sindrom antifosfolipidic

Page spune:

Buna!
Daca mi-au iesit anticorpii anticardiolipinici pozitivi inseamna ca am SAFL? (LA - negativ, antibeta 2 glicoproteina - negativ). Analizele le-am facut la Cantacuzino. Am facut si la Medicover LA si ACL si au iesit negativi. Voi ce parere aveti? Sa repet analizele si in alta parte?

aurel_cris spune:

fetelor va rog mult sfatuiti-ma si pe mine ce sa fac caci am fost la echo la 9 sapt iar IR au iesit cam diferite,sunt cam asa:
A:uterina dr.:RI :0,67 si st 0,48.Voi ce parere aveti,caci la echo mi-au zis ca nu e buna diferenta si atat iar acum citind pe net nu stiu ce sa mai cred.
la toate fetele

Emiluta spune:

Salutare tuturor! Nu stiu daca mai este cineva prin preajma.Vad ca nu s-a mai scris nimic de multa vreme.Si eu sunt suspectata de SAFL,mi-am facut analizele la Fundenisaptamana trecuta si mi-au iesit LA -56 si APS-pozitivi. Acum iau Aspenter una la doua zile,iar peste 6 saptamani (5 de acum in colo) va trebui sa merg din nou sa repet analizele. Am avut 2 sarcini oprite in evolutie la 8 saptamani,asa am ajuns sa fac aceste analize.As vrea sa va intreb (in eventualiyatea in care diagnosticul final va fi SAFL si va trebui sa fac injectiile cu Clexane) stie cineva daca se dau compexat sau gratuit? Va multumesc mult!
Mai este pe aici cineva care sufera de acest sindrom?

Page spune:

Emiluta, eu am anticorpi anticardiolipinici pozitivi si ma tot framant ce sa fac, sa iau aspenter sau nu. Si eu am avut o sarcina oprita in evolutie la 9 saptamani. Faptul ca tu ai pierdut doua, ma face sa ma gandesc serios la tratament. Tu la ce dr. ginecolog mergi? Dr. meu nu e de acord cu tratamentul.

Emiluta spune:

Buna,Page!
Nu stiu ce sa-ti raspund,se pare ca problema ta este diferita si nu stiu daca aspenterul poate fi solutia de tratament in cazul tau.Eu sunt din Bv ,iar medicul meu are incredere in doamna Dr Uscatescu de la Fundeni (acolo mi-am facut analizele).Ti-as sugera si tie sa-ti repeti analizele la Fundeni ,se pare ca acolo au cele mai bune aparate,iar rezultatele sunt cele mai reale.Doamna Dr. Uscatescu se pare ca se pricepe cel mai bine pe parte asta de hematologie,si multi medici o recomanda. Iti trebuie doar o trimitere,analizele sunt gratuite. Numai bine iti doresc!

narcisuka spune:

Buna ziua

Sunt o viitoare mamica, in 31 de sapt (sper sa si continue pana la termen) si in urma unei internari din cauza unei mici crize de varsaturi , frisoane si febra ... la analizele facute in spital mi-au iesit VDRL-ul pozitiv si TPHA-ul negativ. Drept pt care dr mea ginecoloaga m-a trimis pt analize suplimentare la Fundeni la d-na doctor Uscatescu sa cerceteze dupa sindromul antifosfolipidic. Pana sa ajung sa si iau rezultatele am cautat pe net articole si diferite referate despre ce inseamna, ce efecte, tratamente si alte asemenea ar fi in cazul acestui sindrom( si m-am cam ingrozit). Si am urmarit si acest forum unde am descoperit ca exista si alte cazuri. Insa mentionez : la mine este PRIMA si UNICA sarcina din viata mea comparativ cu cele care au scris la acest subiect, de aceea sunt cam confuza.
Azi am fost si am luat rezultatele, iar d-na Uscatescu mi-a zis cam cu jumatate de gura ca au iesit toate negative, doar una "putin ciupita, care se pupa cu VDRL-ul pozitiv".
Mi-a iesit asa :
LA 1 cu 28,35 sec - si scrie not in normal range;
fibrinogenul este 541 fata de valorile normale 200-400
Prothrombine time overridden.

