"Open marriage"-da/nu/de ce/cand/cum? (2)

Raspunsuri - Pagina 5

Inceputul discutiei

Link direct catre acest raspuns She spune:

Floare de Soare, mi-a placut sa te citesc. Nu am mai scris aici, doar citit si nu din cauza ca "m-a scirbit" subiectul sau personajul care l-a creat, ci m-a scirbit tziganeala din jur.Nu sinteti de acord dar s-au umplut cite pagini?

Cu multi ani in urma, fiind mai tinara si mai fara experienta si locuind intr-o tara comunista cu tot ce a insemnat asta, consideram (si acum o mai fac) casnicia si casatoria in sine ca pe ceva sacru! Si..ATIT.
Te-ai luat, luat mori.Ce conta bataia pe care o primea Tanti Veta sau ca Marioara era violata de propriul sot?Ce conta ca atitea femei si atitia barbati indurau o VIATA tristetea si moartea sufleteasca?
Nu exista decit una si buna:NE_AM LUAT, apoi ASA MURIM!
Citeam si auzeam ca "afara" vesticii traiesc la vie en rose, se casatoresc, divorteaza, iar se casatoresc si tot asa..(vorba mea) pina cind...
PINA CIND?

Dupa alti ani si cu ochii deschisi, am aflat pina cind.
Pina cind nu nevoia materiala, nu gura lumii, nu un mit IPOCRIT si nu o idee FIXA ii tine pe cei doi impreuna.
Ci pina atunci cind iti spui:AM AVUT NOROCUL SA TE INTILNESC.TE-AM CAUTAT SI TE-AM GASIT.DRUMUL A FOST GREU SI MULTA LUME A SUFERIT DAR NU AM MINTIT PE NIMENI SI NU M-AM MINTIT PE MINE.TU DINTRE TOTI ESTI REAL.

Am aflat...aici in lumea"curvarsiei" ca a fi independent material iti ofera liberatea sa te gindesti la sufletul tau!la inima ta.la dorintele de cind copii eram, mici printese si mici printi care visam sa gasim un papuc undeva care sa se potriveasca.
Am invatat ca in lumea"curvarasiei", se pretuieste inainte de toate sufletul si sentimentul!´Si ca trebuie sa-i dau intiietate.COSTA CIT O COSTA!SA RIDA CITI OR VREA!

Si am invatat ca a-ti gasi perechea, nu mereu inseamna sa intri intr-un tipar!

Personal?
Ma bucur ca am invatat si ma bucur ca desi am ratat unele incercari,nu caut din motiv de educatie, nu din motive de cultura si nu din nevoie materiala si am invatat ca trebuie sa lupt pt o FIINTA ci nu pt un IDEAL!
Personal ma bucur ca am invatat si am trait altceva, indiferent cum arata acest"altceva".

Citeodata, in "mizeria" altora mi-am vazut propria neputinta, eu care stateam si judecam si priveam de afara mindra de regulile mele si de miturile mele.

Cine ar fi crezut?


Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns floarea_soarelui spune:

Coraly, n-ai inteles nimic din ce am spus, fara a avea pretentia ca-s cine stie ce "guru". Nu era vba de greseala celei care a deschis topicul. Pur si simplu ma refeream la culpabilizarea cu orice pret, dusa la extrem a unui partener care a facut "greseala" de a "calca stramb" (am pus ghilimele). Spuneam ca nu e cazul sa ne hazardam sa afirmam ca noi nu am face niciodata o atare "greseala, ca se poate intampla ca intr-o anumita conjunctura sa fim pusi in situatia de a "gresi", fara ca asta sa stirbeasca in vre-un fel dragostea noastra fata de partenerul declarat. Spuneam doar ca sunt situatii si situatii si greata, sila, ura, nu inseamna intotdeauna solutia "corecta". Asta pentru ca au fost emise pareri care au catalogat drept gresit felul in care-si traieste in_trecere viata (open marriage=gresit). Ca sa nu spun ca "gresit" a fost cea mai finuta dintre catalogari. Si nu am spus ca sunteti intolerante, am spus doar ca in postarea lui in trecere nici vba de " vai mama noastra", de "ďncuiate", ci cel mult de intoleranta. Cam asta am spus. Asa ca citeste cu atentie.
Zanuca, m-ai convins. Daca tot iti permiti ca cataloghezi oamenii pe care nu-i cunosti, dupa bunul tau plac, atunci cauta tu in DEX sintagma asta: <bun-simt> si mai ales <lipsa bunului-simt>. Nu o scriu codat pentru ca nu sunt asa de subtila ca tine. Pacat ca lipsa argumentelor se inlocuieste de cele mai multe ori cu jigniri. Si apropo, nu pentru toate fetele prima dragoste inseamna neaparat si luat automat directia patului. Asa ca bun sau "nebun" la pat nu este un criteriu intotdeauna. Si da, la un moment dat, potriveala aia de care vorbesti atarna la fel de greu cu potriveala de gusturi, principii de viata, etc care ne aduc si ne tin langa un alt suflet. Mai reflecteaza. Cat despre open marriage daca ambii parteneri considera ca este un stil de viata care li se potriveste, daca cei doi au incredere unul in celalalt, se pot privi in continuare in ochi cu aceeasi dragoste mie una mi se pare ok.
Gata, imi cer scuze daca am sarit calul dar nu suport de nici un fel rautatile si jignirile, "inteligent" ascuse sub "subtilitati" de doi bani.
O seara buna tuturor.

