Sezatoarea canadiana (43)

columbiana spune:

of Doamne...este dincolo de suportabil; sa ne rugam pentru Lili si pentru cei dragi ei sa treaca cu bine peste inca o incercare.

http://community.webshots.com/user/montrealpoze

CRISTINEL spune:

Ica, am si eu programare pe 20 aprilie la spitalul evreiesc (tu vorbesti de cel din St. Laurent).

Daca este acelasi spital ai putea sa imi scrii si mie numele doctorului de care ai fost asa de multumita.

Te rog, merci mult,

Cristina

Ira spune:

Of, doamne dumnezeule mare. Cum poate sa existe asemenea nedreptate pe lumea asta ? Sunt atat de suparata de ce-am citit. E teribil. Oare cum am putea sa ne mobilizam sa facem ceva pentru Lili ?

Dumnezeule, daca existi, fa ceva. Nu poate exista un moment mai potrivit ca asta. Cata nefericire poate sa duca un om, doamne ? Ajunge, opreste-te :((!

Sofie :)

Ica 1975 spune:

Cristina, eu am fost la sp evreiesc de pe Sainte-Catherine cu Côte-des-neiges. Doctorul care mi-a urmarit sarcina se numeste Ziegler. Nu cred ca este vorba de acelasi spital.



Propriile fapte te fac sa fii insemnat sau neinsemnat.

Ira spune:

Dragele mele, sunt obosita. Si cu cat sunt mai obosita cu cat scriu mai mult.

De saptamana viitoare incep sesiunea, ultima sesiune din viata vietilor mele sper.

Sofie ieri la magazin m-a pus la punct rau de tot, m-a intrebat daca poate sa-si cumpere printesele - nu pot sa-ti cumpar ca n-am bani, dar pianul roz ? - nu pot sa-ti cumpar ca n-am bani, dar un box cu cochonerii ? - nu pot sa-ti cumpar ca n-am bani...dupa care a urmat morala :

- Mami, dar poti sa-mi cumperi niste bani ?

Adevaru' e ca n-ar fi rea ideea ei. Cum naiba de nu mi-o fi venit mie inainte ?

Va urez o saptamana energica si optimista. Fortza sezatoareaaaaa !!!

Sofie :)

Ana-Maria21 spune:

Ira iti multumesc pentru site e interesant...nu am gasit deocamdata nimic ..am dat niste telefoane dar nimic.Oricum am incredere ca gasesc.O sa dau si eu azi vreo 2 anunturi si am incredere.Multumesc.

invidia dezleaga limbile oamenilor asa cum admiratia le amuteste

nelia spune:

Buna, fetelor! Nu am mai intrat de mult pe aici din lipsa de timp, dar acum am citit ce ati mai scris de un capitol si ceva incoace. Intrasem sa va spun multe si frumoase, dar mi-a taiat elanul ceea ce i se intimpla lui Lili. Doamne, am citit acum ce am gasit despre hidrocefalie si mi s-au umplut ochii de lacrimi. Si am mai citit un lucru important, pe care cred ca deja il stie, ca hidrocefalia e tratabila, dar cauzele care au dus la asa ceva nu se pot cunoaste si elimina in totalitate, lucru care poate afecta chiar si in timp creierul micutului. Nu mai am cuvinte sa mai vorbesc despre acest lucru, nu-mi ramine decit sa ma rog ca totul se va rezolva intr-un fel. E groaznic ce i se intimpla.

