femeile si prietenia
Raspunsuri - Pagina 5
pet.cost2005 spune:
credeam si eu candva intr-o astfel de relatie, am avut o prietenie foarte lunga si frumoasa cu o colega, dar ... de cand m-am ars suflu si in iaurt. si nu o data, ci de doua ori. este adevarat ca pe undeva am avut si eu o vina (nu am furat nimic prietenei mele, iubit, loc de munca etc), dar se vede ca relatia nu era asa puternica precum credeam si s-a destramat. mi-a parut enorm de rau si mi se intampla sa ma mai gandesc si acum, desi au trecut 6-7 ani de atunci, am ales cai total diferite amandoua astfel incat nu ne-am mai intersectat niciodata. am tinut foarte mult la persoana respectiva de aceea am ramas cu un gust extrem de amar dupa ce ne-am despartit. am cateodata nostalgia momentelor placute petrecute impreuna, dar ... asta e viata. a doua oara cand s-a intamplat ceva asemanator, dar nu era asa de consolidata relatia de prietenie, nu m-a durut ca prima data. am pierdut increderea in persoana respectiva si atat ... fiecare cu viata lui.
si de aceea am aceasta impresie despre prietenia dintre doua femei ... nu voi mai putea niciodata sa fiu prietena buna cu vreo femeie.
Petro
baicualina spune:
cea mai buna prietena a mea:MAMA!sarumana mama!
am mai avut cateva prietene dar din diferite motive a trebuit sa ne despartim...departare, invidie....
si apoi e cel de langa mine!ma simt fericita asa!
binenteles ca am prietene si avem cunostinte cu care ne distram si nu sant putini!!!
insa nu genul ala de prietenie foarte apropiata!
ci doar prietenie!
poate ca sant mai egoista sau neincrezatoare dar mi-e bine-asa!
Alina
mamica
de
Diana aporape 6 luni
impreuna spune:
Eu am avut si am multe prietene bune, asa ca pentru mine dezamagirile au fost minore fata de norocul de a intalni atatea persoane deosebite.
Totusi pot sa spun ca una din ele imi e cel mai aproape de suflet, chiar daca tot timpul am fost departe una de cealalta, nu ratam ocaziile sa petrecem cat mai mult timp impreuna. Plus ca ne leaga atatea din copilarie pana acum..., povestea noastra e mai ceva decat o telenovela:)
Si da, cred ca poate exista prietennie intre femei, daca fiecare in parte isi doreste cu adevarat lucrul acesta si nu urmareste alte interese.
Flavia (sotie si mamica fericita)
craciunitza spune:
Prin prietenie, eu inteleg acel sentiment pe care-l simteam cand eram mica si cand nu aflasem ce inseamna viata. Traiam o poveste dulce cu multe secrete si nu ne ajungea, mie si prietenelor de atunci, o zi intreaga pentru a fi impreuna.
Astazi... cum reusiti sa aveti prietene, astazi?
Si eu cred in prietenie si imi doresc foarte mult sa retraiesc solidaritatea acestui statut, dar asta nu inseamna ca am prietene. Ma impresioneaza cand aud "prietena mea de 10 ani", de 15 ani, de 20 de ani... cum reusiti?
In jurul meu sunt multe femei, am colege bune, prietenoase (asta nu inseamna ca sunt prietenele mele), am cunostinte haioase, am amice saritoare, spunea cineva mai sus ca un om fara prieten este un om singur... nu este adevarat.
Sa revin... pe cine am considerat eu prietena m-a dezamagit profund, cand nu am mai avut bani am pierdut o prietena buna, cand iar am avut bani am pierdut alta prietena, poate nici nu erau prietenele mele, habar n-am, cert este ca m-am simtit folosita si mintita in ambele cazuri.
De unde stiti ca persoana X va este prietena? Ce se intampla exact, ce va spune, ce face, ce simtiti? Cum se transforma o cunostinta intr-o prietena?
Nu certati copiii cand viseaza!
