Ortodoxie din Postul Mare in Postul Mare(15)

Continua discutia pe forumul nou. Apasa aici

Raspunsuri - Pagina 13

fdoina spune:

Joanna, sufletul meu nu e deloc plin de traire ortodoxa, singura mea bunatate sunt copiii, si , din pacate, nici pe ei nu ma pricep sa-i cresc...In rest, calc din groapa in groapa, si multumesc Preacuratei Maicii Domnului si Sfintilor, ca pentru rugaciunile lor n-am ramas inca in nici una

irina.c. spune:

Buna dimineata,dragelor!Astazi il serbam pe Sfntul Efrem Sirul,care a scris frumoasa rugaciune "Doamne si Stapanul vietii mele...",care se zice indeosebi in Postul Mare.Am gasit un frumos cuvant despre otodoxie,scris de parintele Efrem Athonitul: Iubitii mei fii, ce este Ortodoxia? Suntem ortodocsi si in general nu cunoastem inaltimea, profunzimea, largimea Ortodoxiei. Va trebui sa o vedem in toata sfintenia ei.Ortodoxia este adevarul despre Dumnezeu, despre om si despre lume, asa cum ni l-a dat Insusi Dumnezeu Cel Intrupat prin invatatura Sa desavarsita. Asa cum l-a exprimat mai tarziu cugetul si inima dumnezeiescului Pavel. Asa cum l-a descris ucenicul iubirii si alti apostoli si evanghelisti cu lumina cereasca a Sfantului Duh. Ortodoxia este acea sinteza minunata dintre dogma si obiceiuri, dintre teorie si practica, asa cum ne-a fost predanisita de catre parintii duhovnicesti ai Alexandriei, Constantinopolului, Capadociei, Siriei si, mai tarziu, ai Sfantului Munte.Toti acestia, de la Sf Ierarh Policarp, care a fost, dupa cum stiti, ucenicul apostolilor si pana la Sf Nicodim Aghioritul, care a adormit la inceputul sec al XIX-lea, cu intelepciunea si sfintenia lor, cu jertfele si nevointele pe care le-au indurat, ne-au inmanat pretioasa mostenire a credintei si vietii drepte, comoara traditiei ortodoxe. Ortodoxia este ceea ce au exprimat oficial Sfintele Sinoade, acele adunari binecuvantate formate din membrii ai Bisericii lui Hristos veniti din toata lumea. Acei purtatori de Dumnezeu parinti "inzestrati cu totii cu stiinta sufletului si Duhul Dumnezeiesc" au discutat despre marile probleme care il preocupa pe omul duhovnicesc si au asezat postamentul, temelia civilizatiei duhovnicesti.Ortodoxia a fost pecetluita cu sange de mucenicii tuturor vremurilor. De toata oastea sfanta formata din milioane de eroi si marturisitori, barbati, femei si copii. De la arenele Romei pana in lagarele de concentrare din Rusia, toti au dovedit ca invatatura crestina nu este o simpla teorie, ci adevar si viata. Cel mai frumos eroism, izbanda impotriva violentei crude si a puterii materiale, domnia si Imparatia Duhului.A venit apoi sa laude Ortodoxia cultul bisericesc, cu minunata sa poezie si imnografia sa insuflata de Dumnezeu, care imbiba firescul cu suprafirescul, lumescul cu cerescul, individualul cu obstescul, familiarismul cu respectul profund, ceea ce este vadit cu ceea ce este tainic. Intr-o atmosfera de inaltare si sfintenie este infatisata in cult jertfa Dumnezeului-om, drama dumnezeiasca a Liturghiei, la fiecare Liturghie la care participa credinciosii. De asemenea, acolo sunt laudate si slavite izbanzile mai-marilor credintei si ale Stapanei asezamantului bisericesc, Preasfanta Nascatoare de Dumnezeu, Fecioara Maria. Acolo este preamarita dogma, nu numai ca adevar, ci si ca raspuns la chemarea oamenilor.Dar nici idealul pentru care s-a luptat monahismul nu este diferit de rostul Ortodoxiei. Dupa cercetatorii de specialitate, monahismul ortodox a constituit oastea duhovniceasca ce s-a luptat pentru dobandirea libertatii duhovnicesti, pentru desavarsirea omului. Scopul lui a fost sa dea chip sufletului pentru innoirea mintii.Exact in acest punct este inima duhului monahal, este scopul si izbanda monahismului. Nevointele duhovnicesti ale ascetilor sunt noile lupte duhovnicesti ale duhului. Il conduc pe om intru totul spre viata iubitoare de intelepciune, spre indumnezeire. Drumul monahismului este drumul curatirii si intoarcerii la Dumnezeu. Ortodoxia a dat semnificatia sfinteniei nu numai ascetilor, ci intregii lumi crestine.Prin aceasta semnificatie a inaltat obiceiurile societatii. Vedem acest lucru indeosebi in perceptia sociala. Elementul de baza al Ortodoxiei este iubirea de oameni luata in cel mai profund