....speranta in iubire
Desi am descoperit forumul DC de aprox. 2luni si nu exista zi sa nu intru macar un picut sa va ce mai e nou, am ezitat putin inainte de a posta subiectul. Apoi m-am gandit ca e bine de stiut pe mamicile singure... VIATA CHIAR MERGE INAINTE SI CEEA CE NU TE POATE DISTRUGE TE FACE MAI PUTERNIC.
Din momentul in care am realizat ca voi avea un copil de care va tb sa ma ingrijesc singura, m-au cuprins temerile. Nu stiam ce fel de educatie ii voi putea da singura ( eu sunt fffff posesiva); partea materiala era neagra, cum ma vor judeca prietenii, colegii, familia si chiar Mama...
Mi-am asumat TOTUL numai sa o pot tine in brate. Tatal ei, dupa trei ani de locuit impreuna, nu era pregatit.Am mers inainte cu toate: serviciu ( pana in ultima clipa), examenele de anul III - FOARTE GRELE,greturi, smiorcaituri, temeri ....... Ma gandeam ca visul meu nu se va implini niciodata. Cine mai putea accepta o femeie singura cu un copil?Si, cel mai important, voi gasi tatal potrivit pe copilul meu?
SI TOTUSI.... L-AM GASIT. Simt ca ma pot baza pe el, o siguranta pe care n-am avut-o de cand parintii mei s-au despartit si au plecat fiecare pe drumurile strainatatii, lasandu-ne pe noi cu bunica.
O iubeste pe catalina si vrea sa-i fie Tata. Ne facem planuri cum s-o crestem si cum sa facem sa ne mutam mai repede impreuna cu fetita noastra.
OBSTACOLUL PESTE CARE MAI TB SA TRECEM ESTE SA LE SPUNEM PARINTILOR LUI CA EU AM UN COPIL. EI SI-AU FORMAT O IMAGINE MAI MULT DECAT BUNA DESPRE MINE, DAR.....NU STIU CUM VOR REACTIONA.
Ne pregatim de marele eveniment care va avea loc in octombrie dupa ce imi voi da licenta.
Am uitat sa va spun cum ne-am cunoscut....e interesant!!!
Un coleg tot insista sa iesim la o cafea. Eu la serviciu imi spun" furnicuta asexuata", refuz orice propunere... El nu vroia sa-mi spuna despre ce era vorba. Intre timp, ii tot povestea LUI despre mine. EL, care nu ducea lipsa de prietene multe si diverse, s-a indragostit de mine inainte de a ma cunoaste si facea presiuni sa ma intalneasca. In cercul lor de prieteni, fiecare credea ca va fi un om nenorocit daca ma va cunoaste, desi se stia ca nu vrea sa se lege de nimeni.
Intr-o sambata seara il sun pe colegul meu sa accept invitatia. Ne intalnim intr-un club unde vine cu EL, vorbim, radem si ajungem sa plecam la casa lui de la munte in aceeasi seara. Credeam ca nu va fi nimic mai mult decat o aventura. Dar, uite ca ajungem la Primarie peste putin timp si anul viitor ne-am propus sa-i aducem un fratior Catalinei care acum are sapte luni.
VISUL SE POATE INDEPLINI NUMAI DACA CREZI CU TARIE IN EL!
Va doresc tuturor mamicilor singure sa nu va pierdeti speranta.... Cineva spunea aici, pe forum, ca pt fiecare dintre noi exista CINEVA acolo care sa ne iubeasca un picut mai mult decat o facem noi.
catalina si o mamica fericita
PS Acum nu stiu cum sa-mi numesc subiectul...
"Don't look back in anger!"
Raspunsuri
ponicid spune:
Esti o femeie curajoasa si deosebita!
Multa fericire iti urez!
Daniela, mamica de Ana-Maria
ralu spune:
Felicitari. Cred ca Dumnezeu ne ocroteste pe toti si ne da ce este mai bun la fiecare la momentul potrivit. Cred parintii lui vor accepta faptul ca tu ai un bebelus deja, mai ales daca te-au placut. Doar trebuie sa-i lasati sa se obisnuiasca cu ideea.
Multa bafta!!!!
Ralu-mamica Ioanei
bebi spune:
Eu locuiesc cu fratele si sora mea intr-u ap cu 3 camere. El are un ap 2 camere in Drumul Taberei. Bona sta in Titan si vine in fiecare zi la mine.
Bona este o femeie deosebita, o iubeste mult pe catalina si are grija de ea ca de propria fiica. Nu as vrea sa renunt la ea.
Tb sa gasim o solutie! Cand am examene sau tb sa plec din oras, Catalina sta la bona ( e singura in ap 2 camere). Are instalat la bona un patut, un alt carucior si tot ce-i trebuie. Bona a venit cu solutia s-o lasam pe catalina la ea de luni pana vineri. De cate ori am lasat-o la ea mai multe zile, treceam in fiecare zi fara exceptie.
E tare greu sa gasim solutia cea mai potrivita. Acum stam m,ai tot timpul impreuna pt ca el vine la mine cum ne intoarcem de la serviciu, mergem afara cu catalina, ii facem baita si pleaca tarziu. Mi-e mila de el pt ca sta tot timpul pe drumuri....
Nu stiu ce am putea face, deocamdata asta e
pupici multi
"Don't look back in anger!"
bebi spune:
quote:
Originally posted by Arhistefy
Veti locui cu parintii lui? Tu unde stai acum cu copilul?
Arhistefy
nu vom sta cu parintii pt ca locuiesc separat.
"Don't look back in anger!"
descintec spune:
bebi, ma bucur din suflet pentru tine. Nu vreau sa-ti dau sfaturi, dar iti spun cum as face eu in locul tau : va casatoriti, asta e lucru stabilit. Pina aveti o casa si puteti
locui cu totii impreuna, pina vedeti cum demareaza casnicia voastra, nu face copilul pe care doriti atit de mult sa il aveti impreuna. Abia mai apuca sa creasca putin Catalina, sa iti fie mai usor. Sa se obisnuiasca tati cel nou cu ea. Faceti copilul dupa ce v-ati rodat putin.E poate mai bine si pentru voi, si pentru Catalina si pentru bebe ce o sa vina. Tu asculta ce spunem noi si hotaraste ce te indeamna inima si mintea ta. Cu drag,
D.
Veronicai spune:
Dumnezeu sa fie alaturi de tine.
Sper sa pot spune si eu candva aici povestea mea intr-o varianta "frumoasa".
Pupici multi si lipiciosi.
bebi spune:
Ce usor ti se pare cand mai ai pe cineva alaturi!!!
Ieri i-am facut baie Catalinei impreuna, apoi el a stat si s-a jucat cu ea pana tarziu. Imi tot repeta ca daca noi am fi avut-o pe catalina impreuna, nu ar fi parasit copilul orice s-ar fi intamplat.
In schimb, este foarte gelos si imi motiveaza asta spunand ca simte ca nu am nici un sentiment pt el. Ceea ce nu e adevarat.....
Sa speram ca o sa treaca, cu timpul.
MAINE (17.04) IMPLINIM 7 LUNI!!!!!!
CATALINA SI O MAMICA FERICITA
"Don't look back in anger!"