Completare: tot ce am scris reprezinta parerea mea, nu ma culc cu cine-mi flutura mintea, nu sunt adepta open marriage dar nici nu ma deranjeaza daca altii sunt (s-ar putea ca pentru zanazanelor asta sa insemne ca sunt adepta open marraige, deci sa ma incadrez automat in categoria aceea cu trimitere directa la DEX si la cerul plin de *****) . Si in continuare consider ca "fidelitatea" implica mult mai mult decat a te culca numai cu cel/cea care ti-i pereche.



Dana si Ioana Amazoana (24.09.2003)

http://community.webshots
.com/user/floarea_soarelui

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns AB spune:

Brrr...unde-i schimbu de idei???

Io-s visatoare si temperamentala. Is marea dragoste a barbatului meu. A facut naveta Lyon-Franta- Eindhoven Olanda doi ani pana m-a convins ca-i chiar serios. Crestina-gnostica (nu-i clar) cu care s-a casatorit un evreu practicant. Sa mai zic?

No, daca-l prind flirtand din amuzament il pun la pres. Daca-mi strica iluzia asta de mare dragoste cu orice alt motiv decat plictiseala sau amuzamentul... sigur o cratita sau doua vor fi ca-n Tom si Jerry (il alearga Tom pe Jerry si pe coada de matura apar iesituri cu profilul lui Jerry). Nu stiu ce-i fac altceva....dar nu cred ca-l pun la pres decat daca acolo vrea sa ajunga si singur...

Nu-i logic ce gandesc, da m-am gandit sa destind atmosfera!
Si zau daca ma intereseaza sa categorisesc pe altii functie de dormitorul sau dormitoarele preferate.






Lately, I'm always late, completely disorganized, and usually a mess!
A penny for my thoughts. A dime for my ideas.

Here's penny for your thoughts too, a nickel for your kiss, a dime if you tell me that you truly love me.


Andreea

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns lilanda spune:

quote:
Originally posted by AB
Io-s visatoare si temperamentala. Is marea dragoste a barbatului meu. A facut naveta Lyon-Franta- Eindhoven Olanda doi ani pana m-a convins ca-i chiar serios. Crestina-gnostica (nu-i clar) cu care s-a casatorit un evreu practicant. Sa mai zic?



Cred ca acilea e era, de fapt, ideea principala: ca dragostea adevarata invinge orice fel de prejudecati :-))
Problema e insa .... dragostea Cind, de ce si cum se transforma dragostea aia pasionala, posesiva, in care omul de linga tine este tot ce iti doresti (aici incluzind si sexul), intr-una aproape frateasca (nici nu stiu cum s-o numesc!!!?), in care sexul si dragostea se desprind, fiecare devenind o "activitate" de sine statatoare??? Am vazut ca mai multa lume a atins problema asta, insa e destul de geu de explicat de cineva care n-a experimentat o astfel de schimbare, nu??? Am mai auzit de casatorii deschise; in cele mai multe cazuri, casatoria era pastrata din convenienta sau comoditate si cel putin unul dintre parteneri nu mai nutrea fata de celalalt iubire. In_trecere sustine insa contrariul si cred ca asta contrariaza (inclusiv pe mine, recunosc )

(AB, mai ai furnici???...sper ca produsele nordice si-au facut efectul )

pozulici si www.desprecopii.com/forum/topic.asp?ARCHIVE=true&TOPIC_ID=24607&whichpage=4" target="_blank">calatoria lui Ilie spre tara lui Hamlet

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns ocebine spune:

Tocmai ideea de convenienta scritziie in capshorul meu inapoiat si strimt.

