Help! Ptr. fetele din lumea larga
Raspunsuri - Pagina 5
conchita spune:
quote:
Originally posted by Mona_B
Hi, Conchita, bine ai revenit!
Poate o ajuti si tu niste sfaturi pe "Christin"din moment ce traiesti de ceva vreme in stilul infernal de pe continentul nord-american. Dar ai grija sa nu spui cumva ca te simti implinita ca patesti ca mine,te alegi cu o descriere personalizata.
sarumana
Mona, nu ma ispiti sa intru in gura lupului, ca am mintea odihnita (mdeh, vacanta sa traiasca) si carnea tare, vrei sa-si rupa lupu' dintii? 
io nu mai dau sfaturi, m-am corupt de la individualismul capitalist in sensul ca m-am convins ca daca mi-e mie bine, automat le e bine si celor din jurul meu, in virtutea puterii exemplului personal. :-) gargara pe forum face bine la dictie, dar oamenii care au nevoie cu adevarat de sfaturi, multumesc pentru ele si procedeaza in consecinta. raspunzand la un topic care are in titlu cuvantul "help", dar in care gasim retorici agresive de la academicieni intr-ale emigrarii dupa numa' cateva luni de Canada, nicidecum o "neajutorata" disperata dupa idei si sfaturi, io zic ca daca raspundem, deci, ne-am pus singure gatul in lant, cazand in capcana. ce zice si ce crede Christin despre tine e apa de ploaie, nu schimba cu nika realitatea despre tine, draga Mona, asa ca nutz mai face sange rau. poti sa-i oferi butoaie cu ambrozie si nectar la cina canadeza, nu o poti convinge macar sa guste, pentru ca e setata sa vada jumatatea goala a butelcii. neajutoratii veritabili primesc cu recunostinta undita si nu stramba din nas ca nu i-ai inclus la pachet si pestele prajit+mamaliga+telemeaua+usturoiul.
neajutoratii nu se lanseaza in prezentatii power point cu cifre si date sa iti demonstreze ca nu-i poti ajuta, logic, nu? explicatia fiind data, eu ma abtin de la sfaturi, chiar daca ni s-au solicitat. sfaturili mele ie atat de pretioase, fiind bazate pe experienta si pe succese devastatoare in calitatea mea de emigrant :-)), incat io consider ca omu' trebuie sa ma convinga mai intai ca le merita inainte sam pierd timpu' pretios cu el, cu omu' respectiv adica.
Cleomax
:-))
Mona_B spune:
Hey, Christin, eu credeam ca te zbati 24 de ore din 24 sa-ti cauti un job, cum se spune pe-aici, e un efort constant, nu stiu cat timp mai ai sa urmaresti evolutia altora in Canada.
Uite ca eu stau mult timp pe Internet din moment ce am ocupatia de traducator, si care e problema ta, de fapt? Esti atat de plina de ura, si inca o data nu pot decat sa ma crucesc cat tupeu ai dezvoltat de la postura de victima a acestei societati, pe care ai afisat-o la inceput, nu ti-a luat mult pana ai inceput sa ma ataci inveninata,cand eu am incercat doar sa te incurajez, descriindu-ti experienta mea.Imi pare rau, dar asta e adevarul meu, n-am cum sa-l prezint incat sa-ti fie tie pe plac, si daca nu-ti convine, cu atat mai rau pentru tine.
In ce ma priveste, nu mi-am propus drept scop sa creez o perspectiva roz celor care vor sa emigreze in Canada si apar pe acest forum, dar voi face tot posibilul sa-i ajut, daca doresc.
Nu voi raspunde jignirilor tale, nu merita efortul, e clar o mare diferenta intre noi,iti repet, mi-e mila de tine si-ti doresc vindecare grabnica si cu succes!
Mona_B spune:
quote:Conchita,
Originally posted by conchitaquote:
Originally posted by Mona_B
Hi, Conchita, bine ai revenit!
Poate o ajuti si tu niste sfaturi pe "Christin"din moment ce traiesti de ceva vreme in stilul infernal de pe continentul nord-american. Dar ai grija sa nu spui cumva ca te simti implinita ca patesti ca mine,te alegi cu o descriere personalizata.
sarumana
io nu mai dau sfaturi, m-am corupt de la individualismul capitalist in sensul ca m-am convins ca daca mi-e mie bine, automat le e bine si celor din jurul meu, in virtutea puterii exemplului personal. :-) gargara pe forum face bine la dictie, dar oamenii care au nevoie cu adevarat de sfaturi, multumesc pentru ele si procedeaza in consecinta. raspunzand la un topic care are in titlu cuvantul "help", dar in care gasim retorici agresive de la academicieni intr-ale emigrarii dupa numa' cateva luni de Canada, nicidecum o "neajutorata" disperata dupa idei si sfaturi, io zic ca daca raspundem, deci, ne-am pus singure gatul in lant, cazand in capcana. ce zice si ce crede Christin despre tine e apa de ploaie, nu schimba cu nika realitatea despre tine, draga Mona, asa ca nutz mai face sange rau. poti sa-i oferi butoaie cu ambrozie si nectar la cina canadeza, nu o poti convinge macar sa guste, pentru ca e setata sa vada jumatatea goala a butelcii. neajutoratii veritabili primesc cu recunostinta undita si nu stramba din nas ca nu i-ai inclus la pachet si pestele prajit+mamaliga+telemeaua+usturoiul.
explicatia fiind data, eu ma abtin de la sfaturi, chiar daca ni s-au solicitat. sfaturili mele ie atat de pretioase, fiind bazate pe experienta si pe succese devastatoare in calitatea mea de emigrant :-)), incat io consider ca omu' trebuie sa ma convinga mai intai ca le merita inainte sam pierd timpu' pretios cu el, cu omu' respectiv adica.