M-a trimis la Cantacuzino sa cerceteze la mine in plus FTA cu IGg sau IGm la dl doctor Gabriel Ionescu si sotul VDRL-ul (desi la analizele acelea de stat nu i-a iesit nimic, si le-a facut in martie). Iar eu am facut toate analizele care se fac la un inceput de sarcina si nu imi iesise nimic suspect ... doar o posibila infectie urinara si o anemie (pe care o am de cand ma stiu).

Nedumerirea mea este : ce reprezinta aceste 2 analize( pt ca nu am gasit pe net nici un articol care sa explice ce inseamna), ce ar insemna daca ar iesi negative( care ar fi valorile in care trebuie sa se incadreze pt normalitate), ce influenta au in sarcina, avand in vedere ca am deja 31 de sapt si NU AM AVUT nici un fel de avort sau sarcina pierduta pana acum ?
Mai e posibil sa pierd sarcina acum sau sa iasa bebe cu ceva malformatii sau boli? E posibil sa se declanseze la mine lupus eritematos sistemic sau cel anticoagulant sau ... ce??

Sper sa pot sa lamuresc nitel aceste lucruri si va multumesc dinainte pt raspunsuri - daca exista

gogo13 spune:

Buna,

Am o intrebare mai indiscreta. Care e procedura la dna Doctor Uscatescu? Trebuie sa dau ceva... ? Eventual cam cat si la cine? Trebuie sa ma duc saptamana asta si nu stiu cum sa procedez.
As aprecia mult un sfat...

Avalon spune:

DE pe site-ul sfatul medicului:

Descriere
VDRL (Venereal Disease Research Laboratory) este un test de depistare a sifilisului care masoara anticorpii produsi de Treponema pallidum, bacteria care cauzeaza sifilisul. Totusi, organismul nu produce intotdeauna anticorpi ca raspuns la activitatea bacteriei sifilisului, asa ca testul nu este intotdeauna exact. Testul este similar cu RPR (reagin plasma response). Pe langa necesitatea de testare a pacientilor care au simptome sau semne de sifilis, VDRL ul ar trebui sa faca parte din analizele facute de gravide in timpul sarcinii. Valoarea unui test negativ depinde de stadiul in care se afla suspectul de sifilis. Testul este cel mai concludent in fazele secundare si latente cand cel mai probabil este pozitiv. In timpul fazei primare si tertiare acest test poate in mod eronat sa dea rezultat negativ, fiind necesare alte teste inainte de excluderea diagnosticului de sifilis.

Valoarea testului VDRL pozitiv este considerat peste limitele considerate normale.

Valori crescute se intalnesc in infectia cu bacteria Treponema pallidum.
Urmatoarele situatii pot cauza un rezultat fals pozitiv:
- SIDA;
- anumite tipuri de pneumonie;
- malaria.

