Arta.....naturii

Arta.....naturii | Autor: brendamitran

Link direct la acest mesaj

http://www.cloudappreciationsociety.org/gallery/index.php?x=browse&category=&pagenum=1

BRENDA

"COPIII SUNT MAINILE CU CARE NE PRINDEM DE RAI"
http://community.webshots.com/user/brendamitran

Raspunsuri

Inceputul discutiei

Link direct catre acest raspuns daniela_b spune:

Si... uite asa, Brenda, m-am ales eu cu o colectie impresionanta de imagini pentru desktop, ador natura cu toata..arta ei inegalabila.
Mersi, deci...
Remarcabil in legatura cu frumusetea naturii mi s-a parut intotdeauna ca este irepetabila, are o frumusete ce nu poate fi redata cu adevarat in cuvinte si nu in ultimul rind e ...gratis, iti bucura ochiul fara sa ceara in schimb altceva in afara de respect.
Forma mea de respect ( in afara ca ma straduiesc sa nu intervin negativ asupra ei..) se materializeaza in cele 30 de minute de meditatie zilnica ( in timp ce-mi beau cafeaua) asupra ei in care incerc sa o privesc in tacere si sa o ascult, fara sa ma mai gindesc la nimic altceva. Eu ii spun terapie.
Sa stii, poate fi extraordinar sa incerci sa distingi sunetul ei dincolo de sunetele orasului, nu de putin ori mi s-a parut ca imi vorbeste...

p.s. si mai am un hobby: fotografiez cerul si norii, ma fascineaza ideea ca de fiecare data totul se schimba si niciodata, in milenii, nu pot exista doua momente absolut la fel...
Visul meu suprem in legatura cu asta este sa fotografiez aurora borealis.

Pastreaza-ti inima calma in timpul actiunii

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns brendamitran spune:

Pai....poate ma iei si pe mine la momentul asta....

BRENDA

"COPIII SUNT MAINILE CU CARE NE PRINDEM DE RAI"
http://community.webshots.com/user/brendamitran

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns daniela_b spune:

Brenda, te iau cu toata inima....in ritualul meu.

stii cum fac eu? ma trezesc pe la 7.00 a.m.
M-a invatat un fost coleg al meu de liceu care acum a devenit mare maestru de yoga ( aripa Mario Vasilescu, NU aripa Bivolaru, sublinez ca eu nu inteleg "intelegerea" lui asupra universului) ca in viata este foarte importanta simplitatea si intoarcerea la lucrurile simple si pure prin frumusetea lor.
Ma straduiesc sa ma trezesc la 7 fix si inainte de a sari din pat, meditez 2 minute despre cum as vrea eu sa fie ziua respectiva. Dupa aceea ma intind din toate incheieturile si incerc sa-mi dau seama imaginar daca am vreo durere, suferinta fizica. Si imi spun ca nu.

Apoi, trec la treburi mai serioase: ma intreb daca am vreo durere psihica. De cele mai multe ori, gasesc cu duiumul.

Apoi, lucrez iar citeva minute cu psihicul meu, trec in revista problemele, dupa care imi spun: de indata ce-mi beau cafeaua ( sau ceaiul verde, mai nou) o sa ma luminez suficient cit sa fac fata noii zile.

Asa ca ma ridic incet si merg in bucatarie, invirt in ibricul cu cafea si casc din belsug, urmarind doar frumusetea caimacului, ma focalizez pe gesturile simple.

Dupa care merg in sufragerie, dau perdeaua la o parte ( si nu-mi pasa ca in fata blocului meu e alt bloc, plin de vecini curiosi) si ma uit pe bucata mea de cer, atit cit se vede ea. Daca e iarna, e cam "intuneric" si ma uit la stele, daca e timp primavaratic, varatic, tomnatic, ma uit la cum se innoada norii fugariti sau la cerul senin si de fiecare data ma simt fericita ca pot sa privesc in liniste "miracolul " naturii.

Si mai am un noroc: in copacii din fata blocului meu sint cuiburi de sticleti, ocazional mierle si ciripiturile lor ma dau pe spate. Sa fiu sincera si cind aud cite o cioara, tot ma bucur...Ca sa nu mai spun de vrabii.
Cip-cirip, un ceai bun ( sau o cafea, cum am zis..), o bucata de cer ( intre doua blocuri) si sint gata sa fac fata unei zile...Dureaza 30 de minute din viata mea si ma face atit de fericita sa le petrec astfel. Ma crezi ca nu le-as da pe nimic in lume?
Sint minutele mele si numai ale mele...
Si-n acelasi timp sint minutele oricarui om din lumea intreaga, in aceste minute, alti oameni viseaza, iubesc, urasc, impusca, salveaza alti oameni, danseaza, se cearta cu soacra, doneaza un rinichi, fac dragoste, adopta un copil, nasc un copil, parasesc un copil, divorteaza, se casatoresc, fac plaja, scriu pe DC, citesc, urla de durere, pling dupa jumatatea lor, arunca cu venin in vecin, pun bombe la metrou, cumpara cartofi prajiti, cinta la MTV, etc...
Iti dai seama cum ar fi sa existe niste 30 de minute de meditatie universala, simultan?

Asa ca daca vrei, Brenda, poti incerca sa-ti faci ritualul tau ( de dimineata, de dupa-amiaza, de seara, de noapte) in care iti rezervi timp doar pentru tine si in care asculti doar vocea interioara dialogind cu universul atotstapinitor, cu divinitatea care se afla numai in noi insine.

Pastreaza-ti inima calma in timpul actiunii

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns brendamitran spune:

Frumos....si mai ales frumos exprimat....
Poti fi sigura ca voi pune imediat in aplicare minunatia....vezi? Intr-o lume in care nu mai avem timp de noi,nici macar sa ne gindim ca am putea gindi,chestia asta e sublima,poti descoperi o multitudine de lucruri despre tine insuti(insati) si,in acelasi timp despre ce este in jurul tau.

Dar pe mine tre sa ma iei la aurora boreala,nu la cafea....acu' sa te vaz ce faci

BRENDA

"COPIII SUNT MAINILE CU CARE NE PRINDEM DE RAI"
http://community.webshots.com/user/brendamitran

Mergi la inceput