Feministele... ce vor, dom'le?
Raspunsuri - Pagina 13
Laura _Oprescu spune:
fetele din Academie, credeti ca atitudinea misogina este mai acuta in domeniile cu prezenta preponderent masculina?(inginerie,domenii tehnice) Oare situatia este aceeasi la depart de comunicare,sociologie, filologie etc?
In Ro ,mi-amintesc in timpul facultatii ca era chiar un fenomen..multe fete terminau ingineria si se faceau secretare sau orice altceva decat meseria ptr care teoretic se pregatisera.NU stiu acum explicatia..ori de la inceput plecau pe asta ptr ca examenul era sustinut la discipline pe care le stapaneau mai bine(si stiti ca se facea si asta) sau poate renuntau tocmai pe baza concurentei(barbati in special) si a acestei atitudin selectiv-misogina... Mi-aminstesc ca dupa facultate ,nici una din colegele sotului meu nu a urmat calea ingineriei...Voi ce ziceti?
casandra spune:
Laura, in Romania, cel putin in anii '90, ingineria a trecut printr-o criza. Stii ca inainte de '89, mai toata lumea urma Politehnica, indiferent daca avea chemare sau nu. Majoritatea studentilor politehnisti nu aveau, dar absolventii de Politehnica urmau sa aibaa un loc de munca la oras si un salariu bunicel.
Dupa '90, fabricile su uzinele au inceput sa se inchida sau restructureze, salariile sa devina isuficiente,.... Foarte multi ingineri, barbati si femei, s-au reorientat. La firma la care am lucrat eu, toti angajatii din departamentul de vanzari erau ingineri. Soferul era matematician, dar nu vroia sa lucreze in invatamant, iar la institutul de statistica, de unde plecase, salariul era onorific, ca sa spun asa.
Laura _Oprescu spune:
Casandra,
ai perfecta dreptate.Insa noi(eu si sotul meu) am terminat in '97,adica eram cumva in mijlocul fenomenului si eram in aceeasi situatie...fetele din inginerie mergeau catre secretariat, contabilitate ,vanzari...oare de ce?
ruxij spune:
Draga Laura,
Situatia in domeniile umanistice, din ceea ce imi pot eu da seama, este cu mult mai buna pentru ca femeile sunt chiar majoritare acolo. Problema e ca nu sunt domenii prea bine platite, dar asta poate conteaza mai putin.
ruxij spune:
In Romania economia nu are nevoie de prea multi ingineri. Si ingineria nu este vazuta oricum ca fiind o meserie pentru fete. Fetele mergeau la Politehnica doar ca sa aiba "o diploma", ca si la posturile de secretare in ziare cereau "studii superioare".
Laura _Oprescu spune:
ok am inteles..insa nici posturile de secretare sau alte chestii clericale nu erau prea bine platite...nu mai mult ca umanisticele...adica de ex. de la biblioteconomia cam ptr asta te pregatea si in mod direct..
uite acum ca venii vorba de bani si fiindca subiectul este despre feminism, considerati ca vocatia ar trebui educata sau, mai bine zis, orientata catre un domeniu bine platit? ma dau exemplu pe mine ,care am terminat filologia si cu certitudine daca pot face ceva bine, va fi in domeniul umanistic..Ei, acum eu oscilez intre un domeniu similar si aprofundarea a ceea ce am facut deja... de bani,e clar ca nu ma pot compara cu un domeniu productiv material...dar banii astia sa iti conduca viata?...
pe de alta parte, vorba cuiva trebui sa mai si mancam...si imi vine in minte alta intrebare(sunt la ora intrebarilor se pare):mitul sotului care aduce banii in casa si sotia care are grija de copii credeti ca ar trebui anulat sau reiterat? Mai pe larg..Situatie limita;sotii - egale posibilitati de reusita;apar copii; unul trebuie sa stea cu ei, celalalt sa le asigure bunastarea.Cine credeti ca ar trebui sa inceapa calea carierei?Amandoi? pe rand?Daycare de mici?
ruxij spune:
Din punctul meu de vedere, daca sotul este capabil sa le aduca bunastarea, este bine ca sotia sa ramana acasa pana cresc copiii suficient (3-4 ani), sau in orice caz cel care este capabil sa aduca mai multi bani, ala sa mearga la munca. Eu una daca as avea bani, nu as mai face nici o cariera, dar daca din motive personale vreau sa fac, consider ca trebuie sa fiu si lasata si sa nu ma lovesc de idioti.