---

Descriere TPHA
Sifilisul este o boala infectioasa si contagioasa determinata de Treponema pallidum, spirocheta patogena care se transmite prin contact sexual sau pe cale transplacentara, exceptional prin contact sanguin (intepatura, transfuzie).
a. Aspecte clinice. Dupa contact, agentul patogen difuzeaza rapid prin sistemul limfatic. Perioada de incubatie este cuprinsa intre 15 zile si 3 luni. In lipsa unei antibioterapii intercurente care sa “decapiteze” sifilisul, boala se instaleaza progresiv si poate conduce la manifestari clinice variate, clasificate astfel:
1. Sifilis precoce (infectios), include:
- sifilisul primar - apare la 9-90 de zile de la expunere;
- sifilisul secundar - apare la 6 saptamani - 6 luni de la expunere (4-8 saptamani de la leziunea primara);
- sifilisul latent precoce apare la mai putin de 2 ani de la expunere.
2. Sifilis tardiv (neinfectios), include:
- sifilisul latent tardiv ce apare la mai mult de 2 ani de la expunere;
- sifilisul tertiar (gomatos, cardiovascular, neurosifilis) apare intre 3 si 20 de ani de la expunere.
Sifilisul primar se manifesta clinic prin prezenta sancrului si a adenopatiilor. Sancrul poate persista intre 2 – 6 saptamani si poate regresa spontan in absenta unui tratament specific.
Sifilisul secundar se manifesta clinic prin eruptie cutaneo-mucoasa (trunchi, fata, palme, plante) insotita uneori de manifestari ca: febra, artralgii, poliadenopatii, hepatita, uveita. Semnele clinice apar intre 6 saptamani si 6 luni de la debutul sancrului. Eruptia poate sa dureze de la cateva zile la cateva saptamani. In absenta unui tratament specific, eruptia poate surveni in mai multe faze, intrerupte de perioade asimptomatice pe parcursul unei perioade de 1-2 ani. De remarcat posibilitatea regresului spontan al eruptiei in lipsa tratamentului.
Sifilisul latent precoce si sifilisul latent tardiv sunt stadii lipsite de semne clinice. Existenta acestor stadii clinice silentioase in cursul carora diagnosticul nu este posibil decat prin teste serologice, constituie o dificultate majora in depistarea bolii.
Sifilisul tertiar se manifesta clinic prin determinari cutanate (gome), neurologice (tabes, paralizie generalizata), cardiovasculare (aortita sifilitica, anevrism de aorta, stenoza coronariana). Semnele apar intr-un interval de 4 – 40 ani de la sancrul initial. Cazurile de sifilis tertiar sunt rare in zilele noastre si mai ales in tarile industrializate unde po****tia foloseste in mod frecvent tratament antibiotic intercurent.

Sifilisul congenital poate fi clasificat astfel:
- sifilisul congenital precoce, cu debut la mai putin de 2 ani de la nastere (inclusiv de nasterea de fat mort);
- sifilisul congenital tardiv cu debut la mai mult de 2 ani de la nastere.
Nota: Transmiterea transplacentara se produce in stadiul de sifilis precoce; au fost descrise insa cazuri si in stadiul de sifilis latent tardiv.
Sifilisul congenital: riscul transmiterii transplacentare a infectiei cu Treponema pallidum a crescut interesul pentru depistarea bolii la femeile gravide. Interpretarea rezultatelor serologice la femeia gravida este complicata prin posibilitatea existentei unei reactii fals pozitive legata de sarcina. In aceste situatii, determinarea FTA-ABS IgM sau EIA-IgM permite diferentierea unui sifilis vechi cu anticorpi reziduali de un sifilis evolutiv. In transmiterea transplacentara a bolii exista urmatoarele posibilitati evolutive: manifestari septicemice care duc la moartea fatului, nastere prematura, leziuni neurologice observate tardiv.

b. Aspecte biologice. De rutina, diagnosticul sifilisului se bazeaza pe metodele serologice care sunt disponibile in majoritatea laboratoarelor. Metodele directe (microscopia cu fond intunecat, imunofluorescenta, inocularea la animal) raman apanajul laboratoarelor de specialitate. Raspunsul imun fata de infectie include producerea de anticorpi fata de o paleta larga de antigene, fiind implicati atat anticorpi nespecifici (anticardiolipina/reagine) cat si anticorpi specifici antitreponemici. Primul raspuns demonstrabil este reprezentat de anticorpii specifici antitreponemici de tip IgM, care pot fi detectati la sfarsitul celei de a 2-a saptamani de infectie; anticorpii antitreponemici de tip IgG apar mai tarziu, in saptamana a patra. Astfel, la debutul simptomatologiei clinice majoritatea pacientilor prezinta anticorpi IgM si IgG.
Anticorpii nespecifici se pozitiveaza dupa aproximativ 4 saptamani de la contactul infectant. Tratamentul si infectia HIV asociata pot afecta raspunsul imun. Titrul anticorpilor nespecifici si cel al anticorpilor specifici IgM scade rapid dupa tratamentul adecvat in sifilisul precoce, dar anticorpii specifici IgG persista indefinit.
Tinand cont de particularitatile raspunsului imun, testele serologice pentru sifilis pot fi clasificate in 2 mari categorii:
<!--[endif]-->1. Teste care pun in evidenta anticorpi nespecifici (teste non-treponemice):
- VDRL – Venereal Disease Research Laboratory;
- RPR – Rapid Plasma Reagin test.
2. Teste care pun in evidenta anticorpi specifici (teste treponemice):
- TPHA – Treponema pallidum Haemagglutination Assay – (hemaglutinare pasiva - detecteaza anticorpi totali IgG si IgM);
- <!--[endif]-->FTA – ABS (Fluorescent Treponemal Antibody – Absorbtion de tip IgG si IgM);
- EIA (de tip IgG si IgM).