In legatura cu gradinitele, eu am stat doi ani acasa cu Agata si cind a inceput gradinita tot a cules toti virusii posibili si imposibili. Dar nu a luat nimic grav pina acum si nici nu a avut vreun accident notabil. Gradinita unde a fost pina acum citeva luni si unde va merge Tudora din toamna (doar citeva ore pe zi o voi lasa pina face doi ani, dar daca nu o dau pierd locul care ne revine pentru ca a fost Agata acolo) este mica si destul de buna. Nici cea unde este acum Agata de vreo citeva saptamini nu e diferita de prima, e o gradinita noua, mare si foarte frumoasa, dotata cu de toate (are sala de sport, sala de dusuri si chiar le folosesc). Nu sint pentru a da copiii de foarte mici la gradinita, dar prefer gradintele de stat si controlate permanent celor particulare unde vine controlul lunar (daca vine!) sau persoanelor particulare. Nu-mi permit sa spun prea multe, pentru ca eu am fost o norocoasa in privinta gradinitelor, am ajutat si eu un pic acest noroc cautind si facind compromisuri, in sensul ca am renuntat la tot ce puteam face eu pina cind am gasit ceva convenabil pentru fete... dar nu-mi pare rau. Mai ales dupa ce am aflat de curind prin ce a trecut o mamica cu trei copii, cu bonele, gradinitele si nu intr-o tara, ci in vreo trei...
Ira, pupici Sofiei, sora mai mica a Agatei... un lucru asemanator mi-a spus Agata cind avea vreo trei ani. Dupa ce i-am spus de vreo citeva ori ca nu am bani cind ea dorea ceva, intr-o zi imi spune: mami, mi-a venit o idee. Cind mai ai niste banuti, putem cumpara intii bani din magazinul de bani (adica banca) si apoi cu ei putem cumpara tot ce vrea Agata (ei, nu vorbea ea chiar asa de bine atunci, dar asta era ideea!) Ei, acum a crescut si ideile ei au devenit mai adinci. Intr-o zi mi-a spus ca daca tot nu sint si nu sint bani, de ce mai pleaca tati in fiecare zi la munca... Ar putea sta la fel de bine si acasa, macar s-ar juca cu ea, ar duce-o la sala, la dans... No coment!
Ica 1975, nu stiu de ce, dar eram sigura cind am citit ca e vorba de Ziegler. Numai el putea fi descris asa... Super doctorul, a fost obstreticianul meu, nu am nascut cu el pentru ca nu era de garda, dar totul a decurs foarte, foarte bine. De fapt, eu am nascut intr-o jumatate de ora de la plecatul de acasa si mai mult cu moasa, ca doctorul de garda a ajuns la sfirsit... ca sa ma felicite!
Laura, imi pare rau de fetita voastra. Sper sa se faca repede bine. Cind a avut Agata viroza stomacala, in afara de lichide si de solutie de hidratare, i-am dat mucilagiu de orez in prima zi, supa de orez si morcov in a doua (doar supa), piure de orez si morcov in a treia(pasata fin ca sa nu oboseasca stomacelul), supa de pui in a patra. Cu cit maninca mai putin, cu atit se face repede mai bine, important este sa fie bine hidratata.

Despre noi: Agata merge la gradinita franceza si a inceput sa-i placa si sa o rupa pe franceza. Tudora merge singura in picioare! A facut primii trei pasi la 10 luni si o zi, peste o saptamina vreo 10 legati si de pe 24 martie merge singura distante apreciabile. Spune Adada, tata, papa, apa, mama mai rar, eu sint mai mult titza, ute (uite), bavo si bate din palme, danseaza... E o dulce si nu-mi vine sa cred ca a trecut atit de repede primul ei an. A fost mult mai usor si, din pacate, a trecut mult mai repede decit la primul copil.
Va las, ca ma duc sa iau la plimbareata ghetute, ca ar vrea micuta sa mearga prin parc pe jos, ca a intrat si ea in rind cu lumea acum.
Va pup si va doresc sanatate multa!


Cornelia, deAgata si Tudora
www.nelia.photosite.com si www.AgatasiTudora.photosite.com

Ira spune:

Fratilor, sunt in stare de soooc. A fost admis sotul meu in provgamul de bachelor la drept. Nu-mi vine sa cred. La U de Montréal. Incredibiiil, mai ales ca avea colegi care-au terminat drept in Ro, 2 dintre ei erau avocati si au fost refuzati saptamana trecuta. O fi vreo gresala ? Si totusi, notele si munca infernala si sacrificiile au contat ? Doamneee, citesc hartia aia si nu pot sa cred !!!!!

Mai avem de suportat inca 2 ani de saracie cu ocazia asta, ca va trebui sa renunte la toamna la job. Sau nu stiu. Doamne, ce mai tremur .... O asemenea scoala nu se poate face muncind, din pacate :(((. Sau nu stiu, nu mai stiu nimic.

Nelia, pupici. Iti dau un telef. in seara asta.

Sofie - 3 ani

Llaura spune:

Ira, nu se fac greseli din astea.
Bucurati-va de succes, imbatati-va si apoi mai vedeti voi, one step at a time, solutii exista intotdeauna.
Felicitaciones!

Ira spune:

quote:

---

Originally posted by Llaura

solutii exista intotdeauna.
Felicitaciones!

---

Te pup, da, solutii exista, am cam remarcat eu ca femeia munceste si barbatu' belfereste p-aci prin Canada. Student pan' la adanci batraneti ??? Valeleu, ce-o sa mai am de tras.

Poate divorteaza dupa ce se trezeste avocat, ca-l ucid !

Ana Maria, eu unul din job-urile de la gradi acolo l-am gasit, pe lespac. Ai rabdare si-o sa reusesti cu siguranta.

Sofie - 3 ani