"frumos...de sa ma doara sufletul..."
Raspunsuri - Pagina 2
mamica dulce spune:
si eu am plans la "if only" si la "sweet november" si la "the green mile" si la inca cateva...Recent am plans la un film la care nu-i stiu titlul decat in germana dar era povestea a doi batrani,ea e senila si nu mai stie absolut nimic,el incearca zilnic sa.-i aminteasca,in spital,povestea lor de dragoste si la sfarsit au murit imbratisati.Mi s-a rupt sufletul.Eu citesc foarte mult,la filme nu ma mai uit atat de des si.desi imi plac multe din ce citesc si ma transpun total nu se intampla des sa plang din suflet.Asa frumos ai spus,sa atinga ceva in mine.
Foarte frumos subiect,mai vreau sa citesc.
Life is not measured by the number of breaths we take,but by the
moments that take our breath away.
catalynaa spune:
quote:
Originally posted by mamica dulce
si eu am plans la "if only" si la "sweet november" si la "the green mile" si la inca cateva...Recent am plans la un film la care nu-i stiu titlul decat in germana dar era povestea a doi batrani,ea e senila si nu mai stie absolut nimic,el incearca zilnic sa.-i aminteasca,in spital,povestea lor de dragoste si la sfarsit au murit imbratisati.Mi s-a rupt sufletul.Eu citesc foarte mult,la filme nu ma mai uit atat de des si.desi imi plac multe din ce citesc si ma transpun total nu se intampla des sa plang din suflet.Asa frumos ai spus,sa atinga ceva in mine.
Foarte frumos subiect,mai vreau sa citesc.
Life is not measured by the number of breaths we take,but by the
moments that take our breath away.
Mamica dulce din ce povestesti tu aici cred ca este vorba despre filmul The Notebook.L-am vazut shi eu si intr-adevar m-a "atins la corason".Superb film!
angelina spune:
Si eu am plans la If Only, si am mai plans si la Original Sin, dar mai ales la Great Expectations....filmul asta, desi l-am vazut de atatea ori, de fiecare data imi smulge lacrimi, iar coloana sonora e DEMENTIALA, minunata!!! Nu stiu ce ma atrage atat la el, dar are o incarcatura emotionala foarte mare si ma impresioneaza patosul cu care Finn incearca sa o aiba pe protagonista doar pentru el...este un film atat de dur pe de o parte, iar pe cealalta, este realist....foarte romantic!
La ce-am mai plans??? La Wicker Park am plans ultima data....si...nu radeti de mine, dar am plans cand s-a terminat Sex and the City....m-am simtit ca si cum mi-as fi pierdut prietenele. Serialul asta a insemnat mult pt mine, pe langa entertainment, imi deschidea mereu o mare pofta de viata!
Dintre carti, hmm... nu sunt o mare cititoare...dar mi-a placut mult "De veghe in lanul de secara" am citit-o la 18 ani ....si pot spune ca m-am tavalit de ras citind Comedia Erorilor a lui Shakespeare....dar....sa plang la o carte, nu mi s-a intamplat inca probabil ca nu am descoperit cartea inca, dar, din pacate sunt deosebit de nerabdatoare asa incat, daca nu ma captiveaza inca de la inceput, si incepe cu descrieri prea multe si putine dialoguri, dusa e!
DianaR spune:
Eu plang de fiecare data cand merg la Traviata... Si n-am mai fost de mult... Imi umple sufletul de fericire imensa si plang...
Filme am plans la mai multe... Cel care imi vine primul in minte e A beautiful mind.
Un film de la care toata lumea iesea plangand era Titanicul. Iaca cred ca tocmai de asta n-am plans cand l-am vazut... Ma intalnisem cu o cunostinta care tocmai iesea cu ochii in lacrimi si-mi zicea ca vai nu s-a putut abtine, si mi-a ramas in minte... Iaca toti oamenii aia acolo mureau si sufereau si mie nu-mi smulgea o lacrima...
Diana , Vladut (16.05.2004) & samburelul (25+)
pozulici Vladut: bebelus si copilas
gabitzam spune:
"The notebook" n-am vazut filmul, dar am citit cartea, tradusa in romaneste "Jurnalul unei iubiri". Si toate cartile lui Nicholas Sparks aparute la noi ( http://www.raobooks.com/autor.asp?id=261). Asta e genul de carti care pe mine ma termina.
