Vorbirea: un joc in 2! - metoda Hanen

Continua discutia pe forumul nou. Apasa aici

Raspunsuri - Pagina 13

MarianaV spune:

intrebare pentru spic de grau
cati ani are baietelul tau? Al meu face 4 ani peste cateva zile si face la fel cu al tau (am citit despre baiatul tau un mesaj din februarie).
Cum a evoluat baiatul tau de atunci cu vorbirea?

MarianaV spune:

Azi am descoperit acest subiect si ma bucur ca l-am gasit. Baietelul meu implineste 4 ani pe 5 decembrie si spune doar cateva cuvinte pe care eu le inteleg. in rest vorbeste cu noi, cu toata lumea, dar pe limba lui. Are o problema neurologica care se rezolva doar prin lucrul intens cu el. Munca Otiliei ma ajuta enorm si ii multumesc din suflet.
Nici sfaturile de la betiana nu sunt de lasat, sunt excelente, multumesc.
Sper sa reusesc sa-mi ajut si mai mult baiatul cu sfaturile voastre.
Nu credeam ca am sa gasesc persoane dispuse sa faca asta din proprie initiativa, si care sa aiba drept rasplata multumirea ca ajuta pe cineva. Se pare ca mai exista "oameni" pe lumea asta.
Am primit de la psiholog recomandarea sa-l duc pe baietel la gradinita in colectivitate. L-am dus o luna cu intreruperi inerente generate de racelile de la gradinita.
a avut efect, copilul meu a inceput sa spuna si cuvinte inteligibile. Pana atunci nu intlegeam nimic din ce zicea.Il intelegeam dupa gesturi. Educatoarele de la gradinita nu mai vor sa-l primeasca pentru ca nu vorbeste si e greu de lucrat cu el. Asta e motivul pentru care nu credeam ca mai gasesc "oameni".
Multumesc ca existati!

Otilia spune:

quote:
Originally posted by leeloo2004

Olivia, azi ti-am trimis pe mail capitolul 6 finalizat. Astept un semn de la tine daca ti se pare ok sau nu.

=> Otilia :D

Da, mi se pare mai mult decit OK, de ce nu-l postezi pe forum?...

Merci!

Adélie la p'tite souris

Bijoux passion

Floricici din gradina mea

Otilia spune:

quote:
Originally posted by MarianaV

Azi am descoperit acest subiect si ma bucur ca l-am gasit. Baietelul meu implineste 4 ani pe 5 decembrie si spune doar cateva cuvinte pe care eu le inteleg. in rest vorbeste cu noi, cu toata lumea, dar pe limba lui. Are o problema neurologica care se rezolva doar prin lucrul intens cu el. Munca Otiliei ma ajuta enorm si ii multumesc din suflet.
Nici sfaturile de la betiana nu sunt de lasat, sunt excelente, multumesc.
Sper sa reusesc sa-mi ajut si mai mult baiatul cu sfaturile voastre.
Nu credeam ca am sa gasesc persoane dispuse sa faca asta din proprie initiativa, si care sa aiba drept rasplata multumirea ca ajuta pe cineva. Se pare ca mai exista "oameni" pe lumea asta.
Am primit de la psiholog recomandarea sa-l duc pe baietel la gradinita in colectivitate. L-am dus o luna cu intreruperi inerente generate de racelile de la gradinita.
a avut efect, copilul meu a inceput sa spuna si cuvinte inteligibile. Pana atunci nu intlegeam nimic din ce zicea.Il intelegeam dupa gesturi. Educatoarele de la gradinita nu mai vor sa-l primeasca pentru ca nu vorbeste si e greu de lucrat cu el. Asta e motivul pentru care nu credeam ca mai gasesc "oameni".
Multumesc ca existati!

Fetita mea are tot 4 ani si nu vorbeste prea mult. Si eu banuiesc ca are o problema neurologica pentru ca incerca sa repete cuvinte si nu reusea sa gaseasca sunetele corecte. De curind a inceput sa lucreze cu un psiholog dintr-un centru specializat (o data pe saptamina, in rest e la gradinita in grupa mijlocie) si se pare ca acum e intr-o perioada de "bum", e incredibil cite progrese a facut in ultima vreme - nu numai in limbaj/comunicare dar si ca atitudine in viata cotidiana. Nu stiu daca lucratul cu un specialist a ajutat-o sau pur si simplu si-a dat seama deodata ca vrea sa creasca (pina acum vroia sa ramina un bebe).
Dar mi se par incredibil de deplasate educatoarele de la gradinita de care povestesti, sa nu mai vrea sa-l primeasca la gradi??? In loc sa gaseasca o solutie ca sa-l ajute???

Bafta multa si curaj!

Adélie la p'tite souris

Bijoux passion

Floricici din gradina mea

leeloo2004 spune:

Gata, vine si CAPITOLUL 6 - Adaugati limbaj la interactiune

Va rog sa aveti rabdare cu mine si sa scuzati inerentele greseli din text datorate traducerii sau transcrierii...

Ca parte a procesului de a va lasa copilul sa preia initiativa, deja ati adaugat limbajul in conversatia dvs. cu copilul.
In acest capitol vom invata cum sa adaugam cuvinte astfel incit sa ajutam copilul sa inteleaga mai bine lumea inconjratoare si sa se exprime. Veti invata de asemenea cum sa va stabiliti obiective de comunicare pentru a va ajuta copilul sa treaca la urmatorul stadiu de comunicare.