Acuma ia sa presupunem ca sint o tipa tinara (acuma daca presupunem ini trag si o talie mai supla, ca nu strica la imaginatie). Il vad pe domnul X...imi trec fluturii prin stomac...rminem o perioada impreuna. Dupa ce trece timpul respectiv (6 luni la 2 ani de fluturi neconteniti)...parca imi face cu okiu domnul Y (acuma daca ne imaginam hai sa-l fac Russell Crowe, ce naiba!).

Ce ma opreste pe mine in ziua de azi (cind nu mai exista stigma sociala a divortului, cind lumea locuieste impreuna fara a se casatori, cind sint o multime de cupluri necasatorite care au copii)...sa-i spun lui X: "Stii ce, hai sa raminem amici dar eu am pus okii pe Dl. Crowe...fluturii mei cer o stramutare...Nu-i bai, raminem prieteni, ne intilnim pentru vreo cina (poate o mai punem din cind in cind - cine stie - vorbim la telefon".

Pentru ce sa ma mai complic cu strategii si planuieli cind am libertate de la inceput? De ce sa ma ingradesc, ca apoi sa ma eliberez?



Anamaria mama la Nick (8)& Alex (5)

People who say they sleep like a baby usually don't have one.

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns bobi spune:

da, ocebine, la asta m-am tot gandit si eu,si au mai intrebat si fetele pe aici... de ce naiba sa ne mai casatorim, ne conmplicam inutil! mai mult, de ce or fi stand cei din open marriage neaparat casatoriti oficial... pentru a nu se peirde traditia casatoriei??? nu cred...

am stat si m-am gandit si am ajuns la urmatoarea concluzie (sper sa pot sa o duc pana la capat):
luam exemplul concret lui in_trecere: ei doi s-au casatorit inaintesa le apara sentimentele pentru ceilalti. adicatelea s-au casatorit fara vreun gand de "open marriage". s-au casatorit pentru ca se iubeau, etc, si s-au luat. dupa aceea au aparut sentimentele, fluturii, hormonii -cum vreti voi sa le spuneti- pentru tertele persoane. de ce nu au divortzat?!? pentru ca ei se iubeau, pentru ca ei se pot percepe ca pe un intreg format numai si numai din ei doi, pentru ca atunci cand au aparut tertii le-a fost pusa iubirea la incercare, si se poate ca intr-adevar ei sa iubeasca total neegoist sau (pentru ca tot nu cred ca exista asa ceva - adevarat si pur si fara resentimente, etc), pe de alta parte iubindu-se foarte foarte mult, au preferat probabil intr-un moment de criza si discutie cu sine, sa opteze pentru aceasta forma de "open marriage" decat sa piarda persoana iubita.
si cu timpul s-a transformat intr-un stil de viatza iar ei se iubesc (sper) la fel de mult...
banuiesc ca e ca un drog prima senzatie ca partenerul iti da atata libertate... insa tre' sa ai muuulta putere pentru asta.

fac apel pe aceasta cale la prietena lui in_trecere sa ii comunice ca ar trebui sa mai vina pe aici, sa ne mai povesteasca cum au ajuns -ea si sotul ei- la aceasta daruire de sine...

va pup,


Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns zanazanelor spune:

Nu am retinut nick-ul persoanei pe care am "convins-o", dar eu nu cred ca mai poate fi vorba de iubire intr-un "open marriage".

Eu as vrea sa imi spuna si mie cineva care ar fi avantajele unui "open marrige"..."argumentele" alea din DEX de care si-a adus cineva aminte ca exista...

In afara de "fluturii" din stomac pe care ti-i da domnul X/Y si in afara de faptul ca as putea sa ma culc cu cine imi "flutura" mintea, fara sa ma ascund de sot, ce AVANTAJE are acest stil de VIATA? Ce anume ar determina pe un om sau pe 2 oameni sa adopte acest stil ORIGINAL?

Mie mi s-ar parea mai ok sa traiesti cu cineva fara sa fii casatorit si in clipa in care ti s-a luat de persoana respectiva sa spui simplu "pa", fara treceri prin tribunale, partaje si alte balarii care ne dau atatea dureri de cap...

