A treia cezariana! - Asa a venit pe lume Teo...

bella_yo80 spune:

sunt intr-o situatie tare dificila.am 2 cezariene probabil sa fiu insarcinata iar?ce ma fac?imi doresc copilul mai ales daca ar fi baiat {am 2 fetite}dar imi este teama de o a 3 operatie

nectarus spune:

Iti multumesc ptr cuv pe care mi le-ai adresat...si ptr incurajari..si asteppt sa va anunt de nasterea micutului!imi trebe mai mult curaj si am sa-l am asa cum DOAMNE ,DOAMNE ni-l da la fiecare.pa si sanatate la toti

nectarus spune:

Buna ,iti multumesc ptr incurajari si chiar dc ai fost un pic mai dura i,ai dreptate .Trebe sa fiu mai curajoasa si mai increzatoare .sa ma gindesc la clipa cand am sa-l mangai pe micut...DOAMNE AJUTA!

simina2005 spune:

Tuturor ne pare ca uneori destinul nostru e trist dar :

FERICIREA ESTE SIMPLA !

Fiecare om de pe acest pamânt merita sa fie fericit si se poate bucura în tihna de tot ce viata a îi ofera.
În cautarea propriei fericiri care poate sa ne aduca împlinire si liniste sufleteasca am fi în stare sa urcam muntii sau sa depasim limitele orizontului.
Adesea fericirea trece pe lânga noi în liniste si nu stim sa o recunoastem pentru ca atunci când ne vine în întâmpinare ea, nu este niciodata împodobita asa cum ne imaginam.
Sa fim fericiti înseamna si vedem lumea asa cum ne-am dori sa fie, dar si asta este greu daca nu avem o inima curata care ne permite sa traim fara invidie, fara; prefacatorie, fara ambitii absurde.

Odata ajunsi în lumea robotilor, noi am uitat dimensiunea simplitatii.
Un cer la asfintit care prevesteste timp bun, lumina unei stele care aduce salutul unei vieti anterioare si îndepartate, parfumul unei flori care aminteste reînvierea naturii, toate sunt forte prodigioase care inspira speranta si ne reda curajul sa ne bucuram de viata

Te-ai gândit vreodata la miracolul apei?
Plantele, pamântul, corpul nostru nu ar putea trai fara apa.
Este unul dintre elementele esentiale pentru fiecare fiinta vie, nimanui nu i-ar veni in minte sa cultive plante fara sa le ude sau sa împiedice animalele sa bea apa proaspata de izvor..
Tot ceea ce ne înconjoara îsi are vitalitatea din apa care coboara din cer sub forma de ploaie ca apoi sa izvorasca permanent din inima pamântului, din stânci pentru a se revarsa în râuri si în fluviile Pamântului.
Apa si viata curg în acelasi fluviu care duce spre mare...Câta fericire simpla poate sa-ti aduca apa proaspata de izvor într-o zi însetata de primavara sau o baie în mare într-o zi caniculara .
Pe cer zboara stoluri de pasari – se rotesc repede, trasand în aer desene numai de ele stiute dar executate cu o mare precizie.
si tu ar trebui sa te echilibrezi în zbor pe cerul vietii. Pasarile traiesc in cea mai mare simplitate si sunt fericite. Noi am uitat dimensiunea simplitatii.

Putem atingem fericirea apreciind cu atentie emotiile mici.
Priveste simplitatea unei furnici si gandeste-te ca nu-i nimic într-atît de mic pe lumea asta încât sa nu merite sa fie observat. Aceasta furnica si-a gasit telul mergând pe cararea vietii ei fara a se asteapta la nimic mai mult si tocmai de aceea nu va fi deziluzionata niciodata.
Se multumeste cu putinul ce i se da si se bucura de natura simpla care-i ofera viata.
Oare noi oamenii mari ne mai putem bucura de viata simpla ?
Cât de greu mai reusim sa privim o floare, sa culegem un fruct, sa gasim apa proaspata de izvor, sau sa privim liberi albastrul cerului?

E atât de important sa te regasesti în fiecare dimineata ca parte din acest Univers care ne ofera fericirea simpla!

cenia spune:

Doar o chestie pentru incurajare:
va vine sa credeti ca aici e o romanca cu zece copii din care 9 cezariene? primul nascut in Ro, era sa moara copilul, ceilalti nascuti in America. A semnat acte inainte de fiecare nastere, dar uite ca exista. am intrebat-o mai multe detalii, ca e un caz deosebit.
bineintels ca e credincioasa, au bani multi, copii sunt deosebiti, au rezultate scolare nemaipomenite. parca e film, dar uite ca exista.

asa ca curaj mamicilor...

simina2005 spune:

Noi l-am asteptat cuminti pe Mos Nicolae care ne-a adus numai bucurii si acum ne pregatim pentru Craciun.