sens al ei. Nu numai ca milostenie ci in general, ca afectiune. Ocrotirea sociala este descoperita in ultimele decenii. Dar a luat nastere la Ierusalim, dupa Invierea Mantuitorului. Acolo s-au facut primele cantine, in care au slujit primii 7 diaconi, dupa cum apare in Faptele Apostolilor. Apostolul Neamurilor, Pavel, a fost totodata si primul lucrator social.Odata cu propovaduirea Evangheliei, a infaptuit si cheta dragostei,numita in multe feluri. Lucratori sociali au fost si urmasii Apostolilor, Episcopii. Nu exista o sugrumare mai crunta a adevarului decat sa sustina cineva ca Parintii Bisericii s-au ocupat doar cu dogma si nimic altceva. In timpul sinoadelor, in Cezareea a aparut, dupa cum se stie, Vasiliada, sub calauzirea Sf Vasile cel Mare. In Constantinopol functionau cantine pentru 7 mii de saraci, iar in Alexandria s-au intemeiat primele maternitati. Nu numai episcopii ci si imparatii si chiar monahii participau la astfel de lucrari ale dragostei. Pentru toti acestia, Ortodoxia a fost in acelasi timp si dreapta lucrare.Un alt element important al Ortodoxiei a fost intotdeauna eroismul pe care il vedem in mucenicie.Dar nu s-a oprit numai la jertfa sangelui. Fiiii Ortodoxiei au aratat mereu curaj si vitejie in fata oricarui fel de samavolnicie, fie ca provenea de la Iulian, Imparatul cel nelegiuit, fie de la arieni si monofiziti ori de la iconoclasti si de la monahi atrasi de ratacirile latinilor. Aceasta multime de eroi ai Bisericii Ortodoxe nu-i cuprinde doar pe Sf Atanasie, Sf Vasile si Sf Ioan Gura de Aur, ci si pe Sf Teodor Studitul, egumenul manastirii Studion, impreuna cu toti monahii ei , pe Maxim Marturisitorul si pe marele erou - Sf Marcu Eugenicu, Mitropolitul Efesului.O caracteristica a Ortodoxiei a fost dintotdeauna si ierapostolia catre barbari, combinata cu civilizarea. Biserica noastra, fara sa faca vreodata prozelitism, a raspandit lumina Evangheliei si a scrierilor, a iubirii si a blandetii. Aceasta cale spre invatatura si civilizare ne este aratata indeosebi de Sfintii trei ierarhi praznuiti astazi, care au iluminat toata faptura cu razele vii ale dreptei invataturi despre Dumnezeu si om. Sfintii trei ierarhi sunt marii astri ai taramului duhovnicesc al Bisericii.Ortodoxia a fost intotdeauna calea imparateasca a Evangheliei. A pastrat curat si autentic duhul crestinismului in fata misticismului intunecat al ereziilor din Rasarit, a centralizarii papalo- cezareene a latinilor si a subiectivismului rationalist al protestantismului. A pastrat mereu masura si armonia, n-a facut nimic gresit. Pentru ca Parintii au fost miscati de duh, au fost calauziti de Dumnezeu in chip sfant si duhovnicesc.Ortodoxia nu a nesocotit omul, nici intelepciunea, nici natura, nici arta, nu a fost neomenoasa. Le-a explicat pe toate si a creat cultura. Dupa cum spune troparul Sf Trei Ierarhi, a intarit firea celor ce sunt si obiceiurile oamenilor le-a indreptat.Ortodoxia este marsul omului catre Facatorul lui, catre indumnezeire. Il conduce pe om la dezvoltarea lui deplina intru Hristos si pentru Hristos.Ortodoxia nu este numai teologie, este totodata si adevarata psihologie si umanism autentic si sociologie. Este un diamant care reflecta prin toate laturile adevarul.Sa cunoastem deci Ortodoxia noastra.Nu teoretic ci sa o simtim si sa o traim in toata profunzimea si largimea ei. Doar asa vom putea sa o provocam si sa-i aratam valoarea.Ortodoxia noastra nu este muzeu, nu este trecut, ci viata, creatie si stralucire. Este marele nostru ideal, este nadejdea pretioasa a mantuirii noastre. Este mandria noastra intru Hristos sa o propovaduim cu eroism si slava, ca niste fii adevarati ai marilor eroi ai Ortodoxiei.Ortodoxie preafrumoasa, mireasa impodobita a lui Hristos, sa nu te tagaduim noi, nevrednicii, ci daca vremurile si imprejurarile o vor cere, invredniceste-ne sa varsam pentru tine si ultima picatura de sange din noi! sursa:http://www.credo.ro/despre-ortodoxie.phpVa doresc o zi frumoasa si binecuvantata!Irina si bb Ilinca(26 apr '04)
Traiesc in Romania si asta imi ocupa tot timpul
today

fdoina spune:

Irinuca,
Fetelor , toate cele bune, voua si puilor vostri, Doamne ajuta!

mariuta spune:

quote:
Originally posted by irina.c.