Asta nu pricep: de ce nu e mai simplu sa traiesti LIBER cu cel de langa tine, fara actul acela semnat la primarie, si se prefera de cateva persoane super-open-minded o relatie in care atunci cand simti ca ti se apleaca stomacul cand il vezi pe cel de langa tine te duci fuga la vecinu', ai o relatie cu el cat timp vor "fluturii" tai, si apoi te intorci la partener bine-merci?

Asadar: care-s avantajele unui open marriage si de la ce pleaca acest stil de viata adoptat de unii?

By the way, si amantele STIU de existenta nevestei, dar asta nu le impiedica sa nu fie geloase si sa isi doreasca sa ia locul nevestei la un moment dat. Atunci de unde atata LIBERTATE in gandire si in sentimente cand este vorba de "open marriage"?

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns bobi spune:

zana zanelor, scuza-ma dar... te repeti rau de tot. cred ca toata lumea s-a prins de punctul taui de vedere! altceva?
no offence!

bobi si andi

sunt confuza... sau poate nu?

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns Elise spune:

quote:
By the way, si amantele STIU de existenta nevestei, dar asta nu le impiedica sa nu fie geloase si sa isi doreasca sa ia locul nevestei la un moment dat. Atunci de unde atata LIBERTATE in gandire si in sentimente cand este vorba de "open marriage"?


Zanazanelor, esti sigura ca asta isi doresc amantele?!

Eu n-as prea crede ca asta e scopu' lor in viatza, sa ia locul celei care sta acasa shi spala kilotzii barbatului in timp ce ala umbla... de suflet.

Si de geloziile lor, la fel.
Ma cam indoiesc.



Elise

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns zanazanelor spune:

Mi-am facut timp sa recitesc in intregime postarile lui In_trecere...doar-doar oi intelege si eu argumentele-minune care au impins-o catre credinta ca o casnicie "opened" este super-benefica...

Asadar aceasta femeie considera ca e ok sa fii cu un singur partener pana in momentul in care ti se ia de el, adica pana apare MONOTONIA. Din acel moment dansa considera ca singura cale prin care poti sa iti ajuti relatia sa continue este sa te apuci serios de relatii, acestea aducand foarte multe condimente si reusind sa o mentina...ha...

Ce mi-a atras atentia...

Omul contemporan trebuie sa se plieze pe regulile sociale actuale. Trebuie sa isi construiasca o cariera, sa isi intemeieze o familie, sa cumpere si sa intretina o casa, sa participle in familie la cresterea si educarea copiilor, sa aiba viata sociala etc. Pe de alta parte are anumite nevoi afective si sexuale care de foarte multe ori depasesc acest cadru.

Ca sa vezi...omul face de toate in viata, isi face o cariera, o viata profesionala, si se trezeste ca de fapt are de toate, mai putin viata afectiva si sexuala intensa...la greu! Mai sa fie...

Sexul in grup este cel mai apropiat de natura omului, dar este cel mai riscant din punct de vedere al bolilor cu transmitere sexuala. De asemenea are avantajul crearii unor sentimente de afectiune de grup si nu de cuplu, deci riscul destramarii familiilor este minim.

Aha...deci omului ii sta in natura mai degraba sa faca sex in grup decat sa-si vada doar de cel pe care SINGUR si l-a ales... Chiar ca aflu ceva nou sub soare... Noroc cu bolile, fir-ar sa fie, ca daca nu ar fi fost ele, faceam la sex in grup de ni se apleca, nu? Probabil si acolo intervenea monotonia si trebuia sa mai schimbam partenerii de grup, ori ba?
Sentimente de afectiune fata de grup? Deci nu mi-ar fi de ajuns sa fiu atasata doar de sotul meu...as avea sentimente de AFECTIUNE fata de toti partenerii de grup care imi provoaca doar placere fizica...hmm...
Riscul destamarii familiei minim? O asa mai mare aberatie nu am auzit pe pamant pana acum...

Din toate solutiile, cea a amantilor este cea mai putin riscanta si da rezultate satisfacatoare

Nu zau! De ce a amantilor? De ce nu poti sa-ti parasesti partenerul daca oricum ti s-a luat de el, si sa o iei de la capat cu altul? E greu, nu? Normal... Trebuie sa ai o fire deosebita si un caracter deosebit ca sa ai taria sa incepi o noua viata la 40 ani. Si cum putini sunt asa, e de inteles preferinta amantilor...