Noi_doi
Copiii
Mitele
irlandeza spune:
Si eu am patit-o in facultate cu prietena mea cea mai buna. Cred ca a fost vorba de invidie si prea multa posesivitate( nu va ganditi la prostii). De atunci nu mi-am mai gasit o prietena . Am mai multe amice , nu foarte multe , si o amica mai apropiate , dar nu prietena.Poate nu am intalnit persoana care sa-mi fie cu adevarat prietena.
E greAa prietenia intre femei , pt. ca suntem invidioase , suntem increzute , ne credem mai bune decat altele, nimeni nu e ca noi , asta intr-un procent mai mare sau mai mic .
Parerea mea si nu-i musai sa fiti de acord cu ea.
irlandeza
ruxij spune:
Eu cred ca si barbatii tot cam la fel cu invidia, competitia etc. Nici prieteniile dintre ei nu sunt prea profunde. Mai mult de distractie asa, o bere, un meci. Asta nu mi se pare cine stie ce prietenie.
Muuh spune:
Eu cred in prietenia dintre doua femei cu conditia sa nu aiba nimic de impartit una cu alta. Si da am 3 astfel de prietene - ne stim de 22 de ani si oricat demult nu ne-am vedea sau oricat de diferite am ajuns sa fim (din toate punctele de vedere) cand ne vedem sau vorbim la telefon este ca si cum nimic nu s-ar fi intamplat si ne-am fi vazut ieri ultima data.
Dar cred si in prietenia femeie- barbat (fara nicio alta implicatie) si pana acum nimic nu mi-a demonstrat ca nu ar merge si au trecut 20 de ani.
Mitza 
21
osna spune:
cred in prietenia dintre femei.eu cel putin mi-am gasit in facultate o prietena pe care o pot numi adevarata.ne intelegem asa de bine desi suntem caractere diferite,ne iubim ca doua surori(amandoua avem frati,nu surori acasa).ne stim de 8 ani dar in tot acest timp a fost alaturi de mine si eu de ea ,atat cat am putut din cauza distantei.
nu a contat ca ea avea o perioada bani mai multi si un post bine platit iar eu stateam acasa sau ca acum eu sunt in germania si ea nu mai lucreaza.dintre toate cunostiintele si amicele care le-am avut,dupa ce am vanit aici ea s-a dovedit a fi cu adevarat prietena.
poate sunt unii mai norocosi si reusesc sa gaseasca un prieten adevarat.14+
gegea spune:
Si eu am fost dezamagita in facultate de cea pe care o credeam foarte aproape de mine si de sufletul meu, dar a fost doar o impresie care m-a invaluit 5 ani. Dar, m-a ajutat sa pretuiesc o alta prietenie care ma leaga de o alta fata, de cand eram la gradinita, adica de cel putin 23 de ani.
Tind sa cred ca acest soi de prietenii, legate in copilarie, cand nu stim ce e invidia, rautatea sau urmarirea propriilor interese, sunt prietenii cu temelie solida si au toate sansele sa dainuiasca.
Mi-am mai facut alte prietene si in facultate, una dintre ele chiar mi-a botezat fetita, dar exista diferite grade de prietenie sau cel putin asa vad eu.
Si, nu in ultimul rand, eu il consider un bun prieten, pe langa faptul ca e iubitul si alesul inimii mele, pe sotul meu. Inainte de oricare prietena, imi e mai aproape sotul , atat fizic cat si afectiv.
craciunitza spune:
Poate prieteniile legate in copilarie dureaza. In rest, cred ca sunt doar afinitati de moment, bazate mai ales pe acelasi nivel de trai. Cred ca este foarte greu sa fii atasat de o persoana alaturi de care incepi ceva, ea evolueaza constant iar tu stagnezi. Ea incepe sa aiba de toate, tu nu. Cum se mentine prietenia in astfel de situatii?
Nu certati copiii cand viseaza!
Noi_doi
Copiii
Mitele