O iau razna!!!!!!!!!!
O iau razna!!!!!!!!!! | Autor: Penelopa15
Ajutati-ma ca simt ca innebunesc!!!!!!!
sunt mamamia unui bb de 7 sapt, cuminte, dupa cum spun alte mamici, dar eu tot ma isterizez cand il aud ca scancest, cand plange fara nici un motiv (asa zic eu) sau cand nu vrea sa manance.
Ajutati-me cu un sfat ca nu vreau sa fac ceva necugetat (nu va ganditi la ceva graoznic) adica sa tip la copil sau sa imi pierd interesul.
Tin sa va precizez ca eu lucrez de acasa si nu stiu sa impac serviciul, casa si COPULUL.
Va multumesc.
Raspunsuri
mamica dulce spune:
trebuie sa spun ca am ramas uimita citind subiectul...
Probabil nu te ajuta sa ti se spuna ca o sa fie mai bine in cateva luni,cand trec colicii,cand doarme toata noaptea,cand o sa aveti ritmul bine stabilit.
Dar asa este..din pacate eu nu ma pot pune in locul tau acum..perioada cand copilul meu a fost bebelus a fost de vis,ii dadeam sa suga,dormea si in rest la mine in poala sau in cosul lui..mi se parea imposibil atunci ca o sa ma scoata vreodata din sarite
Acum are 3 ani si scoate untul din mine...
Un copil de 7 saptamani plange fara motive cunoscute de noi.
Penelopa,daca iti este asa de greu...nu poti sa aduci un ajutor pana o scoti tu cumva la capat?o bunica sau o bona..
si inca ceva,care m-a surprins in ultima ta propozitie.
quote:
Tin sa va precizez ca eu lucrez de acasa si nu stiu sa impac serviciul, casa si COPULUL.
daca ai schimba fundamental prioritatile,adica cum impaci copilul cu restul-nu asa cum dai de inteles ca strecori copilul printre altele,atunci cu siguranta ai gasi o cale sa nu o mai iei razna si nu ai mai incerca sa-ti gasesti nervi SI pt bebe,pe langa serviu si casa. fara sa tipi sau sa-ti pierzi interesul pt copilul tau,atat de mic.Acum e inca bine,nervii aia adevarati or sa inceapa in cateva luni bune,daca esti tipul asta de persoana.
Cel putin acum dupa nastere ar trebui sa o lasi mai moale,sa nu dai in epuizare,in depresie.
iti doresc sa realizezi ca poate fi si frumoasa perioada asta si ca e o placere sa inveti sa-ti cunosti copilul!
Life is not measured by the number of breaths we take,but by the
moments that take our breath away.
Danelutza spune:
Hai sa-tzi spun cum a fost la mine la 5 saptamini, barbat in spital, copilul il puneam dimineatza in carucior si mergeam in locul sotzului la firma, acasa o lasam pe mama sa mai faca cite ceva. Fa-i orar sa manince, din 3 in 3 ore sau din 4 in 4 ore. Cind plinge, daca e schimbat scutecul, e satul, nu e neaparat nevoie sa-l iei in bratze. Il mai doare burtica, o sa-i treaca, las ca mai tirziu ies dintzii si tot asha o tzii pina-i cresc maselele. Si eu ma enervam, eram stresata, diagnosticul sotzului era dintre cele mai urite (asta spre norocul nostru pentru ca au gresit dar noi nu stiam), stii ce faceam ?! Seara cind o puneam in patutz, a dormit mereu in patutzul si camera ei, incepea pe la 8 s-o tzina in urlete puternice, ca sa nu tzip cum spui tu, sau doamne fereste sa-tzi vina sa-l zgiltii mai puternic, dupa cum citisem in cartzi, o lasam in camera sa urleeee, efectiv urla si cite 15 de ora. Eu ieseam din camera, eventual in balcon ca sa nu aud, asha mi-a facut vreo doua saptamini, dupa care s-a obisnuit si adormea singura fara sa mai urle. Stii ce spun medicii aici ?! Cind plinge copilul, daca e fara motiv, lasa-l in camera lui, inchide usa, il mai controlezi din cind in cind, da telefon la o prietena, vorbeste cu ea despre altele nu despre copil ca sa te mai destinzi. Asha am facut si a functzionat.