Testele non-treponemice sunt rapide, usor de efectuat, au un cost redus si prezinta o sensibilitate foarte buna, in special in stadiul precoce al infectiei. Principalul lor dezavantaj este ca se asociaza cu o rata importanta de rezultate fals pozitive, in special la gravide (la aceasta categorie, aproximativ 28% din rezultatele pozitive pentru RPR pot fi biologic fals pozitive). Rezultatele pot fi exprimate calitativ sau semicantitativ; titrurile VDRL/RPR sunt crescute la pacientii cu infectie acuta, reinfectie sau reactivare a unei infectii din antecedente care nu a fost tratata adecvat. Aproximativ 72-84% din pacientii cu sifilis primar sau secundar prezinta o scadere de 4 ori a titrului VDRL/RPR, la 6 luni dupa incheierea unui tratament corect. Rata seroreversiei depinde de titrul pretratament si stadiul bolii. Indivizii care prezinta primul episod de infectie au sanse mai mari de seroreversie decat cei cu infectii repetate. Astfel, testele non-treponemice sunt utile nu numai pentru identificarea infectiei ci si pentru monitorizarea eficientei tratamentului.
Testele treponemice sunt folosite pentru a confirma testele screening pozitive. Au o incidenta de rezultate fals pozitive mai scazuta decat testele reaginice. Nu sunt in general recomandate pentru screening-ul infectiei deoarece au sensibilitate mai redusa decat testele non-treponemice in primele 2-3 saptamani ale stadiului de sifilis primar. Acest tip de anticorpi persista toata viata; nu sunt utili in monitorizarea eficientei terapeutice.
Testele imunoenzimatice EIA care folosesc antigene treponemice recombinate in placi cu godeuri pentru a detecta anticorpi IgG si IgM au o sensibilitate similara testelor non-treponemice si o specificitate echivalenta testelor TPHA si FTA-ABS. Din aceste motive, testele EIA pot reprezenta o alternativa eficienta la asocierea traditionala a testelor non-treponemice si treponemice, pentru diagnosticul definitiv al sifilisului. Testele EIA IgM sunt mai sensibile decat FTA-ABS IgM si pot fi folosite pentru diagnosticul sifilisului precoce sau congenital.
Sifilisul congenital. La nastere nou-nascutul are acelasi profil serologic ca al mamei de la care s-a facut transferul pasiv al IgG si care vor disparea in primele 3-6 luni la un copil neinfectat. Controlul serologic al copilului neinfectat se face cu scopul de a urmari scaderea progresiva a titrului anticorpilor. Pentru copilul infectat si tratat, anticorpii antitreponemici persista mult timp si numai scaderea semnificativa a VDRL –ului permite urmarirea eficacitatii tratamentului. Dozarea IgM la nou-nascut, face diferentierea intre pasajul pasiv de anticorpi materni (IgG) si sinteza activa de IgM de catre nou-nascut. Un profil serologic cu IgM negativ nu exclude diagnosticul de sifilis congenital, daca mama a fost infectata tardiv in cursul sarcinii.
Serodiagnosticul la gravide. Asa cum s-a mentionat mai sus, testele non-treponemice sunt asociate cu o rata semnificativa de rezultate fals pozitive, in special in prezenta unor titruri scazute De aceea, in zonele cu prevalenta mare a infectiei unde accesul la testele de confirmare este limitat, gravidele care prezinta un titru >= 8 trebuie obligatoriu sa primeasca tratament. Cu toate acestea, avand in vedere morbiditatea si mortalitatea asociate cu infectia congenitala si lipsa de acces in multe zone la teste RPR cantitative, se recomanda ca toate gravidele care prezinta un rezultat pozitiv la testele non-treponemice sau treponemice sa fie tratate imediat. Riscurile asociate cu un sifilis netratat in perioada sarcinii depasesc cu mult riscul tratamentului nenecesar la mamele cu un rezultat fals-pozitiv.
Sifilisul si infectia HIV. La majoritatea pacientilor HIV pozitivi raspunsul serologic pentru infectia cu Treponema pallidum este nemodificat. Sunt rare cazurile in care s-au raportat reactii negative sau slab pozitive pentru un pacient cu sifilis secundar.


