O poveste olandeza...

Fetelor am scris ceva...e pentru un scurt-metraj...sper sa va placa, e doar un fragment, dar as vrea sa stiu parerea voastra...adica daca ati vrea sa aflati si continuarea...si daca suna interesant:

"Fulgii de zapada amestecati cu ploaie picau ca o perdea groasa de fum acoperind turla catedralei si eu ma uitam pe geam cu o melancolie greu de inteles pentru cineva ferici...sau nu? Era ca o joaca, mana lui se rasucea pe spatele meu si revenea pe plapuma ca un barbat obosit dupa ce facuse dragoste…si revenea iar pasind incet pe saptele meu. La etajul sapte unde locuiam era liniste in jur ca si cum toata lumea dormea lenesa in asternuturi calde sau fugise undeva departe. Masuram secundele dupa umbra perdelei ramasa pe perete, caci soarele iesise printre nori grei plini de zapada uda de martie…se juca si el.

Mana lui ridica sticla de vin de pe covor...aveam pofta de un izvor de vin, sa uit de mine.
-Ai buzele uscate.
-Stiu
-Da-mi-le sa ti le ud.
Eram o prizoniera voita…vroiam sa rasucesc perna, plapuma, cearceaful si sa ma lipesc cu trupul gol de patul ala care ciudat in clipa asta era ca un adapost.

Ma simteam prizoniera in tara asta prea verde si ploioasa cu cafenele calde si luminate feeric de parca doar acolo in interior trebuie pastrata o caldura vesela de sarbatori de iarna.
Ma tinea strans in brate mirosindu-mi parul, mi se rupea inima stiind ca o sa-l parasesc si o sa ma viseze in fiecare seara pana o sa oboseasca.

Si iar ma uitam la pulovarul turcoaz care parca concentrase in moliciunea lui si intensitatea culorii imaginea aceea obsedanta. Imaginea care proiectata printr-un tunel al timpului si spatiului se fixase pe retina mea flamanda din clipa in care vazusem cerul Olandei. Un cer pictat, atat de ireal, uneori la apus, rosu arzand si de cele mai multe ori argintiu, sclipind sau fumuriu siroind ca o pelerina de ploaie. Turcoaz cand este primavaratec si atat de turcoaz incat ti se pare ca totul in jur e proaspat spalat, autostrazile, campiile inverzite crud cu oi albe si lebede la fel de albe, care printr-o logica inversata se gasesc acolo pe iarba, la fel de natural ca pe apa."

Mentionez ca urmeaza a avea forma finala de script, dar asta mai tarziu.

Personajele se numesc Anna si Peter

t-rex

daniela_daneza spune:

Mi-a plakut tare mult si as dori si continuarea ....faza cu etj 7 m-i se potriveste si pe undeva si Olanda (ar fi trebuit-dar nu a fost sa fie)...succes!

Dany

'Daca dragoste nu e, nimic nu e!"

cl spune:

Si eu astept continuarea, cu mare interes.

Claudia

teodora35 spune:

intradevar frumos,si am mai vrea sa mai citim cite ceva

nu calca adevarul in picioare ,daca vrei sa ai trecere la oameni

adrienne12 spune:

lena am sa fiu pragmatica ca sa nu te imbeti cu apa rece. Ca si povestire inceputul e promitator dar nu se stie ce se intimpla. nu pot sa judec o pagina de povestire ca si script pt. simplul motiv ca in script toate trairile si gindurile personajelor nu sint vizibile publicului si trebuie sa gasesti o alta modalitate scenica de a le transmite publicului. deci intrebarea ta mi se pare absolut nefondata: ceri cuiva sa judece ceva ce nu e terminat si ce nu e ce vrei tu sa fie.

daniella4 spune:

Interesant.
Asteptam continuarea...acum ca ne-ai trezit curiozitatea...

Daniella, mama lu'Alexis

gandacelu spune:

cu parere de rau, adrienne are dreptate - un scenariu nu poate fi plin de intimisme, ci cat mai exact de cum sunt sugerate aceste intimisme vizual - tu trebuie sa "vezi" ce se intampla acolo... doar daca nu e being john malcovich 2:)

mie mi-a placut, e interesant, dar prea intim pentru a putea fi macar sugerat in imagini - am citit scenarii de film, de asta si vorbesc...

gandacelu spune:

de exemplu, sa luam unul din putinele fragmente care poate fi tratat vizual:

