copil unic sau frati?

iulia_b spune:

Ira este parearea mea. 1 an ar fi ideal pt mine, dar 3...eu m-as simti frustrata pt ca nu as putea fi "completa", ca femeie, mama, ca om.
Revin, ma duc sa-mi culc pisoii.

Diana9703 spune:

Unde a crescut un copil, va creste si al doilea. Un frate sau o sora ii schimba pe copii - nu mai sunt egoisti, invata sa imparta cu altii. Iar bucuria pe care o simti cand te intampina cand te intorci de la serviciu este imensa, de nedescris, uiti toate grijile de peste zi si te simti intr-adevar implinita.
Iar atunci cand mai ai si sprijinul familiei (bunici, matusi, chiar bone) la cresterea lor, e mult mai usor. Bogdidicris, depinde numai de ce simti tu, nu de ce spun altii. Depinde de ce anume iti doresti tu. Ce vrei sa spui cu" un singur copil e mai bine"? E mai bine pentru cine?

[font=Comic Sans MS]

Vistiana spune:

Eu am trei copilasi si ma consider cu adevarat bogata! Baietelul meu mare nu vrea in ruptul capului lectii de inot cu profesorii,in schimb e super fericit daca inoata alaturi de surioara si fratiorul lui.Poate n-o sa devina inotator de performanta,dar e fericit! Daca am bani de un singur hamb de la Mc D.(stim ca nu e sanatos,mergem f rar)prefera sa mergem toti si sa-l imparta decat sa mearga numai el.(e adevarat ca are de optat si asta e f imp,nu e constrans sa imparta) Chiar daca uneori ii las cu bona(desi nici eu nu o consider ca pe o solutie fericita ci ca pe caz de forta majora)stiu totusi ca nu e bona cu copilul meu ci sunt ei 3 impreuna,supravegheati de bona.Este minunat sa-i privim cum se joaca impreuna,se alinta,se mai ciondanesc si se despart pentru 1 minut,apoi se striga unul pe altul iar cei doi mari(foaaarte maaari) il rasfata impreuna pe cel mic.Cel putin o data pe zi imi dau lacrimile de bucurie...L-am lasat o data pe cel mic pt cateva zile la mama.Au plans si m-au batut la cap in fiecare zi sa-l aducem inapoi.Cand l-am adus a fost fericire mare pe toti 3,Se imbratisau si se pupau de ziceai ca nu s-au vazut 1 secol...Iar noi-mami si tati- ii priveam fericiti si ne simteam ...foarte bogati!

tamar spune:

Ira, permite-mi sa nu fiu de acord cu tine. Este bine pentru copil sa stea cu unul din parinti pina la 3 ani? in condintiile in care parintele acela (si nu neaparat mama!) este disponibil 100% pt copil si nu face asta ca "sa se sacrifice 2-3 ani", probabil ca da. depinde, zic eu, foarte mult de circumstante, de personalitatea copilului si a adultului, de posibilitatile de a petrece timpul impreuna placut (activitati, plimbari...).

Dar...generalitati de genul "toti copiii trebuie sa stea acasa cu mama pina la 3 ani" mi se par, sincer, aberante. Si nu cred ca in cazul mamei care a lasat copilul cu bona la 4 luni asta inseamna ca acel copil "este f probabil sa ramana cu sechele interne din cauza asta. Asa se nasc copiii egoisti, labili, hiperemotivi, fricosi, agresivi, nervosi, needucati, rai, fara incredere in sine, etc." Wow. Dupa parerea mea, crescutul si educatul copiilor nu se limiteaza la pur si simplu lipitul copilului de mama timp de 3 ani.

Deci dupa parerea ta, intr-o tara ca US, unde "concediul" dupa nastere este in general de 6 saptamini, toti copiii ale caror mame se intorc la servici sint condamnati la relele enumerate inainte? Acum, mie sistemul asta mi se pare absolut imbecil, dar de aici sa condamni toti copiii pe care parintii nu au incotro dar trebuie sa-i lase cu straini mi se pare exagerat.

Ca sa raspund la subiect :) - nu cred ca exista raspuns general da sau nu. Depinde binenteles de familie. Pt mine personal, nici nu pot concepe doar un copil. Asa ca am 2 si sper sa am si pe-al treilea cindva.

tamar spune:

oh si by the way, baiatul meu a fost "socializat" la daycare de la 2 ani, si sincer nu a fost nici un chin pt el si nici nu a ramas cu "sechele interne". Din contra, era asa vesel cind se scula dimineata ca sa mearga sa se joace cu alti copii..