Exprimarea rezultatului:
Pentru VDRL/RPR:
- negativ (-);
- pozitiv (de la + la ++++). Daca se efectueaza un test semicantitativ, se va comunica impreuna cu intensitatea reactiei si titrul corespunzator ultimei dilutii care a indicat un rezultat pozitiv.
Pentru TPHA:
- negativ (-);
- echivoc;
- pozitiv (de + la ++++).

Algoritm de diagnostic. Un algoritm simplu pentru diagnosticul de sifilis se face pornind de la VDRL si TPHA. (teste care se efectueaza in laboratoarele Synevo).


VDRL = negativ; TPHA = negativ:
- serologie negativa;
- rezultatul nu exclude un diagnostic de sifilis la debut; in caz de suspiciune clinica se recomanda repetarea serologiei peste 2 saptamani sau efectuarea FTA-ABS IgM sau EIA IgM care se pot pozitiva precoce.
VDRL = negativ; TPHA = pozitiv:
- infectie veche tratata;
- eventual ar mai putea fi vorba de un sifilis intr-o faza foarte timpurie: in caz de suspiciune clinica se recomanda repetarea serologiei peste 2 saptamani sau efectuarea FTA-ABS IgM sau EIA IgM;
- alte posibilitati: reactie fals pozitiva la TPHA, sifilisul latent tardiv la care diagnosticul este uneori dificil, reactii incrucisate cu treponematozele non veneriene (pian, bejel, pinta) la pacientii originari din zone endemice.
VDRL = pozitiv; TPHA = pozitiv:
- sifilis recent sau vechi, netratat sau tratat tarziu.
Nota: in sifilisul primar valorile sunt slab pozitive, in cel secundar, titrul anticorpilor este crescut. In absenta semnelor clinice, un nivel la limita al anticorpilor face dificila interpretarea serologica. Se pune problema unui sifilis latent precoce sau a unui tratament antibiotic urmat de pacient. La pacientii tratati tardiv, serologia poate ramane pozitiva, dar urmarirea in dinamica a titrului anticorpilor cu diminuarea semnificativa a VDRL –ului ajuta la stabilirea diagnosticului.
VDRL = pozitiv; TPHA = negativ:- in cazul unui VDRL intens pozitiv, este cel mai probabil vorba de un rezultat biologic fals pozitiv (se pune adesea problema existentei anticorpilor anticardiolipinici); oricum se recomanda repetarea serologiei peste 2-3 saptamani (eventual determinari cantitative in dinamica) - in cazul unui VDRL slab pozitiv se recomanda efectuarea FTA-ABS; daca acest test este negativ este vorba de un rezultat biologic fals pozitiv; daca testul este pozitiv poate fi vorba de un sifilis precoce si in acest caz se recomanda repetarea serologiei peste 2-3 saptamani (profilul serologic cel mai frecvent intalnit in sifilisul primar este VDRL+, TPHA +; foarte rar, in stadii precoce ale sifilisului primar, TPHA este negativ, FTA-ABS fiind pozitiv).

Recomandari
Recomandari pentru determinarea serologiei sifilis:

- in prezenta semnelor si simptomelor de infectie cu Treponema pallidum sau alte boli cu transmitere sexuala;
- test screening prenatal (in trimestrul I, III si la nastere);
- test screening premarital;
- test screening la angajare, asigurari de viata, etc.;
- test screening pentru donatorii de sange si de organe;
- detectarea sau excluderea infectiei la pacientii HIV pozitivi;
- monitorizarea raspunsului la tratament (RPR cantitativ).




***************** Cand prezentul va fi trecut, visele vor deveni realitate*****************

Avalon 12+