Mana lui ridica sticla de vin de pe covor...aveam pofta de un izvor de vin, sa uit de mine.
-Ai buzele uscate.
-Stiu
-Da-mi-le sa ti le ud.
Eram o prizoniera voita…vroiam sa rasucesc perna, plapuma, cearceaful si sa ma lipesc cu trupul gol de patul ala care ciudat in clipa asta era ca un adapost.

ar fi cam asa:

(cadru nu-stiu-de-care) mana lui peter apuca alene(sau hotarat, sau nesigur, ceva care sa sugereze vizualul) sticla de vin de pe covor si o ridica incet. anna urmareste cu o privire melancolica si avida gestul lui peter. (cadru pe gura annei) buze uscate, udate de limba. peter ii spune, aluziv:
-ai buzele uscate.
anna raspunde, naiv-senzual:
-stiu.

etc

adica este ceva cu totul diferit si daca nu ai in vedere de la inceput aspectele vizuale, poti ajunge sa scrii degeaba, pentru ca multe din lucrurile scrise de tine nu vor putea fi reproduse vizual. chiar daca vei rescrie apoi, crede-ma, trebuie sa te gandesti de la inceput la aspectele astea...

sper sa nu te superi, am facut-o cu drag... in orice caz, ce am scris a fost o sugestie, eu nu am scris niciodata un scenariu, doar am citit cateva, si sincer, erau imposibil de citit, pentru ca lectura (ca si scrierea) unui scenariu este total diferita de literatura.

bafta!

Sabina spune:

dar Lena a zis ca asta nu e forma finala:)

daca reusesti sa trasformi cinmatografic povestea....mie mi-ar placea

---

Sabina si www.desprecopii.com/forum/topic.asp?TOPIC_ID=33789&whichpage=1" target="_blank">Sofia Galagia



Cea mai lungă cale este calea care duce de la urechi la inimă.

adrienne12 spune:

Pai sa ne dea forma finala... altminteri e cam asa Sabina... iti spune ca din zgomotul ploii vrea sa faca o simfonie si te intreaba daca iti place cum suna.Sau .. Maestrul si Margareta e roman bun dar am adormit la piesa!Este mare diferenta intre genuri. Nu inseamna ca daca un roman/povestire e bun dramatizarea va fi la fel de buna.

lena spune:

adrienne mersi de sfat, nu sunt nicidecum genul care prefera sa se imbete cu apa rece, d-asta am si zis: ia sa testam piata
proiectul exista: este pentru televiziunea flamanda, fragmentul era din povestirea dupa care se va adapta scriptul, nu este ceva gen: hollywood, dar cred ca am zis ca este doar un scurt-metraj, sunt mai multe povestiri legate de acelasi fir rosu: adaptarea femeilor est-europene la cultura romantica a Vestului mult diferita de a "noastra" sa zic asa...romantica, adica cele implicate in povesti de dragoste cu vestici, casatorite sau nu, doesn't matter so much.
sarumana mult gandacel, am furat ceva din mesajul tau...nah, ca uite n-am precizat, sotul meu face documentare, reclame si scurt-metraje, deci el urma sa-l adapteze la forma finala...adica pe scene si cadre si cum el este cel cu camera(big one) el facea transcrierea din forma poetica la cea realista ah si sa stii ca nu sunt extrem de multe detalii in scripturi, sunt mai ales cadrele, shoturile care se fac cu camera (daca se face zoom, daca e long shot, sau scurt, chestii tehnice, daca e clar-obscur, etc), totul e programat in mare, pe minute, cati oameni sunt in cadru, etc, etc...restul sunt directii de regie, adica regizorul le zice sa zambeasca nu stiu cum sa se aplece nu stiu cum...in cadru in general intra ansamblul, cati copaci, unde ce si cum
si o mica bucata din script, asa cum incepe sa se contureze:

Scena 1 Cadru 1 (in cafenea, afara se vede cum ploua, ei stau la o masa aproape de bar)
Anna: Urasc ploaia asta continua.
Peter: Da, nici mie nu-mi place.
Anna: Si dropsurile si culoarea lor (se uita la pumnul de dropsuri, negre, dulci si sarate in acelasi timp)
Anna: Si mai ales rabdarea ta...ai atata rabdare ca poti sa le mai dai si altora!! (rade din toat inima cu capul dat pe spate)
Peter: Eh, uite vezi eu asta nu inteleg: cum poti rade de ceva atat de serios?! Si dropsurile sunt bune pentru gat!

eh, e o traducere din olandeza, deci daca nu suna pur, literar romaneste, sorry...eu scriu in engleza, el transpune in olandeza, si o gandesc in romaneste

t-rex