unde pot gasi informatii despre cancer la san?

buna fetelor,
daca stiti cumva de vreun site unde se gasesc informatii despre cum se depisteaza cancerul la san, va rog sa-mi spune-ti si mie!
Sunt interesata ca orice femeie de asta, mai cu seama ca desi am incetat alaptatul eu mai simt un nodulet la sanul stang, si abia pe 9 aprilie sunt programata la doctor.
Va multumesc mult

ENYA spune:

Draga mea,
Incearca www.breastcancer.com , altceva nu stiu, poate te ajuta fetele.
Sanatate !
Amalia si Vladi

ralu spune:

Draga mea poti sa incerci la reclama ilegala - conmsidera acesta un avertisment la Sanatate!
ti-am scris adresa mai exacta:
http://reclama ilegala - conmsidera acesta un avertisment/content/show_article.php3?article_id=463
Acolo iti spune si cum te poti palpa!

Multa sanatate!

Ralu-mamica Ioanei

simona spune:

draga crenguta
este primul mesaj pe care il scriu cu toate ca intru de mai mult timp pe forum si am urmarit cam toate discutiile si ca sa nu o mai lungesc atata iti pot spune din proprie experienta ca un diagnostic precis nici un doctor nu iti poate da decat dupa ce ai facut o mamografie.
In cazul in care e de natura hormonala ar trebui - in mod teoretic- sa-ti creasca si apoi sa-ti descreasca (adica inainte de ciclu - in cazul in care ai acum-creste destul de mult apoi dupa menstruatie descreste)acesta nu e malign.
daca nu mai alaptezi iti pot da o reteta naturista cu aloe, vin si miere care da rezultate exceptionale in dereglari hormonale, menoapuza, cicluri neregulate si multe altele...ce mai e o minune

simona

crenguta spune:

va multumesc mult fetelor pentru raspunsuri, reteta despre care vorbesti, Simona, ma intereseaza, dar inca nu o pot incerca decit dupa diagnostic.
Inca o data multumesc!

andapanda spune:

Buna Crenguta,
daca ai acces facil la net da un search si o sa gasesti info mai mult decit poti citi in saptamini bune. Foarte informative, clare si concise mi se par paginile de la American Cancer Institute (parca asa se numeste, ca nu mai stiu pe de rost exact). In fine, indiferent unde citesti despre cancerul de sin, informatiile de baza sint cam aceleasi. Am insa un mic sfat, din experienta personala. NU te limita doar la cancerul de sin, citeste informatii legate si de afectiunile benigne. Stii cum e cind citesti carti de medicina ca nespecialist, ti se pare ca ai orice simptom. Eu am fost atit de panicata incit am citit numai despre cancer si nimic altceva si, evident, mi se parea ca nu pot sa am nimic altceva...Dupa ce am trecut de momentul de criza, cind analizele au iesit ok, am revenit si am citit mult mai mult, mi-am facut o imagine mult mai clara si mai completa...Multa sanatate!!! panda

piatra lunii spune:

Simona,ce reteta-i aia? Ca poate o incerc si eu daca-i pt dereglari hormonale, poate mai scap si eu de acneea care mi-a aparut dupa ce am incetat sa iau pilule.Daca nu,macar o recomand cuiva care stiu ca are problemele menopauzei.
Mersi.

simona spune:

fetelor
cu scuzele de rigoare dar astazi nu am reteta la mine si cred ca
maine voi incerca sa o postez pe forum
simona

Kerstin spune:

Eu am dat cautare pe google si am gasit urmatoarele:

Definitia cancerului si a cancerului de san

Termenul de cancer se refera la un grup de afectiuni caracterizate prin cresterea anormala si necontrolata a unor celule, care invadeaza tesuturile inconjuratoare si se pot imprastia (metastaza) la distanta de tesutul sau organul din care s-au format, pe cale sangvina, limfatica sau pe alte cai. Diferitele forme de cancer pot fi clasificate in functie de tipul celular implicat, de tesutul sau organul afectat.

Un alt sinonim pentru cancer este acela de tumora maligna (deci tumorile canceroase sunt maligne). Dar nu toate tumorile inseamna cancer. O tumora necanceroasa este benigna, ea nu creste si nu se intinde, asa cum face cancerul. In general, tumorile benigne nu sunt un pericol pentru viata. Putine cancere, cum ar fi cancerul sangelui (leucemia sau hemopatiile maligne), nu formeaza tumori.

Ce este cancerul mamar?

Majoritatea cancerelor sunt numite dupa partea corpului pe care o afecteaza cand se declanseaza. Cancerul mamar se dezvolta in tesutul sanului. El apare atat la femei, cat si la barbati in tesutul mamar, dar cancerul sanului la barbati este mai rar.