ruxij spune:
Ma gandesc ca nu ar trebui sa transformam subiectul intr-o discutie despre optiunea de a sta acasa sau a lucra si sa ramanem la discriminarea pe baza de sex. Daca stai acasa prin alegerea ta, nu inseamna ca esti discriminata sexual sau ca nu poti fi de acord ca drepturile femeii sa fie respectate si sa fim toate respectate orice am alege sa facem.
conchita spune:
quote:
Originally posted by Laura _Oprescu
Situatie limita;sotii - egale posibilitati de reusita;apar copii; unul trebuie sa stea cu ei, celalalt sa le asigure bunastarea.Cine credeti ca ar trebui sa inceapa calea carierei?Amandoi? pe rand?Daycare de mici?Laura
din punctul meu de vedere, asta nu e situatie limita, ci ideala. de fapt, e normala si de dorit: amandoi sa aiba perspective profesionale frumoase si amandoi sa aiba grija de copii.
repet, asta e parerea mea, nu vreau sa inventez reguli pentru ceilalti si mai ales nu m-as pronunta niciodata referitor la "ce ar trebui" sa faca altii cu viata lor. cand se incepe cu "femeia ar trebui" sau "barbatul ar trebui", automat se intra in aripa extremista a -ismului, aia care dicteaza o norma generala pentru toata lumea.
Laura _Oprescu spune:
deci, ideea la care ma gandisem eu ,fiindca subiectul este la Zona artelor, este daca considerati ca este un drept al femeii sa aiba timpul de a-si creste copilul pana ii da o oarecare securitate.Daca un tata poate suplini o mama,daca o mama ar putea lucra senina fara sa ii fie gandul la pruncul cel mic...excludem partea financiara...am decis cu toate ca suntem feministe ...vorbim de drepturi naturale..
E clar ca asta e discutie derivata de la discutia initiala,dar am precizat mai sus ca ar fi trebuit sa o ghidam catre ceva sa nu piara...si fiindca e la zona artelor si vorbim de drepturi,mi-am permis(inaioana,daca consideri nepotrivit ne oprim aici)sa o alimentez pe sfera ontologica :)
Va spun parerea mea acum clar si raspicat:): sansa este un mare lucru,insa cum te folosesti de ea mi se pare partea geniala.Doua creiere sunt mai bune decat unul.Un cuplu inseamna armonie.Fiecare sot/sotie are asteptari diferite.Inainte sa am copii, nimic decat scrisul nu mi se parea mai important...(ca de obicei la mine partea financiara e lasata ultima)."Mirarea" ca suntem si "minunea" ca ne-am gasit era subiect de propulsare si mers inainte...Copiii-uh,nu prea figurau in viitorul apropiat..ei bine, au venit, pe rand...ei, pe lumea asta, eu prin ei traiesc...a-i face oameni mai buni,uh, sper ca nu stie ce misogini..poate intre timp, fetele luptatoare netezesc calea generatiilor viitoare...Eu pot sta ore intregi sa ma joc cu ei si sa ma uit cum le merge creierasul si ce perle scot...jumatatea mea, nope..doua ore consecutiv sunt suficiente.Functionam altfel? ar fi fost alta situatia,daca eu lucram si el avea grija de ei? ...foarte posibil ,dar am o maaaaaaaaare indoiala ca ar fi fost aceeasi situatie.Sa stiti ca nu exclud factorul oboseala...cu el inclus.Pe de alta parte , am cunoscut copii si nu mi-a venit sa cred ochilor, care atunci cand s-au trezit fug in bratele tatalui si acolo cauta alinare pentru orice suferinta in conditiile in care ambii parinti erau in camera...mi s-a parut fantastic, ireal...si ca sa vedeti ce "misogina" sunt, nu mi-ar fi placut sa fie aceeasi situatie la mine:).asta e ,am zis-o!
Sintetizand discutia,impartasesc ideea ca legislatia ar trebui sa prevada situatii speciale pentru femeile-mamici,.insa cu mentalitatilepare a fi de lucru.. ce ne facem? cum le rasturnam? vor fi multe Ioana D'Arc?