Suntem sanatosi si plini de energie.

Invatam colinzi,poezii si dansuri pentru serbare, confectionam stelute si ingerasi pentru bradut si de cate ori putem mergem in centrul orasului sa ne plimbam cu "Mocanita" trenuletul cu aburi, sa admiram bradul imens sau sa ne jucam in locul de joaca amenajat de cei care s-au ocupat de activitatea: "Craciun in Bucovina" pentru ca in Bucovina sarbatorile religioase au un farmec aparte!

Traditiile sunt pastrate din generatie in generatie iar iubirea si recunostinta fata de Mantuitor sunt manifestate cu generozitate

In asteptarea Craciunului

In case de crestini colindele deja rasuna ...
Copiii maricei de-acuma se aduna
Sa-nvete colinde din mos-stramosi pastrate
La case primitoare sa fie colindate.

Si mama a-mpodobit fereastrele din casa
Cu beteala, stelute, flori dalbe de mireasa
Cu leru-i ler cand vor sosi colindatori
Fereastra casei sa-i intampine cu flori.

Se pregatesc si colacei cu gust de cozonac
Sa fie impartiti copilului bogat sau sarac.
In seara de Craciun colindatorul cand va poposi
Cu-o vorba buna si-un colacel noi il vom rasplati.

Din hornul casei fumul agale iese…
E sarbatoarea-n suflet, in case, la ferestre,
Atunci cand se va naste pruncul Iisus Hristos
In gandurile noastre, va fi primit frumos.

Pentru ca ajunul Craciunului este inca zi de post, de colinzi si sfanta rugaciune va doresc tuturor sa il primiti cu inima deschisa :

VOI ASTEPTA CRACIUNUL

Si va veni Craciunul cu ninsoare,
Cu colinde-n prag de sarbatoare.
Ma voi duce la biserica senina,
Sa-mi încarc sufletul cu lumina.

Pe-nserat o sa ma-ntorc acasa
Ca sa pun merindele pe masa,
Sa-mi aatept an prag colindatorii,
Sa-mpartasim splendoarea sarbatorii.

Si-n în pragul usii voi asculta din nou,
Colinzi stravechi transmise prin ecou,
De copilasii candorii, cu suflet frumos,
Ce vin ca sa vesteasca nasterea lui Hristos!

Simina S

simina2005 spune:

Timpul a trecut...Teo are 3 ani si jumatate, merge la gradinita #351;i este un copil deosebit de indraznet si descurcaret.
Andrei este deja in clasa I A si m-a impresionat cand l-am vazut cat de frumos scria cuvantul "mama".
Diana este la gradinita in grupa pregatitoare si deja are prima ei aparitie editorila cu poeziile create de ea in volumul antologic de poezii si cantece pentru copii "Universul bucuriei", un nou volum cu 18 poeti si 3 graficieni, un nou volum coordonat si editat de mine in colaborare cu tipografia Lidana din Suceava:

„ O carte este un dar pe care

Îl poti deschide iar si iar .”

G. KEYLLOR

Autorii din volumul de poezii si cantece pentru copii “Universul Bucuriei” va invita vineri 15 ianuarie 2010, ora 12:30 la Observatorul astronomic al Universittii “Stefan cel mare” din Suceava pentru a participa la o inedita lansare de carte.

simina2005 spune:

Va multumesc tuturor celor care mi-au fost aproape pe tot parcursul anului, pentru iubire, respect, incurajari, imbratisari, lacrimi, urari !
Pentru anul care vine va doresc liniste in suflet, raspunsuri la intrebari, usi deschise si Oameni alaturi de voi, care sa va fie prieteni si la bine si la greu.
Imi doresc sa fiu mai sensibila fata de cei din jurul meu, imi doresc sa am dragoste multa de daruit, respect si apreciere.
Imi doresc sa pot darui mai mult si sa stiu aprecia mult mai mult ceea ce primesc. Imi doresc sa ascult mai mult decat vorbesc si sa actionez mai mult.
De atatea ori ne este usor sa discutam, sa tragem concluzii, sa judecam si sa teoretizam pe diverse teme si cand vine examenul punerii in aplicare, ramanem cu totii corigenti.
Sper sa reusim toti sa trecem examenul punerii in aplicare …
Tuturor care mi-ati fost alaturi, va urez un An Nou cu multe bucurii, si realizari !

