!!
"O viata fara dragoste este asemenea unui an fara primavara."
redi spune:
Ma ierta-ti ca imi spun si eu o mica parere proprie in subiectul asta.
Sunt total debutanta in forum , nu va cunosc prea bine , nu am citit toate subiectele si mai sunt si debutanta in viata in cuplu .
Am opt ani de viata in cuplu si ma tem inca de momentul cand vom fi oficial cununati.Traiesc cu impresia ca totul se va schimba atunci ,chiar daca ne cunoastem bine unul pe altul.Primul an ziceti ca e cel mai greu dar eu cred caacest an se poate prelungi atata cat au nevoie cei doi ca sa se acomodeze unul cu altul, zilnic,impreuna.Nu e evident pentru toata lumea .
Din ce spune ina 78 eu inteleg ca partenerul ei face totusi eforturi, ramane ca si tu sa faci ,daca consideri ca merita ,bineinteles.
Sa-ti spun ce mi-a venit in minte cand am citit intrebarea ta :ca ar trebui sa iei o mica pauza si sa iti pui intrebari esentiale ,numai tu cu eul tau , apoi vei sti daca e socul casatoriei sau ai tu vreo problema (ceea ce eu nu cred).
Eu sunt tanara sau novice ,nu stiu ,dar am nevoie de discutia asta cu mine ca sa pot vedea mai clar in viata de cuplu.Si venirea unui copil poate provoca semne de intrebare de aceea cred eu ca e mai bine sa 
inainte de cele noua luni .
Poate nu stiu sa te ajut cu sfaturi dar stiu ca uneori sa discuti cu tine insuti ajuta mult.
Cel putin eu asta fac cand nu mai vad bine incotro mergem.
Pentru mine personal ,nu discut cu nimeni din apropiati chestiile astea ,prefer mai bine un strain intalnit in tren sau nimeni ,doar eu insumi ,si multumesc la cel de sus ca pana acum am reusit sa raspund la intrebarile care imi ingreunau sufletul.
Iti doresc si tie sa vezi mai clar si sa fii fericita.
ina78 spune:
Draga Redi, nu ai cum sa fii novice la acest subiect, din contra orice parere conteaza.
Sfatul tau este chiar pretios, tocmai in urma unei "discutii" cu mine insami am ajuns la concluzia ca trebuie si pot sa mai incerc.
Cit despre copii, si aici parerile sint impartite, unii considera ca imbunatateste relatia, altii ca nu... prefer insa sa mai astept, chiar daca amindoi ne dorim la nebunie un bebe.
Cred ca intelepciunea ti-o da si experienta... care din pacate la mine cam lipseste.
"O viata fara dragoste este asemenea unui an fara primavara."