Mai intii este experienta, apoi intelegerea, apoi cuvintele
Parintii asteapta cu nerabdare ziua cind copilul lor va folosi primele cuvinte sau semne. Dar pina la asta sunt multi pasi de facut. La inceput, copilul invata prin experientele pe care le traieste: ce vede, ce aude, ce atinge, gusta sau miroase. In timpul acestor experiente va aude rostind aceleasi cuvinte si incearca sa-si dea seama ce inseamna. In curind va arata catre nas cind il intrebati “Unde e nasul?” si va putea executa instructiuni simple ca “Adu cartea”. Acesta este inceputul intelegerii. Copilul dvs. tocmai a descuiat usa catre limbaj!
Pe masura ce copilul intelege mai multe cuvinte, ar putea fi gata sa si rosteasca citeva. Poate imita unele cuvinte pe care le aude sau s-ar putea sa le foloseasca singur. S-ar putea sa nu le pronunte corect sau ar putea rosti sunete care nu par a fi cuvinte. Veti sti insa ce inseamna pentru ca le va folosi la fel de fiecare data.
Invatarea limbajului e un proces de durata. Poate fi frustrant sau descurajant in cazul in care copilul nu foloseste cuvinte sau semne, insa trebuie sa aveti rabdare. Copilul ar putea avea nevoie sa auda cuvintele in mod repetat, de multe ori, pina sa incerce sa le spuna. Daca nu rosteste inca niciun cuvint s-ar putea sa nu fie pregatit sau sa nu poata inca sa le rosteasca. Dar chiar daca nu rosteste cuvinte, totusi invata ce inseamna acestea si asta e un pas important in drumul catre folosirea limbajului articulat.

Folositi limbajul in orice ocazie
Nu asteptati momente speciale pentru a va invata copilul sa vorbeasca. Mai degraba profitati de timpul pe care deja il petreceti impreuna si integrati invatarea limbajului in rutina si activitatile zilnice pentru a transforma orice moment cu copilul in timp pentru comunicare.

Folosirea limbajului pentru a va ajuta copilul sa inteleaga lumea
Copiii au multe de invatat despre lume si invata mult prin intermediul limbajului. La inceput, copii au nevoie sa inteleaga ce inseamna cuvintele. Ca parte a intelegerii sensului cuvintelor este si intelegerea modului in care un cuvint poate avea mai multe intelesuri. De ex. cuvintul “sticla” descrie tipuri de containere de diferite forme si marimi. Copiii trebuie de asemenea sa invete multe lucruri pe care noi, adultii, le luam de bune: ce se va intimpla in viitor, de ce oamenii fac lururile pe care le fac, cum obiectele pot fi la fel sau diferite si multe altele.
Din momentul in care copilul dvs. atinge stadiul de Comunicator, va invata toate acestea din interactiunea cu dvs. si auzindu-va vorbind despre ele. Atunci cind folositi limbajul introduceti copilul nu numai in lumea cuvintelor, dar si in cea a ideilor. S-ar putea sa nu inteleaga tot intelesul cuvintelor, dar asta este ok. Cu ajutorul dvs. si cu ajutorul repetitiei, va ajunge sa le inteleaga si in timp sa le foloseasca singur.
Verificati tabelele din urma referitoare la stadiul in care se afla copilul dvs. dpdv al intelegerii si exprimarii. Daca intelegerea este la un stadiu mai avansat, atunci daca tineti minte acest lucru va va ajuta sa folositi limbajul in moduri care vor dezvolta ambele parti ale posibilitatii de comunicare a copilului.

Stadiul de intelegere: “Comunicatorul” sau “Copilul care foloseste primele cuvinte”Pentru copilul aflat in aceste stadii ale intelegerii majoritatea limbajului pe care trebuie sa-l folositi se va referi la actiuni care se intimpla in acel moment. Veti vorbi despre cainele care face “ham-ham” in acel moment, copiii care se joaca afara cu mingea, luminile care se sting si aprind – lucruri pe care copilul le vede si le aude. In acelasi timp ei au nevoie sa va auda vorbind si despre lucruri care nu se intimpla in acel moment. Folositi pentru asta propozitii scurte, simple. De exemplu cind pregatitit copilul pentru baie ii puteti spune “o sa faci baie”. Dupa ce a plecat bunica ii puteti spune copilului “bunica a plecat. Bunica ne-a spus pa-pa”. Copilul ar putea sa nu inteleaga tot ce ii spuneti insa in timp acest lucru se va intimpla.

Stadiul de intelegere: “Combinatorul”Pe masura ce copilul capata cunostiinte si intelege notiuni de viitor sau trecut, incepe sa inteleaga propozitii de genul “miine vei merge la ziua de nastere a lui Katie” sau “l-am vazut in parc pe Jesse”. In acest stadiu, propozitiile dvs vor deveni mai lungi. Se pot adauga informatii si idei care incurajeaza copilul sa-si imagineze, sa vorbeasca despre ceea ce simte si sa rezolve probleme.Folositi limbajul pentru a va ajuta copilul sa se exprime
Modul in care folositi limbajul pentru a va ajuta copilul sa se exprime singur depinde de stadiul de comunicare in care se afla.