Sper ca ai intzeles ceva, linisteste-te si hai sa-tzi mai spun ceva, eu cind eram mica, imi dadeau papitza, fratzii mergeau la scoala, veneau in pauza in schimbau scutecul si ramineam singurica acasa. Ce crezi ca nu plingeam, ba bine ca nu, dar daca nu ma lua nimeni in bratze, taceam, si uite ca am crescut mare
Itzi trebuie curaj, putere si rabdare multaaaaa. Eu ajunsesem in primele zile sa pling mai mult decit fetitza mea, asta pina am priceput ca plingeam amindoua fara rost.
Si ca sa te incurajez, nu uita ca or sa iasa dintzishorii si o sa fie mai rau decit acum, o sa te trezeasca si din ora in ora, o sa faca febra...
Curaj si fruntea sus, ca noi femeile sintem niste luptatoare, de ce crezi ca a lasat Dumnezeu femeia si i-a mai dat si harul de a face copii ?! Vezi tu in stare vreun barbat sa fie insarcinat sau sa se ocupe ca noi de un copil.
Aaa si inca ceva, schimba prioritatile, copil, serviciu si... casa. Las'ca eu am de facut curat in toata casa. Ei si... o sa fac cite un pic, cite un pic, ca doar nu vin turcii.
Sper din suflet ca ai intzeles ceva din ce tzi-am scris.
www.desprecopii.com/forum/topic.asp?TOPIC_ID=53616" target="_blank">Povestea nasterii principesei noastre
Daniela si principesa ISABELLA (5 iunie 2005)
Poze cu ingerasul lui mami
sm spune:
Intre mama si copil este o comunicare fara cuvinte, copilul simnte ceea ce simnti tu. Cand simnti ca nu mai poti fa o pauza si gandeste care sunt prioritatile si ce e cel mai important pt tine.
Cred ca toate mamele la inceput am spus ca si tine ca nu o sa reusim sa impacam serviciul, casa si copii. Si incetul cu incetul invatam sa fim mame, sa fim sotii si in acelas timp poate mult mai profesioniste la servici decat barbatii.
Mult curaj si cand ai mult de lucru explica-i piticutului ca trebuie sa termini ceva urgent si o sa vezica atunci o sa doarma mai linistit sa te lase sa lucri.
Mult curaj.
carmenp spune:
draga mea, esti stresata si zau ca nu inteleg de ce din vreme ce chiar tu zici ca ai un copil cuminte... si eu mi-am facut treaba de la servici acasa, mi-am impartit timpul astfel incit sa am timp de casa, copii si barbat... e adevarat, ca mai putin de mine, da` asta e... incearca sa te organizezi putin, ma gindesc ca asta e cauza stresului tau si nu de alta dar ii transmiti si lui starea ta, lucru deloc bun. sa-ti amintesc ca vin dintii sau ca vor avea zile cu adevarat proaste? hai, calmeaza-te, e bebelusul tau si el are nevoie de-o mama buna si zimbitoare!
Carmen,Ilinca&Ionut
tzucurei de tzucurei 1, 2, 3
Penelopa15 spune:
VA MULTUMESC FRUMOS TUTUROR!!!!!!!!!
Danelutza iti mult frumos pentru incurajari, si ai dreptate femeie sunt niste luptatoare. La tine a fost mult mai greu si ai razbit. Spre si eu sa pot.
