Sfaturi psihiatru-psiholog...VA ROG!!!!

buna ziua!
chiar daca o sa fiu nitel off topic imi iau inima in dinti sa va rog sa ma ajutati!
am o verisoara in romania (din constanta) studenta in Bucuresti...frumoasa, inteligenta...care acum doi ani a facut o depresie. situatia ei s-a agravat din ce in ce mai mult...acum un an a fost diagnosticata cu depresie atipica. a fost internata ambulatoriu (timp de 3-4 luni), ia medicamente prescrise de doctori, DAR din pacate situatia ei se agraveaza. din ce imi spune mama, se duce la policlinica, asteapta cu orele, intra in cabinet, i se prescriu medicamentele si atat! din prima la facultate, anul trecut de abia a putut sa treaca cu 5, iar anul asta vrea sa-si inghete anul si sa se puna pe picioare. asta nu e grav (din punctul meu de vedere, da-o naibii de scoala!!!) dar nici nu o interneaza. sta doar acasa (cred ca iar e in ambulatoriu de data asta la Constanta) si ai medicamente....
poate e normal....habar nu am!
intrebarile mele sunt:
1. in cazul unui astfel de diagnostic nu e necersar sa vada si un psy care sa stea de vorba cu ea pe langa prescrierea medicamentelor????
2. daca da, puteti sa-mi recomandati pe cineva in Bucuresti sau Constanta...
3. care sunt costurile unei consultatii?
4. sunt rambursate de securitatea sociala? (ma scuzati, dar eu traiesc in Franta unde este acoperit de securitate .... )
Cred ca mai am o graoza de intrebari, dar nu imi vin....
Daca cineva poate sa ma ajute cu un sfat....daca nu ati inteles situatia incerc sa vin cu lamuriri.
Multumesc tare mult!

Principesa spune:

Siminica, depresia atipica este un alt nume pentru schizofrenie. In momentul in care pacientul vine la psihiatrie, cel putin unde lucrez eu, i se face si examen psihologic. Abia dupa aceea este pus un diagnostic.
Iti pot recomanda pe cineva si din buc si din constanta, insa pt detalii e nevoie sa imi scrii pe PM
In Ro costul minim este de 300000 lei. F putin psihologi psihoterapeuti au contract cu casa de asigurari pentru ca ea nu ramburseaza decat o parte f mica din costul unei consultatii.

Fiecare om este un inger cu o singura aripa si numai imbratisandu-ne unul pe altul putem zbura

giulia71 spune:

Buna Siminica,
Eu i-as sugera verisoarei tale sa schimbe medicul!
Nu inteleg de ce fiind pe medicatie psihotropa, starea ei de sanatate nu s-a imbunatatit in atatia ani. Intradevar psihiatrii din spitale sau cabinete de sanatate mintala nu acorda psihoterapie din lipsa de timp (sunt multi pacienti si doctori putini).
Cu siguranta as cere opinia si unui alt doctor in privinta diagnosticului dar si a tratamentului (medicatie si psihoterapie).
Insista ca verisoara ta sa fie vazuta si de alt doctor , ca e mare pacat ca e tanara !
Nu va pierdeti speranta!

iarina spune:

Nu stiu ce este depresie atipica, daca este schizofrenie asta din cate stiu eu nu se vindeca, doar se amelioreaza si se tine in frau. Daca diagnosticul n-a fost pus totusi corect si este doar o depresie ar fi trebuit sa-si revina zic eu. In orice caz ar trebui sa schimbe medicul. Eu o sfatuiesc sa vina la Bucuresti, un medic psihiatru bun este la Biomedica, imi scapa acum numele, insa este un domn in varsta, cred ca singurul, asa ca se pot interesa acolo.

siminica spune:

multumesc mult pentru sfaturi!!!
pricipessa, am incercat sa scriu pe pm, dar nu a vrut site-ul!
verisoara mea e acum la al treilea doctor si mi se rupe sufletul pentru ea. ii dau medicamente atat de dure ca devenit o zomby...in curs ii cadea capul pe banca si nici macar nu-si dadea seama...se speria ea de zomot si la durere.
si eu am sugerat sa vada pe altcineva, innafara spitalelor de stat...dar acasa au toti aceeasi replica...ce crezi ca altii sunt mai buni? si costa si o gramada!!!! iar eu nu stiu cum ce sfaturi sa o ajut de aici! daca mai aveti idei, va rog sa nu ezitati! eu ma uit aproape in fiecare zi pe site!
o zi buna si sanatate la toata lumea!