Dintre toate solutiile recurgerea la prostitutie este cea mai proasta pe termen lung. Ea confera o mare varietate sexuala, dar nu si implinire afectiva…

Sa inteleg ca ar fi si minti-luminate care se gandesc sa se apuce de prostitutie la greu in momentul in care se plictisesc de partener? Asadar...naspa moment daca vreau sa ma si stimeze macar un pic partenerul, nu? Deh...

...Asa cum cred ca am mai spus, (dragostea) tine cam intre 6 luni si doi ani. Nu poate tine mai mult pentru ca acest tip de iubire este incostient conditionat de noutate. Ori un partener, dupa doi ani de casnicie numai nou nu mai poate fi numit. In mod fericit iubirea pasionala, de tip eros, este inlocuita treptat de iubirea matura, care mai pierde din inflacararea erosului, dar castiga in planul maturitatii, increderii, apropierii si comuniunii. Iubirea matura are unele similaritati cu iubirea de frati si parinti.

Mai sa fie, chiar mai mult de 2 ani nu poate tine iubirea? Ei, ghinion, eu am avut o relatie de 4 ani, si dupa 3 ani inca eram topita dupa el... Deci teoria trebuie refacuta! Apoi iubirea mea inflacarata se transforma in iubire platonica, gen fata de frate si parinti? O tampenie la fel de mare... Cati dintre noi se uita dupa 3 ani la partenerul lor ca la tatal lor sau ca la fratele lor? Abureli...think twice!

In mod ideal nevoia de alt partener ar trebui sa fie cunoscuta si acceptata de sot/sotie. In acest fel episodul va trece fara urmari neplacute si se va stinge de la sine dupa o perioada oarecare, fara repercursiuni, ba chiar influentand in bine casnicia.

Atata siguranta...vai...nevoia de partener dupa a anumita perioada este perceputa ca nevoie de apa, de somn, de aer, de foame, nu? Atunci daca aceasta nevoie este atat de pronuntata, de ce mai sunt si oameni care nu au astfel de nevoi?

Si ACUM vine partea cea mai interesanta...viata lui In_trecere...

Uite cateva episoade care m-au dat pe spate...

In 98 a aparut in Norvegia A, un bun prieten al lui D. Evident, ne-a vizitat des. Ei bine, recunosc ca am facut o pasiune pentru el. Si era o pasiune pur instinctiva, nu aveam nici un motiv de nemultumire fata de D. Insa, in ochii mei cel putin, A era un mascul perfect.

Oare de ce o fi fost atat de greu sa-l priveasca pe A doar ca pe un bun prieten de-al sotului? Sa ramana amici, sa se inteleaga super-bine, sa se viziteze des, sa faca excursii impreuna, petreceri, revelioane, sarbatori, concedii...era prea greu pentru NEVOIA acuta de alt partener?

La pranz a venit A si dupa masa D i-a spus lui A ( de fata cu mine) “Stii ca sotia mea a facut o pasiune pentru tine? Sper ca nu o sa lasi o femeie frumoasa sa te doreasca!” Apoi si-a luat geaca, m-a sarutat si a plecat pe la alte magazine sa isi caute tractorasul dorit. Asa a inceput aventura mea cu A. Linistit, fara reprosuri sau alte neplaceri.

Auzi...ce tampit! Tu, ca sot, sa ii spui prietenului tau: "bai, nene, soata mea moare dupa tine. Tavaleste-te un pic cu ea, ca daca nu, nu stiu ce dracu se alege de casnicia mea. Asta o ia razna!" In termeni grei, ce-i drept...
A mai si sarutat-o la plecare... Cu alte cuvinte: "sa te simti bine, draga mea. Sper sa te satisfaca pe deplin". Si s-a dus ca fraierul sa se plimbe prin magazine in timp ce sotia lui se tavelea in casa lui, in patul lui, cu prietenul lui...

Obisnuiam foarte des sa discut cu D despre asta, ii povesteam totul si il vedeam cum se bucura de fericirea mea si nu are nici o urma de gelozie sau repros.

Atata minciuna...

Tin minte perfect ca a fost o perioada foarte fericita a vietii mele si la un moment dat D chiar mi-a spus ca arat minunat si parca am intinerit cu 5 ani!...

Ca sa vezi...intinerise femeia cu 5 ani... Noroc cu amantul, ca altfel era imbatranita cu 5 ani, nu?

Iar cei doi amici se intelegeau perfect, erau mai prieteni ca niciodata…

Alta abureala de te apuca durerea de cap...

Cand am ajuns acasa, destul de tarziu (avusesem un curs la facultate pana la ora 19) i-am gasit pe amandoi in living, cu masa pusa, lumanari parfumate si un decor foarte... erotic deja amenajat.