La Multi Ani cu intelepciune tuturor !

karligutza spune:

Felicitari pentru cei 3 copilasi! Impresionanta povestea ta... cu cea de-a treia cezariana! toata stima noastra! esti o mamica puternica! Bravo!
De altfel am inrosit remarca ta care mi s-a parut foarte buna!... ma gandesc ca ai mare dreptate, daca ar sti/citi toate mamicile fraza asta... eu una am doar o fetita (deocamdata)... iar la inceput am dormit cu ea nu in acelasi pat, dar in aceeasi camera, nici nu mi-am putut imagina imediat ce am nascut ca pot sa stau departe de ea, chiar si in camere alaturate!

dar sunt foarte multe mamici care procedeaza asa, puiul in camera separata de dormitorul parintilor inca de la o varsta foarte frageda! oricum, la inceput sa zicem ca fiind mamica incepatoare (adica la primul copil) ti-e frica sa dormi cu bebe mic in acelasi pat pentru ca poti (prin somn, deci fara sa vrei) sa-l lovesti, sa-l turtesti etc.. (ca e asa mic bebelusul, of ) insa mai tarziu (sau la al doilea bebe) cred ca frica asta dispare!

eu una de pe la 8 luni pana dupa ce am intarcat-o pe fetita mea (adica la 1 an si 8 luni) am inceput sa o iau in pat cu noi, apoi am dormit doar eu cu ea, sotul mutandu-si locul pe canapea si uite asa eu am tot dormit cu ea... pana cand am lasat-o sa doarma singurica si sincer atunci cand s-a intamplat asta am simtit un gol, parca imi lipsea ceva, dar ma bucur ca macar seara la culcare ne tinem in brate, ne facem mai-mai, pana adoarme ea.. e o portie de dragoste bine meritata zi de zi!

karligutza
sunt mamica Adelutei

anahadasa spune:

Citind mesajele voastre am lacrimat, v-am admirat pentru curajul si puterea de a lupta pentru familie si mi-am dat seama ca tot mai exista oameni care au principii in tara asta! Simina, te felicit pentru familia ta, va felicit pe toate cele care ati invatat cat valoreaza o viata si Dumnezeu sa va calauzeasca pasii si in viitor. Am intrat pe topicul vostru pentru ca am doua cezariene si ne-am dorit enorm inca un copil. Inca de la prima nastere, cand am aflat ca va fi cezariana, l-am intrebat pe medic daca se poate mai mult de doua nasteri prin cezariana si ne-a raspuns afirmativ, doar ca taietura trebuie facuta vertical... Nu stiu exact ce importanta are... In fine, l-am avut pe Darius, apoi a venit Sara, doua splendori, copii sanatosi si pentru care ne-am investit pe noi, ca parinti, ca sa le dam o educatie frumoasa. In urma cu un an ne-am hotarat sa planificam a treia sarcina, dar s-a oprit din evolutie in sapt a 8-a... A fost foarte greu, infiorator de dureros, si psihic, si fizic, desi aveam doua minuni acasa... In incantarea noastra am povestit tuturor ca sunt insarcinata si m-am lovit de ceea ce spuneati voi: " Inca unul???", de parca aveam 10! Si daca i-am fi avut, care era problema lor? In fine, ne-a fost asa de teama sa mai incercam, incat am abandonat ideea si am adoptat la distanta un baietel din Tanzania pe care il sustinem financiar lunar, multumindu-ma oarecum ca avem trei copii... Anul acesta, in mai, am simtit ca sunt insarcinata, testul a iesit pozitiv si am fost foarte uimiti, mai ales ca nu planificasem nimic, pur si simplu s-a intamplat... Ne-am bucurat enorm, in particular, dar frica suferintei anterioare nu ne lasa sa speram prea mult... La 12 saptamani am aflat ca vom avea gemeni, iar ulterior am aflat ca sunt pereche!Suntem tare bucurosi, copiii sunt foarte incantati, insa cei din jur se preteaza mai mult la descurajari, dar am invatat sa fim indiferenti. Medicul face glume, zice ca pune un fermoar pe burta ca sa fie usor, dar si cu atitudinea lui incep sa ma obisnuiesc, iar ca sa evit compatimirea celorlalti, incerc sa-mi vad de viata mea si sa nu impart bucuria cu altii mai putin bucurosi decat mine. Avem 22 de sapt acum, sunt foarte precauta, nu depun efort, ma menajez, desi au trecut 4 ani de la ultima cezariana.
Am scris mult, dar am simtit ca voi puteti sa intelegeti si gasesc in voi persoane care nu judeca, ci stiu sa se bucure in astfel de situatii!