Vorbiti cu un copil in stadiul de “Descoperitor” ca si cum ar putea vorbi cu dvs
Atunci cind folositi limbajul cu un Descoperitor, vorbiti-i ca si cum si el va poate raspunde. Mai intii OAA (observam, asteptam si ascultam) ca sa vedem ce anume ii capteaza atentia. Priviti apoi in ochii copilului si vorbiti-i despre acel lucru. Fiti entuziast si animat, folositi multe sunete amuzante si gesturi. Daca va pomeniti repetind acelasi lucru de mai multe ori, continuati; aceasta face parte din modul de a vorbi cu un copil aflat in acest stadiu de comunicare si in acest mod ii atrageti atentia. Daca copilul este linistit si nu interactioneaza usor, nu deveniti si dvs. linistit. Cu cit copilul aude mai mult vocea dvs., cu atit va descoperi mai mult si va si folosi mai mult.

Ajutati copii aflati in stadiile de “Comunicator”, “La primele cuvinte” sau “Combinator” sa se exprime
Pentru copii aflati in aceste stadii tineti minte urmatoarele strategii atunci cind folositi limbajul pentru a-i ajuta sa se exprime singuri:
- oferiti copilului un cuvint
- folositi o varietate de cuvinte
- dezvoltati mesajul oferit de copil

Oferiti copilului un cuvint (sau un semn, sau o fotografie)Atnci cind copilul comunica cu dvs, lasati-l sa ia initiativa si raspundeti oferindu-i un cuvint (sau citeva cuvinte). Raspunsul dvs. trebuie sa fie scurt – unul, doua sau trei cuvinte. Facind acest lucru aratati ca sunteti interesat si ca il intelegeti. Citeva din cuvintele oferite pot fi cuvinte noi sau cuvinte pe care copilul le intelege dar nu le poate rosti inca. In timpul unei interactiuni, incercati sa repetati un cuvint cam de 5 ori astfel incit copilul si-l poate aminti si eventual repeta.

Incercati sa folositi cuvinte care descriu ceea ce se intimpla in acel moment
Indiferent daca e vorba de o incercare a copilului de a comunica direct sau daca face ceva singur in acel moment, incercati sa-i oferiti un cuvint sau doua. Daca se joaca sau participa la ceva si nu comunica direct cu dvs, oferiti-i citeva cuvinte care descriu ceea ce face, la ce se uita sau ce asculta. Faceti in asa fel incit ceea ce descrieti sa se potriveasca cu ceea ce se intimpla in acel moment. In acest fel e mai usor pentru copil sa inteleaga un cuvint nou. De ex. daca il vedeti ca se uita la ochelarii cuiva spuneti “ochelari” imediat, astfel poate conecta noul cuvint cu ceea ce vede.

Folositi acelasi cuvint pentru acelasi lucru de fiecare data
Atunci cind folositi cuvintele, fiti atent sa folositi mereu acelasi cuvint pentru un lucru. De ex daca va referiti la o pisica ca “pisica”, nu schimbati acest cuvint in “pisoi”, “pisoiasi”. Va fi mult mai greu pentru copil sa inteleaga aceste cuvinte.

Folositi cuvinte specifice
Faceti un efort si folositi cuvinte specifice mai degraba decit cuvinte precum “aia”, “acolo”, “acela” care nu ajuta copilul sa invete cuvinte noi. Incercati sa folositi cuvinte specifice pentru ceea ce vreti sa invete copilul si repetati-le. De ex daca ii oferiti o lingurita sa o puna pe masa, in loc sa-i spuneti “uite o lingurita. Pune-o pe masa” spuneti cuvintul “lingurita” de fiecare data “uite o lingurita. Pune lingurita pe masa”.

Folositi cuvinte variate
Atunci cind va ajutati copilul sa se exprime, e natural sa numiti obiectele – ca de ex “caine”, “carte”, “biscuite”. Dar copilul dvs are nevoie sa invete mult mai multe cuvinte. Aruncati o privire la toate cuvintele pe care le puteti folosi atunci cind ii vorbiti copilului aratindu-i o jucarie de plus:

Denumiri: ursulet, urs
Cuvinte descriptive: moale, mare
Cuvinte care descriu actiuni: doarme, mananca, imbratiseaza-l
Cuvinte care descriu simtaminte: fericit, trist, obosit
Cuvinte locative: sus, jos, sub
Cuvinte sociale: somn-usor, pa-pa
Cuvinte care descriu apartenenta: al meu, al mamei
Intrebari: ce, unde

Gabriela si Stefan David (8 Iulie 2004)
Poze nou-noutze cu Stefanutz
Albumul comun!!!