In interiorul sanului se gasesc glandele care, dupa ce o femeie a nascut, produc si elibereaza laptele. Glandele ce produc laptele se numesc lobuli, iar tuburile care le leaga de mamelon se numesc ducte. Sanul insusi este format din lobuli, ducte si tesut gras, limfatic si conjunctiv (de legatura).

Limfa este un fluid clar care contine celule ale sistemului imunitar. Transportul limfei catre ganglionii limfatici, care au marimea unui bob de mazare, se realizeaza prin vasele limfatice. Majoritatea ganglionilor limfatici ai sanului sunt localizati in axila. Acestia sunt numiti ganglioni axilari.

Cand celulele canceroase ajung in ganglionii limfatici, ele continua sa creasca si cauzeaza marirea acestor ganglioni. Daca celulele canceroase au atins acesti ganglioni, este foarte probabila imprastierea lor si in alte parti ale corpului.

Exista mai multe tipuri de tumori ale sanului. Marea majoritate sunt benigne, ceea ce inseamna ca nu sunt canceroase. Aceste tumori (umflaturi) sunt deseori cauzate de modificari fibrochistice. Chisturile sunt pungi pline cu fluid. Termenul de "fibros" se refera la faptul ca acesta formeaza tesutul de legatura sau tesutul cicatrizat. Modificarile fibrochistice determina aparitia tumorilor si a durerii. Acestea sunt tumori benigne, deci tumori care apar in interiorul sānului, dar nu metastazeaza. Ele trebuie insa tratate chirurgical. Vor fi discutate in capitolul urmator.

Pe de alta parte, cancerul mamar implica tumorile maligne. Sunt descrise mai multe tipuri histologice (in functie de tipul celular) de cancere.




Leziunile benigne ale sanului

Sanul are doua tipuri de tesuturi - glandular si stromal (de suport).

Tesutul glandular include lobulii si ductele. In lactatie, celulele lobulilor produc laptele, care este transportat prin ducte (canale) catre mamelon.

Tesutul stromal este alcatuit din tesut gras si fibroconjunctiv (ligamente care sustin sanul).

Oricare dintre aceste structuri pot sa prezinte schimbari care sa determine aparitia de semne si simptome de boala. Cele doua mari grupuri de modificari ale sanului sunt tumorile benigne si cancerele sanului.

Cele mai frecvente leziuni benigne ale sanului sunt modificarile fibrochistice, tumorile benigne ale sanului si inflamatiile sanului.

Modificarile benigne ale sanului sunt foarte frecvente. Daca tesuturile sanului ar fi examinate sub microscop, aceste leziuni ar fi gasite la 9 din 10 femei.

Spre deosebire de cancere, leziunile benigne nu ameninta viata, dar pot da o simptomatologie neplacuta, iar cateva dintre acestea se asociaza cu un risc tardiv de dezvoltare a cancerului.

Aceste modificari produc tumori sau zone sensibile si dureroase pe care femeia le gaseste la autoexaminarea sanului sau medicul la examenul clinic al sanilor. Durerea, scurgerile anormale - altele decat laptele - la nivelul mameloanelor pot fi caracteristice modificarilor benigne. Unele leziuni pot sa nu produca simptomatologie si sa fie descoperite īntāmplator la mamografie.

Modificarile fibrochistice

Acestea cuprind cele doua componente ale sānului - glandulara si stromala. In trecut erau denumite "boala fibrochistica". Deoarece aceste modificari afecteaza cel putin jumatate din toata populatia feminina, este mai corect sa fie denumite modificari, schimbari, decat boala. Afectiunile fibrochistice sunt comune femeilor tinere, dar ele pot aparea la orice varsta.

Diagnosticul, pus pe baza simptomatologiei, distinge chisturi, tumefactii, arii de ingrosare, sensibilitate sau durere. Acestea devin mai accentuate premenstrual, fiind influentate hormonal. Cateodata aceste leziuni sunt in mod particular mai ferme, crescand posibilitatea de a ascunde un cancer.

Microscopic, aceste modificari reflecta modul in care tesuturile sanului raspund lunar la modificarile hormonale, modificari care pot sa indice cresterea moderata sau rapida a riscului de a dezvolta un cancer. Modificarile descrise sunt:
#61623; Fibroza - se refera la predominenta tesutului fibros, acelasi cu tesutul din ligamente si din tesutul cicatricial. Aria de fibroza are la palpare o consistenta ferma si dura. Fibroza nu are impact asupra riscului de cancer si nu necesita un tratament special.