Carmenp, stiu ca e greu sa intelegi pt ca acelasi lucru spune si mama, dar vezi tu eu sunt o persoana energica care nu a fost invatata sa faca acelasi lucru zilnic: COPIL, COPIL, COPIL. Dar voi invata. Cu ajutorul celor din jur.
Sm ai mare dreptate si cuvintele tale mi-au dat mult curaj
Va multumesc inca o data si sanatate multa la pitici.
narcisa spune:
Nu stiu daca te ajuta..........dar imi aduc si acum aminte taaare bine la primul bb in primele luni, aveam senzatia ca ziua ar putea avea si 36 de ore si tot nu mi-ar ajunge.
Este o noua faza, in care vei invata multe: cum sa impaci serviciul cu casa si copilul, care sint prioritatile, faci ce poti si restul...miine, plinsul lui bb sa-l intelegi, cind ii e foame sau il doare ceva..etc. si mai ales totul cu calm trebuie sa inveti sa te controlezi, cind simti ca nu mai poti, prioritatea nr.1 bb sa-i satisfaci necesitatile si restul cere ajutor de la ceilalti si odihnestete si tu cit poti, altfel se string multe se umple paharul si escalezi fara sa vrei...... dar totul se intimpla in timp cum sa inveti sa le imbini pe toate si sa-i multumesti pe toti, nimeni nu s-a nascut invatat si prin asta au trecut cu siguranta toate mamicile.
toate cele bune si muuulta rabdare
narcisa
sorana spune:
Penelopa - eu iti dau dreptate. Am stat acasa 3 luni (deci fara serviciu, era mai bine decat iti e tie 
) si tot aproape ca o luasem razna. Din fericire am inceput jobul si mi-a fost mai bine. Fa rost de cineva (mama, soacra, sora prietena, bona) care sa stea cu copilul (macar 2-3 ore/zi), timp in care tu te ocupi de serviciu. Casa - pe ultimul loc cum bine spunea cineva, daca ai timp si chef. O sa iti fie mai bine cand bb va avea 1 an dar mai e mult pana atunci. Adica nu ca o sa fie mai bine dar te vei obisnui tu cu ritmul si noul mod de viata 
.
Bun venit in randul mamicilor!
Sorana si Monica (3 ani)
J G spune:
Buna Penelopa,
Sunt proaspata mamica - 5 saptamani doar - si te inteleg foarte bine!
O sa-ti raspund pe bucati, asa cum am vazut eu problema din cum descrii tu.
In primul rand trebuie sa identifici cauzele pt care plange copilul, la mine sunt in principiu 3 mari cauze: colici, muci, oboseala/nervi. Pentru colici ii dai ce poti, cred ca ai citit eja cateva remedii aici pe forum, pt nervi trebuie gasita o metoda de adormit copilul ca asta vrea dar nu poate.
Eu nu o las sa planga pe fetita mea mai ales la o varsta asa de frageda (sper sa nu se supere nimieni pe mine) incerc sa ii alin durerile cum pot si sa o fac sa se simta bine.
Despre impartirea timpului: in cazul meu prioritatile stau asa: copilul, EU, munca, casa. Observa ca eu sunt pe al doilea loc, si bine fac: munca asta de mamica ma oboseste in asa hal, incat atunci cand adoarme copilul trebuie sa fac imediat ceva ce ma face pe mine sa ma simt bine. Pt6 ca trebuie sa fiu odihnita si relaxata ca sa nu-i transmit starile mele proaste.
Si eu sunt nevoita sa muncesc putin dar gasesc timp tot atunci cand doarme. De casa nu ma mai ocup deloc, sotul gateste sau cumpara pizza, spala, etc. Cumva trebuie sa participe si el.
Rar am ocazia sa vina mama o zi pe la mine si sa-mi gateasca/spele/faca curat.
Atentie mare, nu cere prea multe de la tine! In prima faza este foarte greu cu copilul si restul lumii trebuie sa se simta si sa te ajute!