Giving is the secret of a healthy life. Not necessarily money, but whatever a person has of encouragement and sympathy and understanding
John D. Rockefeller, Jr.

leeloo2004 spune:

Care cuvinte ar trebui folosite in conversatia cu copilul dvs?
Incepeti cu cuvinte despre obiectele carora copilul le acorda cel mai mare interes – cuvinte pe care le intelege care ii comunica prin actiuni sau gesturi pe care inca nu le poate rosti. Ginditi-va la cuvintele pe care copilul ar dori sa le spuna. De ex dvs ati vrea ca el sa invete cuvintul “olita” dar poate copilului nu-i pasa despre acest cuvint. Poate mai degraba ar vrea sa rosteasca “catelus” sau “inghetata” pentru ca acestea sunt cuvinte care il intereseaza. In momentul cind copilul incepe sa foloseasca in jur de 50 de cuvinte ar putea fi gata sa combine cuvintele in propozitii de un cuvint sau doua. Atunci cind adaugati cuvinte noi, ii oferiti baza pentru mai tirziu. Cuvintele care descriu actiuni ca de ex “impinge”, “sare” sau “doarme” sunt foarte importante pentru ca se combina usor cu alte cuvinte pentru a face propozitii simple.

Extindeti mesajul copilului
Puteti ajuta copilul sa se exprime in propozitii mai lungi chiar daca copilul foloseste doar un cuvint sau mai multe prin extinderea mesajului. Puteti face asta imitind cuvintele pe care le spune si adaugind unul sau mai multe. Chiar daca intelege propozitii mai lungi, pastrati propozitiile dvs doar cu unul sau doua cuvinte mai lungi ca ale lui. Astfel il puteti ajuta sa-si dezvolte abilitatea de a se exprima singur.

Folositi accente diferite cind vorbiti
Procesul de a-l ajuta pe copil sa inteleaga si sa foloseasca limbajul seamana putin cu un joc “de-a prinsa”. Faceti tot ce puteti ca sa il ajutati sa prinda mingea. Folositi o minge mai mare si mai moale. Ii atrageti atentia. Apoi rostogoliti usor mingea catre el sau i-o dati. Nu v-ati gindi sa o aruncati cu putere catre el...!
Acelasi lucru functioneaza si cind vorbiti cu copilul. Cu alte cuvinte, nu conteaza doar ce spuneti, dar si cum o spuneti. Accentuind cuvintele pe care le adaugati il ajuta pe copil sa le inteleaga si in timp, sa le foloseasca.
Pentru asta folositi SAGA
Spuneti mai putine
Accentuati
Nu va grabiti
Aratati.

Spuneti mai putine: folositi propozitii simple, scurte, pentru ca el nu poate absorbi multa informatie deodata. Atunci cind spuneti mai putine, e mai usor pentru copil sa inteleaga si sa-si aminteasca cuvintele pe care le-ati folosit.

Accentuati: faceti in asa fel incit cuvintele importante sa fie accentuate (evidentiate). De ex in propozitia “aceste ceai e foarte fierbinte” cele mai importante cuvinte sunt “ceai” si “fierbinte”. Accentuind aceste cuvinte, atrageti atentia copilului si il ajutati sa le inteleaga si sa le invete. Pentru a accentua cuvintele folositi o voce foarte animata, spuneti cuvintele respective putin mai tare sau schimbati tonul vocii.

Nu va grabiti: cind ii vorbiti copilului nu va grabiti - pentru a-i da astfel timp sa inteleaga ceea ce spuneti. De asemenea ii veti da astfel sansa sa incerce sa spuna singur cuvintele. Unele cuvinte ca de ex “deschis” pot fi intinse si rostite mult mai lent “des-s-s-chis”. Puteti de asemenea sa folositi pauze mici intre cuvinte.

Aratati: Copii mici invata limbajul cel mai bine atunci cind asociaza o imagine cu respectivul cuvint. Ajutoarele vizuale sunt utile pentru a arata intelesul unor cuvinte. In momentul cind intelegeti modurile diferite de a le folosi, puteti decide pe care sa le folositi. Exista 3 posibilitati de baza pentru a folosi ajutoarele vizuale: 1.aratind obiectul sa aratind catre obiectul despre care vorbiti, 2.adaugind actiuni, gesturi sau semne linga cuvinte si 3. folosind imagini ale lucrurilor despre care vorbiti.

1. Aratind obiectul sau aratind catre obiectul respectiv ajuta copilul in doua moduri. Daca dvs vorbiti, atunci il ajuta sa inteleaga despre ce vorbiti. Daca el va trimite un mesaj, aratati catre obiectul despre care vorbeste. Aceasta ii va arata copilului ca ascultati si ca intelegeti ceea ce spune.
2. Folosind actiuni, gesturi si semne atunci cind vorbiti, va va ajuta sa ii “aratati” copilului ceea ce spuneti. De ex puteti scutura din cap cind spuneti “nu”, puteti sa va ridicati miinile in sus cind ii spuneti “vrei sus?” sau sa fluturati mina cind ii spuneti “pa,pa”. Aceasta va ajuta copilul sa va inteleaga cuvintele dar ii va arata de asemenea un mod de a comunica fara cuvinte, mod pe care ar putea sa invete sa-l foloseasca.
3. Aratind imagini sau aratind inspre imagini va ajuta copilul sa inteleaga despre ce vorbiti atunci cind obiectele reale nu sunt in raza vizuala. Unele imagini sunt mai usor de inteles decit altele. In cazul in care copilul este inca in faza de a invata sa recunoasca imaginile, folositi fotografii sau desene. Aratati-i obiecte si persoane cunoscute lui. Vorbiti despre imaginile din cartile lui favorite si asezati obiectele reale linga fotografii pentru a-l ajuta sa faca legatura. Folositi imaginile pentru a ajuta in conversatia cu copilul mai degraba decit a-l testa ca sa vedeti ce stie.