RaluD spune:

Eu am lucrat din ziua 1 dupa ce am nascut.
Sunt o mama reaaaaaa!
Si am doi copii. Dar pentru ca lucrez si castig bine, o sa le pot asigura tot ce le trebuie, slava Domnului. Deocamdata, "norma" noastra e de doi, dar daca mai da Dumnezeu unul, il vom primi si il vom iubi.
Ca sa ma exprim delicat, nu e o dovada de mare intelepciune sa gandesti ca femeile care vor sa se simta implinite si pe alte planuri nu-si iubesc copiii, i-au facut "ca sa-si faca norma", au turnat copiii si i-au lasat in plata Domnului ca pe niste "pisoi", iar copiii "vor ramane cu sechele"...
Din fericire, raspunsul nu a fost pe masura. Iulia, . Sa-ti traiasca bebeii si sa creasca fericiti. Iar tu sa fii sanatoasa, pentru ca inteleg ca ai sacrificat multe "ca sa-ti faci norma".
Eu am un respect la fel de mare pentru mamele care raman acasa cu bbii (asa e, nu are grija nimeni de ei cum are mama) ca si pentru cele care se intorc la lucru pentru ca structura lor interioara le indeamna catre acest lucru. La urma urmei, e o chestiune de optiune personala, pe care nimeni nu are dreptul s-o judece.
Sanatate tuturor si hai sa ne intelegem unii pe altii,


Raluca, Emi cea scumpica si bebelusa Ina

filofteia spune:

Toate a-ti fost socate de Mc Donald's... era un exmplu.
Mie partea financiara mi se pare foarte importanta... la fel cum voua vi se pare cea emotionala...
Fiecare are parerile lui... Eu am vorbit cu multi oameni pe subiectul acesta... si am intalnit copii singuri care cunt foarte multumiti de cum a fost si altii care nu sunt... Am intalnit frati care sunt foarte multumiti de existenta celorlalti si altii care nu sunt...
Am intalnit cupluri care nu isi coreau nici un copil si cupluri care isi doreau 4... Am intalnit parinti care spuneau despre copilul mai mare ca este egoist, ca i-au gasit ambalaje de la ciocolati in buzunar ca sa nu-i aduca celuilalt... sau altii care spuneau acelasi lucru despre copilul mai mic...
Conluzia... cel mai important... este de stiut ca daca va fi copil singur la parinti nu va fi handicapat... la fel cum depinde de parinti ca relatia dintre frati sa fie buna la fel depinde de parinti ca cel singur sa nu devina un tiran... sau egoist... copilul mau este singur, are cinci ani si intr-o zi vine de la gradinita si-mi spune ca a fost dragut si i-a dat din salamul lui si unui coleg pentru ca i-a cerut...
Deci bogdidicris... daca amandoi va doriti un alt copil faceti-l va fi bine... daca nu vi-l doriti nu-l faceti... va fi la fel de bine...nu va fi un copil mai bun sau mai putin bun va fi asa cum este el si cum il cresteti...

Soleil spune:

quote:

---

Originally posted by filofteia
Conluzia... cel mai important... este de stiut ca daca va fi copil singur la parinti nu va fi handicapat... la fel cum depinde de parinti ca relatia dintre frati sa fie buna la fel depinde de parinti ca cel singur sa nu devina un tiran... sau egoist...

---

Eu sunt de acord cu tine!


Flaviana si Tiana Maria (20.03.2004)
Album Tiana

bogdidicris spune:

cred ca toate argumentele aduse aici sunt bune. depinde din care punct de vedere privesti. si eu am terminat psihologia si stiu ca este mai bine sa ai doi copii ( sau mai multi), ca se dezvolta altfel cand sta cu parintii, dar deoarece sunt copil unic cred ca este totusi mai bine sa ai unul. am vazut atatea familii cu cate 2-3 copii unde fratii se certau, se bateau si mereu spuneau ca vor ca fratii lor sa dispara pentru totdeauna din viata lor.
stiu ca un copil unic devine cu timpul egoist, dar asta depinde de noi sa-i explicam cand are capacitatea de a intelege ce inseamna sa fii bun cu cei din jur, sa imparti ce ai cu ceilalti.
e adevarat ca pe mine nu m-a pasionat extrem de mult psihologia copilului
si nu ma iau dupa cercetari. ele nu ma invata cum sa-mi cresc copilul. si apoi a creste un copil nu se face ca si cum te-ai lua dupa o reteta. fiecare copil e unic in felul lui. iar ira ar trebui sa stie asta.
si apoi mai este si partea financiara. cand nu-ti poti permite sa cresti unul, nu cred ca te mai gandesti si la al doilea. si mai este si vorba ai: "dragostea trece prin stomac".
ce rost are sa faci doi pentru ca primesti indemnizatia de crestere doi ani la rand, cand de la trei ani te vezi in imposibilitatea de a le oferi tot ce tu nu ai avut.

esty spune:

Dragutelor sa stiti ca noi avem 5 fetite si e super minunat.Cand vin acasa de la scoala.gradinita si ne sar in brate si ne pupa si incep sa ne povesteasca despre toate cele si le vedem cat sunt de scumpe uitam de tot ce a fost greu .....nopti nedormite si altele......se merita .....cel putin noua ne place la maxim ....si stam de multe ori si ne uitam cu dragoste la ele cum se joaca impreuna, cum povestesc cums e strang in brate dimineata cand se trezesc,cum se ma si cearta uneori,cum isi spun ca se iubesc ,cum isi poarta de grija una la cealalta si impart in 5 absolut tot.E super frumos si le iubim la maxim si nu am putea fara ele.Va dorim multa sanatate tuturor si celor micuti.

timmmy