Eu am o alta problema mare de tot: ca nu pot sa ies din casa! Asta ma omoara!
Daca vrei sa mai vorbim te astept!
J si Carla (05.02.2006)
philip spune:
eu cand l-am nascut pe pupi n-am avut pe nimeni sa ma ajute, asa ca te inteleg perfect. sotul meu mergea la munca, nici cand am nascut nu putea veni prea des si sa stea prea mult la spital (am nascut prin cezariana, asa ca am stat cateva zile acolo) pt ca el e militar si nu-i permiteau sefii...poveste lunga...pe scurt, primele 2 luni au fost teribile, nu dormea ziua absolut deloc, nu plangea dar scancea asa...nu stiam ce sa fac cu el, functiona numai statul la san ca eram plina de rani...seara cand ajungea sotul ma trimitea sa ma odihnesc dar tot nu puteam, mi se parea ca-l aud inca plangand, nu mai puteam nici dus sa fac in timpul zilei ca plangea si faceam dimineata inainte sa plece sotul...
pe scurt, va fi mult mai bine, uite, de pe la 3 luni a inceput sa doarma in reprize de 2-3 ore, se trezea, manca si iar somnic...copiii nu dorm toata ziua, cel putin nu pana se acomodeaza si ei la viata extrauterina.
eu nu l-am lasat si n-as lasa un bebelus atat de mic sa planga, nu plange degeaba, crede-ma. daca gasesti pe cineva sa te ajute e minunat, pune-l in carut si scoate-l la aer daca nu-i prea frig, sau in mall...
va fi mult mai bine, te rog nu fa nimic necugetat si cauta ajutor daca simti ca nu mai poti
philip
&andreea
copilasi dragalasi
gabitza71 spune:
Draga Penelopa inteleg ca esti mamica de prim copil ca sa zic asa. Si eu am bb de 12 sapt si te inteleg f bine.E greu sa fii mama dar e asa de frumos,<< e drept ca ar fi si mai frumos daca ar fi mai usor dar ...>>Cum iti spuneam sint mama de doua fete minunate una de 8 ani si cea mica.La primul copil si mie mi-a fost greu mai ales ca sint o persoana activa si eram asa frustrata de faptul ca nu puteam sa ies atat de des cum o faceam inainte. Apoi mai e si monotonia zilelor <<alaptat, schimbat scutece, spalat, curatenie ,mancare...iar a doua zi o iei de la capat>> Acum e mai simplu pt ca am mai trecut prin asta si am invatat ca trebuie sa iti faci loc si pt tine in toata rutina asta zilnica.Si cu putin efort reusesti.Daca copilul tau e cuminte dar mai scanceste uneori asta nu e un motiv de stres.Gandeste-te ca trebuie sa oboseasca si el ca sa poata dormi asa ca lasa-l sa mai plinga un pic nu-i faci nici un rau.E mai rau pt tine sa-l obisnuiesti ca e luat in brate la orice scancet.Gandeste-te ca acum are cateva kg dar la 10-12 luni va avea mai mult si va fi vai de spatele tau.Nu trebuie sa fii tot timpul cu mana pe el.Asa vei avea mai mult timp pt tine.Ce te sfatuiesc eu e sa-ti lasi copilul si cu tatal lui daca nu ai pe altcineva si sa iesi sa te plimbi sa iesi la cumparaturi <chiar daca nu ai nimic de cumparat > sa mai schimbi peisajul.Si mai du-te la coafor, la cosmetica, la sala- asta pe langa faptul ca trebuie sa arati bine pt sotul tau e un motiv sa mai iesi si sa mai intalnesti alti oameni, prietene.. O sa vezi ca o sa-ti faca f bine.O sa te simti mai energica mai in stare sa o iei de la capat.Si nu fii foarte exigenta cu tine. Da-ti timp sa te refaci.Nu stiu daca asta o sa te incurajeze dar la al doilea o sa fie mai usor.... 