Repetati, repetati, repetati: repetati cuvintele des in situatii diverse. Cu cit copilul le aude mai des, cu atit mai usor le va intelege si isi va reaminti ce inseamna si cu atit mai mult va incerca sa le spuna si el. Repetati cuvintele de mai multe ori deodata, apoi asteptati si lasati copilul timp sa va raspunda, apoi repetati-le din nou. Puteti repeta cuvintele combinindu-le cu o varietate de alte cuvinte ca de exemplu: “dam soseta jos”, dam pantalonii jos”, “dam pantofii jos”. Repetati cuvintele in situatii diverse. Nu insistati daca nu va repeta cuvintul, poate inca nu este gata.

Adaugati limbajul in doua moduri
Pina acum ati invatat despre 2 moduri de a folosi limbajul: pentru a ajuta copilul sa inteleaga lumea inconjuratoare si pentru a-l ajuta sa se exprime singur. In viata reala, deseori veti combina aceste 2 moduri.

Copiii care invata mai multe limbi
In ziua de azi multe familii vorbesc acasa mai mult de o limba. Multi folosesc o limba acasa si o alta in afara casei. In cazul in care membrii familiei vorbesc mai mult de o limba, va intrebati probabil in ce limba ar trebui sa-i vorbiti copilului. Este foarte important pentru un copil mic sa invete prima limba bine intrucit va invata o a doua mult mai usor daca prima are deja un fundament solid. Alegerea limbii va depinde de multe lucruri, inclusiv de atasamentul dvs de limba materna si fluenta dvs in cea de-a doua limba.
Daca vreti ca copilul sa invete mai mult de o limba, fiti consistent si alegeti una din cele 2 abordai de mai jos:

- o persoana, o limba – in aceasta abordare decideti care persoana va vorbi copilului si in ce limba si pastrati acest obicei. De ex ii puteti vorbi copilului in engleza (lb. Materna) tot timpul, iar bunica i-ar putea vorbi copilului in alta limba. Daca decideti asta, nu amestecati limbile. Copilul dvs trebuie sa stie ce limba sa astepte atunci cind comunica cu o persoana cunoscuta. Daca aude aceeasi persoana schimbind limbile intre ele, acesta va fi confuzat.
- o locatie, o limba – in aceasta abordare copilul invata o limba intr-un loc si o alta in alta locatie. De ex puteti folosi o limba acasa si poate invata alta la gradinita.

Puteti discuta cu un specialist daca sunteti ingrijorata asupra limbii in care sa vorbiti copilului, mai ales daca are intirzieri in vorbire. Oricum, retineti – copilul va invata cel mai bine atunci cind comunicarea cu el se face in limba in care DVS va simtiti cel mai comfortabil.

Alegerea obiectivelor de comunicare
Aruncati inca o privire la tabelul de la sfirsitul Cap.I Comportamentul pe care l-ati ales in coloana “Exprimare” descrie cum si de ce comunica copilul dvs. De asemenea arata ce face copilul dvs in acest moment cind vine rindul lui in comunicare. Acesta este punctul de pornire atunci cind veti alege obiectivele de comunicare pentru a-l ajuta sa se exprime mai bine singur (iar in capitolele urmatoare veti invata cum sa-i dezvoltati capacitatile de intelegere). Pina acum ati acceptat aproape tot ceea ce facea copilul dvs. ca fiind modul lui de a comunica cind este rindul lui. Urmatorul pas este de a-l ajuta sa o faca mai bine. Exista doua moduri de baza pentru a face acest lucru. Il puteti ajuta sa faca mai multe din lucrurile pe care deja le face in stadiul de comunicare in care se afla acum sau, daca este pregatit, sa faca urmatorul pas pe scara dezvoltarii in sensul comunicarii.

Sa ajutati copilul sa faca mai multe inseamna sa-l ajutati sa:
- imite sau sa foloseasca mai multe sunete
- imite sau sa foloseasca mai multe gesturi
- imite sau sa foloseasca mai multe cuvinte singulare precum si o mai mare varietate de cuvinte (ca de exemplu cuvinte care descriu actiuni)
- sa foloseasca mai multe propozitii formate din 2 sau 3 cuvinte.

Sa ajutati copilul sa faca un pas in directia promovarii la un stadiu superior de comunicare inseamna sa-l ajutati sa:
- transforme o actiune intr-un gest
- transforme un cuvint pe care-l intelege (dar nu-l spune) intr-un gest sau cuvint pe care incearca sa-l imite
- transfore o actiune sau gest intr-un cuvint pe care incearca sa-l imite
- transforme un cuvint singular intr-o propozitie de 2 sau 3 cuvinte
- transforme o propozitie de 2 cuvinte intr-una de 3

Gabriela si Stefan David (8 Iulie 2004)
Poze nou-noutze cu Stefanutz
Albumul comun!!!