#61623; Chisturile sunt spatiile pline cu lichid, tapetate de celule glandulare. Acumularile crescute de lichid determina aparitia macrochisturilor. Ele pot cauza durere, iar la examenul clinic leziunea este rotunda, elastica, mobila, ultrasonografia confirmand existenta chistului. Inlaturarea fluidului prin aspiratie reduce durerea si tensiunea. Prezenta chisturilor nu creste riscul de cancer.

#61623; Hiperplazia epiteliala (boala proliferativa a sanului) este o crestere a celulelor care tapeteaza ductele si lobulii. Cand hiperplazia afecteaza ductele este numita hiperplazie ductala, iar cand afecteaza lobulii, hiperplazie lobulara. In functie de examenul microscopic, hiperplazia este uzuala (fara atipii celulare) sau atipica.

Hiperplazia uzuala creste foarte usor riscul pentru cancerul de san (1,5-2 ori - fata de riscul femeilor din intreaga populatie), in timp ce hiperplazia atipica indica o crestere moderata (4-5 ori). Aproximativ 10% (1 din 10) din femeile cu hiperplazie ductala atipica vor dezvolta un carcinom invaziv īn 10 ani de la biopsie. Aproximativ 70% din biopsiile facute pentru conditii benigne nu contin elemente de hiperplazie; 26% au hiperplazie uzuala si numai 4% hiperplazie atipica.

Examenul microscopic se face prin biopsie chirurgicala sau punctie aspirativa cu acul.

Un diagnostic de hiperplazie si in mod particular de hiperplazie atipica necesita urmarirea atenta (examen clinic, mamografie) - mai frecventa decat cea recomandata in general.

#61623; Adenoza - se refera la largirea lobulilor, care contin mai multe glande decat uzual. Daca mai multi lobuli se gasesc unul langa altul, aceasta colectie de lobuli cu adenoza poate fi suficient de mare pentru a fi simtita.

Sunt mai multe denumiri pentru aceasta conditie de precancer ce includ agregate adenomatoase sau adenoza tumorala. Chiar daca este folosit cuvantul tumora, aceasta leziune este complet benigna. Adenoza scleroasa este o alta forma in care exista distorsiuni ale lobulilor prin tesut fibros. Calcificarile (depozitele de material mineral) pot sa apara in adenoza, in adenoza scleroasa, dar si in cancere.

Biopsia aspirativa cu ac fin, dar mai ales cea efectuata pe cale chirurgicala sunt necesare. Adenoza creste riscul pentru cancer de 1,5-2 ori.
Tratamentul

Desi s-au obtinut rezultate considerabile in recunoasterea diferitelor tipuri de modificari fibrochistice care pot creste riscul pentru cancer, nu s-au facut progrese in intelegerea motivelor pentru care unele dintre aceste conditii produc simptome la anumite femei si nici in tratamentul acestei simptomatologii.

Astfel, sunt paciente la care durerea cedeaza dupa aspiratia chistului sau dupa ingestia de cafeina si metilxantina, ce se gasesc in cafea, ceai, ciocolata si unele bauturi nealcoolizate, fapt nedovedit stiintific.

Tinand cont de modificarile hormonale, unii medici mai recomanda scaderea consumului de sare, diuretice sau cresterea consumului de vitamine, dar acestea nu aduc rezultate pozitive certe.

Tratamentul cu hormoni steroizi (de exemplu contraceptive) de asemenea nu aduce un beneficiu net.

Doar doua medicamente administrate sub prescriptie medicala - bromocriptina si danazol - sunt recomandabile pentru femeile cu simptomatologie severa, dar ele pot afecta metabolismul hormonal si au efecte adverse serioase.

Fibroadenomul este o tumora benigna care se dezvolta din tesut glandular si stromal. Este foarte frecventa la femeia tanara (20-30 de ani), insa poate aparea la orice varsta.

Unele fibroadenoame sunt de dimensiuni mici, dar altele pot avea dimensiuni mari - cu tendinta la rotunjire - si sunt bine delimitate. Pot fi unice sau multiple si foarte usor diagnosticat mamografic sau prin biopsie.

Majoritatea medicilor recomanda inlaturarea lor chirurgicala. Cateodata este posibil ca unul sau mai multe fibroadenoame sa creasca dupa inlaturarea chirurgicala a altora.

Tumora Phyllodes este un tip mai rar, care se dezvolta, la fel ca fibroadenomul, din tesut stromal si glandular, diferenta dintre ea si fibroadenom rezultand din cresterea accelerata a partii fibroconjunctive, celulele care formeaza acest tesut putand avea aspecte anormale microscopic. In functie de aspectul acestor celule, ele pot fi benigne, maligne sau cu potential de malignizare.