Asta se intampla de ziua ei... Ce viata... Un sot incapabil sa-si surprinda sotia de ziua ei cu ceva super romantic...o cina la lumina lumanarilor, o excursie in Hawai sau oriunde altundeva in lume, un zbor in spatiu daca il tineau buzunarele...ce face omul? Ce atatia bani cheltuiti de ziua nevestei pe excursii, cadouri si alte alea? Ia mai bine o tavaleala pe cinste, in trei, ca si asa ii place soatei la culme de armasarul asta care a intinerir-o cu 5 ani!...lool..

Dupa o vreme el s-a mutat in alta localitate, dar ne mai viziteaza cand si cand, prilej de a mai avea parte da cate un episod amoros in doi sau in trei.

Da, s-au despartit, of, ce ghinion pe biata femeie, dar ca sa-si mentina tineretea, mai trece omul si o mai pun de-o tavaleala in trei, ca, deh, condimentele trebuie sa fie periodice dupa o varsta, nu?

...i-am explicat cum vad eu problema si din acel moment s-a linistit si in curand am devenit bune prietene.

Aici e vorba de amanta sotului de data asta. Aia, femeie mai cu bun-simt, cu rusine, se simtea aiurea in casa lor, sa vina sa se culce cu amantul ei cand sotia lui era acasa. Si doamna ce s-a gandit? Ia s-o stric un pic si pe asta, sa-i explic eu cum sta treaba, sa-i spun ca e ok sa se culce cu sotul meu, sa nu aiba fata mustrari de constiinta...

…Evident nu puteam ramane datoare si de ziua lui D am pus la cale cu E o seara pe cinste in trei.

Normal...aceeasi situatie... Ce atata bataie de cap, cand pentru unii se mai incintant si mai placut sa faci sex in 3?...cadou de zi de nastere!

In afara de aceste relatii mai serioase sa zicem, au mai existat si alte "infidelitati" marunte si ocazionale. De exemplu cand eu nu am fost disponibila, imediat dupa cele doua nasteri, D a frecventat anumite localuri. In timpul unei calatorii de o luna si jumatate la un curs in Statele Unite m-am distrat un pic cu un salvamar (D ramasese acasa si evident ca si el s-a descurcat pe plan local).

Saracul salvamar... Oare nu o fi fost trist ca a durat numai 1 luna si jumatate aventura? Sau s-o fi plictisit el prea repede de ea? Bineinteles ca si sotul s-a descurcat pe plan local...cum altfel? Cum sa poti sa stai si sa-ti vezi de ale tale 1 luna si jumatate? Daca 1 luna este greu pentru unii sa fie fideli partenerului...

Dar astea sunt nimicuri menite sa ne ajute sa trecem peste o perioada mai dificila. Si condimenteaza un pic viata.

Da...un sex in 3 cu amanta lui, cu amantul ei, cu salvamarul, cu mai stiu eu cine...niste nimicuri ordinare, menite doar a le condimenta viata monotona... Vai...vai...

Cam asta a fost pana acum. Pentru unii pare probabil o telenovela sau o poveste de prost gust.

O telenovela? Nu. Acest gen de telenovele inca nu sunt pe piata. Poate pentru ca si marii producatori stiu ca "strica" lumea cu buna-stiinta, poate pentru ca stiu ca sunt un exemplu destul de prost pentru o societate si o lume care se vrea in evolutie...

O poveste de prost gust? Dupa parerea mea este o mare minciuna aceasta viata pe care si-o descrie In_trecere, sau, daca chiar este adevarat de scrie, nu, nu este o poveste de prost gust... Este povestea unei femei usoare care sigur isi va creste si isi va educa copiii in acelasi stil destrabalat...

Si, da, mi-am permis sa-mi dau cu parerea. Cine vrea sa ma critice, n-are decat! Dar, mie, personal, o asa viata mi se pare o tampenie! Nu ma intereseaza, nu ma deranjeaza. Din partea mea fiecare poate sa faca exact ce-l duce capul. Cat te duce capul, atata faci. Daca nu poti sa dai mai mult, asta e. Ghinion!

Si consider ca nu am jignit cu nimic. Si nu e relevant ca nu o cunosc personal pe aceasta lady. As fi avut acelasi curaj si fata de o prietena. Nu m-as sfii sa-i spun in fata ca a luat-o pe aratura.

Mergi la inceput