Giving is the secret of a healthy life. Not necessarily money, but whatever a person has of encouragement and sympathy and understanding
John D. Rockefeller, Jr.

leeloo2004 spune:

Cind puteti spune despre copilul dvs. ca are in vocabular un cuvint?
Mai intii copilul va imita cuvintul, spunindu-l doar cind va aude rostindu-l. Imitatia lui poate sa nu semene cu cuvintul, dar in mintea lui, el spune respectivul cuvint. Unii copii trec prin acest stadiu o perioada indelungata de timp. Pina la urma copilul va spune cuvintul de unul singur. Puteti spune ca are acel cuvint in vocabular atunci cind il spune de cel putin 3 ori in 3 situatii diferite fara sa-l auda in prealabil.

Atunci cind alegeti obiectivele de comunicare pentru copilul dvs., ginditi-va ca ele trebuie sa fie folositoare, specifice si realiste.

Folositoare – obiectivul stabilit pentru a-l face pe copilul dvs sa profite cind ii vine rindul in conversatie ar trebui sa-i usureze copilului posibilitatea sa ceara ceva si sa exprime ceea ce vrea sa spuna cu adevarat. Alegeti obiective avind in minte ceea ce copilul ar dori exprime, mai degraba decit ce va ginditi dvs ca ar vrea sa spuna.

Specifice – obiectivele de comunicare ar trebui sa fie indeajuns de specifice pentru ca dvs sa stiti cind ele au fost atinse. Un ex de obiectiv specific este “Copilul meu va incerca sa spuna “deschis” atunci cind imi cere sa deschid apa de la robinet”.

Realiste – Aleget obiective care sunt realiste, bazindu-va pe stadiul de comunicare al copilului si pe abilitatile acestuia. Nu asteptati multe in scurt timp. Copilul dvs nu va putea sa avanseze de la folosirea gesturilor la rostirea cuvintelor de unul singur. La inceput probabil va imita pentru o perioada mai lunga de timp.

Alegeti obiective de comunicare care sunt “in zona”Obiectivele de comunicare care sunt “in zona” se bazeaza pe faptul ca copilul este gata, cu ajutorul dvs, sa faca sau sa spuna atunci cind ii vine rindul. De ex daca copilul dvs spune doar citeva cuvinte, este nerealist sa asteptati de la el sa le combine ca sa faca propozitii. Totusi, copilul ar putea sa invete citeva cuvinte noi. Ajutati copilul sa comunice prin alegerea unor obiective care se pot atinge usor – nu foarte usoare, dar nici foarte dificil de atins. Pentru mai multe idei, verificati lista de la sfirsitul acestui capitol. Daca este posibil, urmati si sfatul unui logoped.

Exemplul 1: Transformarea unui gest sau actiune intr-un cuvint pe care copilul incearca sa-l imite
Robert este in stadiul de Comunicator care are un stil de comunicare refractar. El comunica printr-o combinatie de privire, actiune, gesturi si citeva sunete. Totusi, de obicei isi exprima cererile folosind actiuni si gesturi. De exemplu, cind este pe leagan si doreste ca tatal sau sa impinga leaganul, se leaga el inainte si inapoi. Tatal l-a auzit recent folosind sunete care sunt de fapt primele sale incercari de a rosti cuvinte, in special in timpul jocurilor, astfel incit el considera ca Robert poate invata sa imite un cuvint, chiar daca este vorba doar de un singur sunet.

Obiectiv: “Dupa ce tatal spune “utza”, Robert va imita la rindul sau cuvintul (sau va rosti un sunet care sa exprime acest lucru) pentru a cere impingerea leaganului”.

Obiectivul este folositor: Lui Robert ii place sa se dea in leagan, astfel incit va dori sa-si exprime dorinta pentru aceasta actiune
Obiectivul este specific: Tatal lui Robert va sti cind copilul va atinge acest obiectiv
Obiectivul este realist: Robert foloseste sunete ca “buu” pentru “Bau”. De aceea acest obiectiv este in “zona” de atingere pentru Robert.

Pentru a-l ajuta pe Robert sa atinga acest obiectiv, tatal sau face urmatoarele lucruri:
- incepe prin a-l pune pe Robert in leagan si spunind “unu, doi, trei...” apoi il asteapta pe Robert sa ceara impingerea leaganului. Robert face ceea ce face intotdeauna - se leagana inainte si inapoi. Dar de data asta tatal nu impinge leaganul. Spune “utza!” imediat ce Robert incepe sa se legene inainte si inapoi. Robert repeta actiunea si tatal spune “utza!” din nou, asigurindu-se ca spune asta atunci cind Robert se leagana. Pentru ca acesta sa realizeze sa acest cuvint este un alt mod de a cere impingerea leaganului.
- Tatal asteapta si il invita pe Robert sa incerce sa spuna cuvintul “utza” aplecindu-se catre el si afishand o mina de asteptare pe fata – zimbind, ochii mari deschisi si sprincenele ridicate.
- Tatal repeta “Utza!” cind Robert continua sa se legene si apoi asteapta din nou. De aceasta data Robert primeste mesajul si spune “Uu”. Tatal spune “utza” si imediat impinge leaganul – dar nu foarte tare, astfel incit se va opri in curind si o pot lua de la capat!
- Tatal repeta secventa de mai multe ori. Intotdeauna spune “utza” atunci cind Robert se leagana pentru ca Robert trebuie sa inteleaga ca spunind “utza” trimite acelasi mesaj ca si gestul leganatului. Curind Robert va realiza ca leganatul nu mai functioneaza. Va astepta ca tatal sa spuna “utza” si apoi va imita cuvintul spunind “uu”
- Dupa ce Robert va imita “utza” de foarte multe ori, tatal va spune “unu, doi, trei...” si api va astepta sa vada daca Robert poate rosti “uu” in loc de “utza” fara a-si auzi tatal rostind cuvintul. Dar acest proces este unul de durata.