danis spune:

pentru tratarea unei depresii este necesar un psihiatru in care ai incredere si ale carui sfaturi se le urmezi mereu. tratamentul depresiei este indelungat, iar schimbarea medicului, nerespectarea indicatiilor, renuntarea la medicamente, intreruperea sau luarea lor in alte doze are efecte inverse... ori pacientul devine dependent de ele, ori nu-si mai fac efectul.. din cauza asta a ajuns verisoara ta sa ia medicamente foarte puternice si tot din cauza asta nu-si mai fac efectul... acum se afla intr-un cerc vicios, din care nu stiu cum ar putea iesi, indiferent daca diagnosticul de depresie atipica este corect sau daca inseamna sau nu schizofrenie... imi pare rau ca nu-ti pot da un sfat pentru iesirea din cercul vicios, insa te pot sfatui in alte directii:

in primul rand, orice tratament medicamentos ar urma, este absolut necesar ca tratamentul medicamentos sa fie insotit de psihoterapie, al carei scop este determinarea cauzei depresiei si eliminarea ei prin faptul ca pacientul o intelege, o constientizeaza, o infrunta si o depaseste

doi, desi ar putea suna inspaimantator, in unele situatii, spitalizarea ar putea schimba semnificativ in bine lucrurile, pentru ca: pacientul este sub supravegere medicala, este izolat de mediul in care se afla sursa depresiei, iar psihoterapeutul il poate ajuta mai mult si mai bine

trei, da costa bani (sedinta de psihoterapie poate costa 300 mii si medicamentele sunt scumpe chiar daca sunt compensate, plus cheltuielile care se fac in timpul spitalizarii), dar e vorba de sanatate si nimic nu e prea putin, mai ales ca e vorba de un om tanar, care are viata inainte

patru, sprijinul familiei este intotdeauna binevenit. daca nu familia, macar cineva ar trebui sa-i fie mereu aproape, cineva echilibrat si care s-o sfatuiasca si ajute.

stiu toate astea pentru ca cineva foarte drag mie a trecut prin asa ceva... daca este nevoie, iti pot recomanda pe cineva in Bucuresti

sper sa te ajute si ii doresc verisoarei tale multa sanatate

siminica spune:

multumesc mult pentru sfaturi danis!
ah si eu gandesc la fel ca si tine ... si din pacate sunt departe si prin telefon nu o pot ajuta.
dar cred ca familia mea nu stie cum sa o ajute (deja mult timp tata imi zicea ca sunt fite si ca doar e o chestie de vointa!!!!)
of! of!
sunt bine venite coordonatele doctorului pe care il cunosti!

giulia71 spune:

Siminica
Putem discuta pe PM sau poate la tel si eu sunt tot in Franta. Vreau sa o ajut pe verisoara ta!
Astept un mesaj!

siminica spune:

ah!!!! e ceva care fac gresit pe forumul asta!
giulia71, ti-am trimis PM si zice ca nu ma lasa (si pricipessei i-am trimis un PM si acelasi raspuns negativ)....
am trimis si un mail....
daca cumva nu primesti mailul, mai insist! nu stiu cum, dar voi incerca sa dau altfel de tine!
multumesc mult!
simina

Principesa spune:

Siminica, imi poti scrie pe adresa de mail pe care o gasesti la profil.

Fiecare om este un inger cu o singura aripa si numai imbratisandu-ne unul pe altul putem zbura

Crinutz spune:

Buna Siminica,

Am vazut ff multi oameni, in special, tineri care se confrunta cu acesta problema, deci stiu despre ce vb.
- In primul rand nu trebuie sa renunte la tratament medicamentos. Chiar daca pare ca nu o ajuta cu nimic acesta e cel care intretine boala la o anumita limita si nu o lasa sa izbucneasca. Ar putea cel mult sa caute un dr f bun si un alt tip de tratament. Renuntarea inseamna recadere totala. Intra-adevar exista senzatia ca te simti mult mai rau de la pastile dar fara ele s-ar putea sa faca gesturi care ar dauna ei sau celor din jur; De asemenea e necesara internarea regulata.

- O a doua metoda este terapia alternativa adica: terapie de grup si individuala, terapie ocupationala (ocuparea timpului liber cu ceva care ii place alaturi de persoane care au aceleasi probleme), terapii prin muzica si arta, etc. Toate astea le poti gasi gratis la o fundatie care din fericire se afla si in constanta. acolo gasesti asistenti sociali, psihiatru, psiholog, jurist. Fundatia se numeste Estuar si se ocupa de astfel de persoane. Mai multe info gasesti si pe site-ul ei. Scrii numele pe google si cauti.

- in al 3 lea rand si cel mai important: trebuie ca ea sa isi recunoasca si sa isi accepte boala si apoi sa ceara ajutor. daca ea nu va vrea acest lucru va fi f dificil sa se vindece. incercati sa o convingeti de cele de mai sus. cred ca ar fi bine sa renunte un timp la scoala pt ca medicamentele pt aceste tulburari nu permit o buna concentrare; Dau stari de somnolenta, anxietate. Daca va vrea sa continue scoala va trebui sa renunte la tratament deci... e un cerc vicios.
Am vazut persoane care au reusit chiar sa se angajeze, sa invete, dupa astfel de recaderi. dar toate isi recunosteau boala si o acceptau, urmau tratamentul cu strictete.

F. IMPORTANT: boala trebuie tratata atat cu medicamente cat si cu suport emotional de specialitate si din partea familiei si prietenilor. una fara alta nu se poate!!!!!!!!

Daca mai ai intrebari iti raspund cu placere!
ii doresc verisoarei tale sa aiba puterea de a lupta cu aceasta boala. nu e usor dar cu ajutorul celor din jur se poate!

pa pa si numai bine.