Ati vazut situl acesta?E super.

http://www.ioanguradeaur.ro/

Irina si bb Ilinca(26 apr '04)

Intr-adevar, multumesc mult. Ati vazut ca la "links" gasiti toate scrierile sfantului in franceza.

Eu am citit azi in Dilema, poate va intereseaza si pe voi:
http://www.algoritma.ro/dilema/104/TeodorBA.htm
Este un articol despre Sfintii Parinti.
Redau concluzia:

Numai ignoranþii presupun cã Sfinþii Pãrinþi ar fi soporifici, înguºti, depãºiþi, prãfuiþi. [...]Ar fi civilizat ca fragmente din textele lor sã figureze ºi în manualele ºcolare, sã le dea de gîndit studenþilor de la Litere, Istorie, Filozofie, Drept ºi Studii Europene sau sã mai facã, încã, obiectul unor teze de doctorat. Descoperiþi-le cãile...

Teodor BACONSKY

m.

gandacelu spune:

quote:
Originally posted by irina.c.

Ati vazut situl acesta?E super.

http://www.ioanguradeaur.ro/

Irina si bb Ilinca(26 apr '04)
Traiesc in Romania si asta imi ocupa tot timpul
today

excelent!
uite, pe asta mi-am luat-o eu acuma, e super!
http://www.ioanguradeaur.ro/?omilia_despre_cainta

www.treklens.com/members/dada/photos/" target="_blank">poze pe lentile si www.trekearth.com/members/dada/photos/" target="_blank">poze pe pamant

mami de ileana si ioachim

conchita spune:

quote:
Originally posted by irina.c.
Dragelor,vroiam mai de mult sa va ridic o problema.Cum sa intelegem vorbele Domnului de la Matei 25,v.36:"in temnita am fost si ati venit la Mine."Voi ati fost vreodata in vreo puscarie?V-ati duce sa vizitati infractori?Sau ati fost?Ca la bolnavi sau la saraci pare mai simplu.

Irina, din punctul meu de vedere, esti un model de partener pentru dialog.

cat despre puscarii, am fost in cateva, dar nu in vizite caritabile, ci in interes profesional. intuiesc ca intrebarea ta contine o alta -daca e de datoria crestinului de rand sa mearga cu lumina acolo? la asta te-ai referit?

in rest, ma bucur sa va citesc din nou pe cele care n-ati mai dat de mult pe-aici, gandaca, joanna, amuleta, mariuta...

irina.c. spune:

Mariuta,mi-a placut articolul,multumesc.Gandacelule,am vazut ca in ultima vreme te delectezi cu scrierile Sfantului Ioan Gura de Aur,ca ne-ai mai recomandat mai de mult ceva,tot de el.Conchita,multumesc.
Referitor la puscarii si la infractori,in ultima vreme am luat contact cu mediul lor , tot in interes profesional.Si mi-am amintit cuvintele Mantuitorului care ne indeamna sa-i vizitam si ma gandeam ca nu e o practica obisnuita printre crestinii ortodocsi.Poate unii nu s-au gandit la asta,sau poate au frica,repulsie,nu stiu.Ma intreb.Mie mi s-a facut tare mila de ei,cand i-am vazut,multi asa tineri,si cu viata deja distrusa.Irina si bb Ilinca(26 apr '04)
Traiesc in Romania si asta imi ocupa tot timpul
today

Sabina spune:

dragelor, tocmai am venit de la biserica unde m-am intalnit cu Anca si minunata ei familie:)

Maine lec din nou la busteni pe termen nelimitat...deci nu ma dati disparuta, o sa mai intru de la netcafe sa zic un salut:)
Puneti o vorbulita bune si pentru mine acolo Sus, maine trimit la un concurs ultima compozitie:)

va imbratisez

Sabina si

www.desprecopii.com/forum/topic.asp?TOPIC_ID=33789&whichpage=1" target="_blank">Sofia Galagia

Cele mai frumoase fete

Cea mai lungã cale este calea care duce de la urechi la inimã.

conchita spune:

Irina, la mine a fost si frica, repulsie nu cred, nu-mi amintesc. insa si o imensa curiozitate amestecata cu un fel de fascinatie - cam cum avea clarice fata de dr. lecter in "tacerea mieilor". imi amintesc de un tip care isi omorase nevasta ca o prinsese in pat cu prietenul cel mai bun (asta suna a poveste sablon, dar asta e) si luase condamnare pe viata. respectivul gasise Calea in puscarie - cam cum se intampla cu multi care se caiesc intr-adevar - si avea o prezenta tare ciudata, un amestec de sfintenie amestecata cu constiinta pacatului, nu stiu sa explic. raul si binele la un loc. treaba e ca nu cred ca as fi in stare sa vizitez o puscarie in scop caritabil, nu e de mine, nu am puterea sa ma confrunt cu crima, adica sa-mi pastrez detasarea.