Procesul de invatare a comunicarii cere timp si rabdare. Daca Robert nu incearca sa spuna “utza” pentru a cere impingerea leaganului, tatal ar putea sa-i dea mai multe indicii. Ar putea sa scuture usor leaganul si sa repete “unu, doi, trei...” si “utza”. In timp ce tatal ar trebui sa stea fata-in-fata cu Robert, ar putea fi nevoie sa se aporpie si mai mult pentru a fi sigur ca Robert il poate vedea usor. Daca, chiar oferindu-i mai multe indicii, Robert nu face o miscare in acest sens, tatal ar trebui sa repete rutina si sa mai incerce dupa un timp. Robert ar putea avea nevoie sa experimenteze mai mult rutina respectiva pentru a putea intelege ca expresia “unu, doi, trei...” este de fapt un indiciu pentru el sa rosteasca un sunet care sa insemne “utza”.

Exemplul 2: Invatarea unui cuvint care exprima o actiune (pentru a creste varietatea cuvintelor)
Sofia este un copil aflat in stadiul “Primelor cuvinte” si foloseste cuvinte singulare si multe gesturi. Spune cuvinte ca “baba” pentru biberon, “sus”, “caine”, “mama” si “tata” dar foloseste foarte putine cuvinte care descriu actiuni.

Obiectiv: “Sofia va folosi cuvintul “deschide” cind ii va cere mamei sa deschida sticluta cu lichid de facut baloane, o cutie de jucarii, usa, etc”

Obiectivul este folositor: sunt multe lucruri pe care Sofia ii cere mamei sa le deschida, asa ca mama stie s-o motiveze sa foloseasca acest cuvint.
Obiectivul este specific: Mama va sti cind Sofia a atins obiectivul
Obiectivul este realistic: Sofia deja foloseste cuvinte simple incluzind 2 cuvinte care descriu actiuni astfel incit acest obiectiv poate fi atins

Pentru a o ajuta sa atinga obiectivul, mama urmeaza urmatorii pasi:
- se gindeste la toate situatiile in care Sofia o roaga sa deschida ceva si decide sa foloseasca aceste oportunitati pentru a o ajuta pe Sofia sa invete sa spuna cuvintul “deschide”
- de fiecare data cind Sofia o roaga sa-i deschida ceva intinzindu-i obiectul, sau atingindu-l sau intinzindu-i-l, mama are grija sa se coboare la nivelul Sofiei astfel incit sa fie fata in fata si ii spune “des-s-s-chi-de” de citeva ori, fara sa se grabeasca si cu voce mai tare (evidentiind cuvintul)
- apoi asteapta, cu o atitudine expectativa pe fata. Ea tine sticla, geanta sau cutia pe care Sofia o doreste deschisa, dar nu face actiunea.
- repeta cuvintul “deschis” o data sau de doua ori daca Sofia apuca geanta sau trage de usa
- imediat ce Sofia incearca sa rosteasca cuvintul chiar daca spune doar parti din el, mama spune “deschide” si deschide geanta, usa, sticla.

Daca Sofia nu incearca sa spuna cuvintul dupa ce mama incearca de citeva ori, atunci ea rosteste cuvintul si apoi deschide usa (geanta, cutia).
Odata ce copilul a aratat progrese, e important sa il incurajati sa foloseasca ceea ce a invatat. Atunci cind sunteti absolut sigur ca a progresat, lasati-l sa inteleaga ca astept la rindul lui sa aplice ceea ce a invatat. Daca nu foloseste cuvintul atunci cind sunteti siguri ca poate, de exemplu asteptati putin mai mult incurajindu-l cu o privire si un zimbet care ii spune ca dvs stiti ca poate sa-l rosteasca. Spuneti dvs cuvintul si asteptati din nou. Atunci cind il rosteste, impartasiti cu el entuziasmul si raspundeti-i imediat. Daca nu-l rosteste sau nu face ceea ce asteptati dvs, incercati din nou cu alta ocazie. Amintiti-va: comunicarea trebuie sa fie intotdeauna o experienta fericita atit pentru parinte cit si pentru copil!

Idei pentru alegerea obiectivelor
Lista de mai jos va poate ajuta atunci cind alegeti obiectivele de comunicare pentru copilul dvs. Atunci cind selectati cuvintele pentru a ajuta copilul sa comunice alegeti intotdeauna cuvinte care il vor ajuta sa comunice despre ce e important pentru el si are sens pentru el.