Dar la mine in top este cartea (si filmul dupa aceea) "The bridges of Madison County" de Robert James Waller. Intai am citit cartea, pe urma am vazut filmul si nu m-a dezamagit, cum o fac de obicei filmele vazute dupa citirea cartii.
Gabitza si bebe Andrei-Stefan (25.05.05)
Andrei 0-5luni Spiridusul lu' mami Poze noi cu Andrei
angelina spune:
DianaR, eu si acum imi amintesc de premiera filmului Titanic la Brasov.....sa stii ca nu mai erau locuri pe scaune!!
Sala de cinema era arhiplina, se plateau bilete ca sa se stea in picioare sau jos pe trepte. Lumea era isterica si innebunita sa vada filmul!!
Nici eu nu am plans prima data cand l-am vazut...pt ca inchiriasem caseta si ne-am uitat la scoala cu clasa (in liceu)...iar eu eram cea care rastalmacea si talmacea cuvintele si frazele ca sa nu planga nimeni si sa nu mai para asa de serios....
Dar cand l-am vazut solita, am plans, mai!! Am intrat in rand cu oamenii si am plans si eu ca si ceilalti de care facusem bascalie....scena in care ea ii striga numele disperata "Jack! Jaaack!" si il zguduie sa-l trezeasca si sa-i spuna ca au sosit ajutoarele si realizeaza ca el este inghetat....imi sfasie sufletul...si nu scena in sine, ci gandul ca toata povestea are un sambure de adevar si ca, in realitate este deosebit de dureros sa patesti asa ceva!!!
Depinde tot mereu de ce fel de persoana esti: daca tinzi sa analizezi si sa cauti sensuri si sa iei in serios, atunci te afecteaza. Daca esti o fire mai sarcastica, normal ca nu te atinge.
iriale spune:
De precizat ca eu sunt o fire taaaareeee romantica si sensibila, deci lacrimile in fata Frumosului, indiferent de forma in care ni se prezinta, au fost/sunt destul de multe...
Imi vin in minte acum 2 carti: "Panza de paianjen" a Cellei Serghi si alta (italiana) "Non ti muovere" scrisa de Margaret Mazzantini.
Iar ca filme, pe locul 1 in absolut ca emotii transmise este "Pacientul englez", vazut si revazut de milioane de ori.
Un moment deosebit in care am simit Frumosul cu o forta de nedescris, iar ochii mi s-au umezit de fata cu o asemenea perfectiune s-a petrecut cu multi, multi ani in urma, cand locuiam inca in Bucuresti si in cartierul meu (Drumul Taberei... inflorise un copac magnific. Nu radeti de mine, era ceva cu totul iesit din comun, niciodata nu vazusem un copac atat de frumos, incarcat pana la refuz cu flori galbene care emanau o lumina si un farmec unice. Pe toata durata acelei primaveri, cand ma intorceam de la liceu, coboram special cu o statie mai devreme si mergeam pe jos spre a-l vedea.
O zi buna.
Iri, mami de Ale
http://it.pg.photos.yahoo.com/ph/g_a_i_2003/my_photos
"Accadono cose che sono come domande. Passa un minuto o passano gli anni e poi la vita ti risponde."
ingerash spune:
quote:
Originally posted by mamica dulce
si eu am plans la "if only" si la "sweet november" si la "the green mile" si la inca cateva...Recent am plans la un film la care nu-i stiu titlul decat in germana dar era povestea a doi batrani,ea e senila si nu mai stie absolut nimic,el incearca zilnic sa.-i aminteasca,in spital,povestea lor de dragoste si la sfarsit au murit imbratisati.Mi s-a rupt sufletul.Eu citesc foarte mult,la filme nu ma mai uit atat de des si.desi imi plac multe din ce citesc si ma transpun total nu se intampla des sa plang din suflet.Asa frumos ai spus,sa atinga ceva in mine.
Foarte frumos subiect,mai vreau sa citesc.
Life is not measured by the number of breaths we take,but by the
moments that take our breath away.
asta e celebrul "Notebook" de care se vorbeste atata pe forum
si eu am plans la el...
Nu înceta niciodata sa zâmbesti, nici chiar atunci când esti trist, pentru că nu se stie cine se poate îndragosti de zâmbetul tău!
DARAEL spune:
Pe mine ma emotioneaza Cartea Vietii.... chiar daca nu pana acolo incat sa-mi planga sufletul......
DARAEL
http://www.geocities.com/dara2el/
“A te invinge pe tine insuti este prima si cea mai frumoasa dintre toate victoriile.“ DEMOCRIT