Tumora benigna se trateaza cu succes chirurgical, prin inlaturarea ei impreuna cu tesut sanatos de 2 cm de jur imprejur. Tumora maligna se trateaza tot chirurgical, dar cu verificarea marginilor sau prin mamectomie, daca este necesar. Aceste tumori maligne nu raspund la tratamentul hormonal, dar raspund la chimio si radioterapie.

Papilomul intraductal este determinat de cresterea tesutului glandular, dar si fibrovascular (fibros si al vaselor sangvine). Papiloamele sunt caracterizate prin ducte foarte largi in apropierea mamelonului, ceea ce determina secretii sangvinolente la nivelul mamelonului. Ele se pot afla si la distanta de mamelon, in ductele mici, dar insotite de hiperplazie epiteliala. Tratamentul este chirurgical - inlaturarea papilomului si a segmentului unde se afla situat.

Tumora cu celule granulare apare rar in san si mai frecvent pe piele si in gura. In majoritatea cazurilor leziunea este benigna, de consistenta dura si dimensiuni de 1-2 cm. Fermitatea ridica suspiciunea de cancer, dar biopsia sau punctia poate sa faca distinctia. Aceasta leziune se trateaza chirurgical prin inlaturarea leziunii impreuna cu margini cu structura normala, verificate histologic, din tesut sanatos, iar tratamentul este curativ si fara risc pentru cancerul de san.

Necroza grasa apare atunci cand tesutul gras al sanului sufera modificari datorita unor injurii - de exemplu interventie chirurgicala sau radioterapie. Leziunea devine ferma si, deoarece cancerul de san este ferm, aceasta nu poate fi diferentiata clinic de cancer. In acest caz, numai biopsia sau excizia chirurgicala pun diagnosticul.

Mastitele sunt infectii care afecteaza in general sanul femeii care alapteaza. Infectia bacteriana se face de la nivelul pielii, determinand atractia celulelor inflamatorii. Celulele inflamatorii elibereaza substante care lupta impotriva infectiei. Acestea dau sanului un aspect edematiat (umflat), rosu. Sanul este dureros si cald. Mastita se trateaza cu antibiotice. Anumite cazuri de mastite sunt insotite de abcese care trebuie tratate chirurgical.

Ectazia ductala este conditia comuna care tinde sa afecteze femeile in deceniul al patrulea si al cincilea de viata. Cel mai comun simptom este scurgerea verde sau gri, anormala, la nivelul mamelonului, care devine dureros si rosu. Cateodata tesuturile inconjuratoare ductelor capata un aspect dur, ceea ce duce la confuzii cu cancerul. Aceste conditii pot disparea cu tratament antibiotic, iar daca simptomatologia persista, este necesara indepartatea chirurgicala.

Cancerul mamar este cel mai frecvent cancer la femei, la noi in tara fiind pentru ambele sexe pe locul doi dupa cancerul bronhopulmonar in ceea ce priveste incidenta, iar in ceea ce priveste mortalitatea prin cancer pe locul trei, dupa cancerul bronhopulmonar si gastric pentru ambele sexe si pe primul loc pentru mortalitatea prin cancer la femei. Se poate spune ca aproximativ 1 femeie din 9 va dezvolta un cancer mamar pe parcursul vietii.

In SUA, ACS (American Cancer Society) arata ca in anul 2000 aproximativ 183 000 de femei se vor imbolnavi de cancer de san invaziv si alte 41 000 vor deceda de aceasta boala.

In Uniunea Europeana, 250 000 de femei vor fi diagnosticate anual cu cancer de san.

Din nefericire, in tara noastra, peste 60% din pacientele diag-nosticate cu cancer de san sunt in stadii avansate, III si IV, sansele lor de supravietuire fiind scazute, iar costul tratamentului, ridicat.

Spre deosebire de tarile cu programe sustinute de diagnostic precoce, unde rata deceselor a scazut semnificativ, la noi in tara lipsa acestor programe face ca rata deceselor sa se mentina constant crescuta.

Un procent foarte mic din numarul pacientilor diagnosticati, tratatati si decedati cu acest diagnostic este reprezentat de barbati.

dyana spune:

Draga mea, iti dau si eu un site care mi se pare ca e destul de clar:

http://reclama ilegala - conmsidera acesta un avertisment/content/show_article.php3?article_id=356&page_nr=1&PHPSESSID=

Nu face greseala care am facut-o eu, sa citesc despre cancer, sa ma ingrozesc si sa intru in panica, pentru ca cu greu te vei linisti. Fie chiar si dupa ce am facut niste analize, tot am ramas marcata de ceea ce am citit. Mai bine citesti textul care ti l-a oferit Kerstin si apoi astepti sa te duci la doctor.
Multa sanatate si mult succes !!! Numai vesti bune !