Cuvinte singulare:
Oameni importanti pentru copil: bebe, numele celor din familie si prieteni, numele copilului, tata, bunica, bunicul, mama, numele animalelor de companie
Mincare, bautura, ora mesei: mar, banana, paine, bobo, brinza, biscuite, suc, lapte, apa
Partile corpului: buric, ureche, ochi, gura, nas, mina, deget,burtica
Haine: bavetica, cizme, haina, scutec, pijama, pantof, soseta
Obiecte casnice: pat, paturica, sticla, cana, usa, gunoi, chei, lumina, TV
Obiecte din afara casei: floare, parc, ploaie, scoala, cer, zapada, magazin, leagan
Animale: urs, albina, pasare, iepure, fluture, pisica, catel, leu, maimuta
Vehicule: bicicleta, autobuz, masina, tren, avion, camion
Jucarii si jocuri: minge, cuburi, carte, papusa, cucu-bau
Cuvinte care descriu actiuni: bang, sufla, prinde, danseaza, bea, maninca, zboara, cade, loveste, pupa, deschide, toarna, alearga, cinta, stai, stop, arunca, spala, gidila
Cuvinte descriptive: gata, mare, stricat, curat, rece, murdar, uscat, cald, putin, mult, frumos, pe, dragut, adormit, umflat, ud
Cuvinte care descriu timpul: dimineata, seara, acum, azi, miine, diseara
Sentimente: suparat, fericit, furios, trist, speriat, bolnav, obosit
Locatii: dupa, jos, aici, inauntru, pe, afara din, peste, acolo, sub, deasupra
Cuvinte sociale: pa-pa, buna, te iubesc, buna, nu, da, scuze
Cuvinte care descriu apartenenta: al meu, al mamei, al cainelui
Intrebari: ce, unde, cind, cine, cum

Propozitii de doua cuvinte:
“mai” + actiune sau obiect: mai sari, mai povesteste
“vreau” sau “am nevoie” + persoana, obiect sau actiune: vreau suc, vreau ursuletul, vreau sus
“nu” + obiect, persoana sau actiune: nu dorm, nu beau, nu maninc
Cuvinte descriptive + obiecte/persoane: minge mare, pantaloni murdari, ceai fierbinte
Cuvinte care exprima apartenenta: bebe doarme/nani, mami pupa, catelul latra
Actiune + obiecte sau persoane: arunca mingea, deschide usa, pupa bebe
Obiecte sau persoane + cuvinte care descriu o locatie: pe cap, in pat, sub masa
Actiune + cuvinte care descriu o locatie: deschide aici, iesi afara
Intrebare + obiect/persoana: unde e pasarea?, ce e asta?

Propozitii de 3 cuvinte
Persoana+actiune+ obiect: mami pupa ursul, tata arunca mingea
Persoana+actiune+locatie: bebe pune soseta, ascunde-te sub masa
Persoana+actiune++ descriptive: vreau camion mare, masina merge repede

Si asta a fost CAPITOLUL 6...
In exemplarul meu urmeaza alte 3 Capitole, la fel de interesante:
Cap 7 – Hai sa ne jucam!
Cap 8 – Sa impartim cartile
Cap 9 – Sa evoluam cu ajutorul muzicii

Pentru Olivia - nu stiu cit timp o sa am pina la sfirsitul anului, dar daca gasesc ceva timp, spune-mi de care din cele 3 capitole ramase sa ma apuc...

Gabriela si Stefan David (8 Iulie 2004)
Poze nou-noutze cu Stefanutz
Albumul comun!!!

Giving is the secret of a healthy life. Not necessarily money, but whatever a person has of encouragement and sympathy and understanding
John D. Rockefeller, Jr.

MarianaV spune:

AM AJUNS LA O AGENTIE UNDE SE FACE TERAPIE CU PERSOANELE CU PROBLEME(COPII, ADULTI, BATRANI).
AUZISEM CA AU LOGOPED. LOGOPEDUL SI PSIHOLOGUL NU VOR SA LUCREZE INCA CU BAIETELUL MEU CA E PREA MIC. SUNT TARE CURIOASA CAND IL VOR CONSIDERA DESTUL DE MARE PENTRU A LUCRA CU EL. IN SCHIMB FACE ERGOTERAPIE CARE-L AJUTA.
STIU CA IN FRANTA SE LUCREAZA CU COPIII DE LA VARSTE MICI. CUMNATA MEA E CASATORITA ACOLO SI ARE O FETITA. E ALTCEVA!

flaviutza spune:

OTILIA, inteleg ca aveti si o versiune in franceza. daca da, trimiteti la mine,fetele,promit traduc si postez tot rapid.

eu am timp berechet noaptea si la pranz cat doarme Alexia. cum as putea intra in posesia variantei in lb franceza? daca gasim o solutie, promit traduc si postez tot inainte de Craciun

va pupic pe toate!

filmulete si pozici cu bebita la 2 anisi"patu luni"
http://s127.photobucket.com/albums/p127/alexis1980_photo/

Otilia spune:

quote:
Originally posted by flaviutza

OTILIA, inteleg ca aveti si o versiune in franceza. daca da, trimiteti la mine,fetele,promit traduc si postez tot rapid.

eu am timp berechet noaptea si la pranz cat doarme Alexia. cum as putea intra in posesia variantei in lb franceza? daca gasim o solutie, promit traduc si postez tot inainte de Craciun

Merci Flaviutza, o sa-ti scanez eu de unde am ramas la varianta franceza si-ti trimit (sa-mi dai o adresa pe PM).

Merci mult Gabriela (leeloo2004) pentru ajutor!

Eu din pacate am acum foarte putin timp, asa ca ajutorul vostru ne este extrem de pretios!