Cleomax
si tie, nu-mi fac sange rau,noi sa fim sanatoase, eu n-am facut decat sa raspund acelui Help!nu ma asteptam nici la recunostinta vesnica, dar nici sa fiu transformata in Muma-Padurii.Oricum e libera sa creada ce-o vrea,parerile si remarcile ei mai mult decat acide nu ma afecteaza catusi de putin,poate sa spumege cat o pofti!Eu parerea despre Canada n-am sa mi-o schimb in vecii vecilor,doar de dragul unei ratacite care habar n-are pe ce lume traieste, culmea, lasa o viata civilizata in Ro pentru o viata civilizata in Canada, dar suspina dupa Ro, eu tot n-am inteles ce vrea de fapt, ajutor oricat o striga ea, e clar pentru toti ce stiu sa citeasca, nu e dispusa sa accepte. Gata, am incheiat!
Cricor spune:
quote:
Originally posted by Cleomax
cricor, sper ca nu s-a inteles ca as acuza canadienii de lenevie, departe de mine asa ceva. ma refeream strict la o experienta personala a sotului meu. urasc generalizarile de orice fel.
Nu-ti fa griji, atata lucru am invatat si eu in tara asta, sa nu cred ca totul se refera la mine. Acum eu sincer sa-ti spun, am uneori impresia ca colegii mei canadienii muncesc mai putin decat emigrantii in firma, dar ei nu trebuie sa dovedeasca nimic. Noi trebuie sa-i linistim pe sefi ca n-au dat–o in bara ca ne-au angajat, calculatoarele aratau la fel in Romania, mancam frumos si nu scuipam (da, am avut un coleg chinez care nu vreti sa stiti cum manca pestele). Ce sa zic, ii inteleg si pe ei (angajatorii canadieni). La sotul meu in firma el a fost primul emigrant angajat vreo data, nici nu auzisera de Romania pana sa-l vada pe el. Banuiesc ca au avut ceva emotii la inceput, insa dupa el au mai angajat 8 romani.
Cristina, ai dreptate, inceputul e greu. Eu primele 4 luni de zile am visat noapte de noapte bani, era ceva cumplit,mai ales ca eu rareori visez (venisem cu bani imprumutati, de aici banii visati). A venit job-ul sotului meu, apoi al meu, lucrurile s-au mai asezat. Ti-am trimis un email cu nr. meu de telefon, l-ai primit? Daca vrei sa schimbi o vorba cu cineva, ma poti suna oricand, mi-ar face placere.
Corina
Cumparati o felicitare pentru George!
www.desprecopii.com/forum/topic.asp?TOPIC_ID=58588&whichpage=1/" target="_blank">Ajutati-l pe George!
www.cuzuc.netfirms.com
conchita spune:
Mona, ma confesez ca m-am indragostit de cuvantul "bias" si sunt atat de amorezata de ce semnifica, incat ii ochesc manifestarile din prima. buna vorba aia cu somnul ratiunii naste monstri si adevarat ca daca ai mintea treaza, mai buna aparatoare pentru inima nici ca se gaseste. prin urmare, te afecteaza mai putin rautatea de care aminteai, pentru ca ai capacitatea sa o dezamorsezi din prima. mesajele Christinei sunt doldora de bias, si ce semnal mai bun voiai ca sa nu iesi cu pieptul descoperit la inaintare, dand sfaturi si confesandu-ti experienta? venita ca insotitor de sotz la doctorat, deci ca dependent, Christin stie ca ccc Canada atrage fraierii de emigranti in mreje ca sa le ia banii. nu se bate concluzia asta cap in cap cu situatia personala a Christinei? pai nu Canada a tras de ea sa se duca in Canada, ci ea+sotul s-au dus, convinsi fiind ca masterul in Canada e mai pretios decat ala in Ro. mai mult, tampitii de canadieni ofera master intr-un domeniu absolut nou in Ro. toate astea nu conteaza, zice Christin, desi logica elementara dovedeste ca de fapt astea is motivatiile principale ale venirii lor in Canada si ca la jumatatea asta plina a paharului ar trebui sa se gandeasca. dar Christin nu gaseste job. iar eu intreb, au venit sa stea definitiv, sau au venit doar pentru masterul sotului? dupa ardoarea pusa in aruncatul cu pietre, eu zic ca de fapt au venit sa stea, iar masteratul e doar o portita de intrare in Ca. si pentru ca ei ii e greu sa gaseasca un job, ditai persoana importanta in Ro, cu ccc case si cabinete etc, careia nu i s-a intins covorul rosu la aeroport in London, CA, e clar ca nu ea e de vina, ci CA. si vii tu si-i spui ca inca mai are de luptat sa-si echivaleze situatia in CA = Ro, sa nu-si piarda speranta ca uite, prieteni de-ai tai, medici, si-au dat examenele si au reusit dupa n ani sa profeseze si sa traiasca decent, pai sa nu ii vina sa te stranga de gat, zi tu? :-)) pentru ea, 4 luni de nerecunostinta canadiana la adresa diplomelor pe care le are inseamna enorm. si tu vii sa-i spui ca mai are ani de zile de indurat umilinta de a fi respinsa la interviuri? stii ca ai tupeu? :-))
parerea mea e ca Christin e totusi pe drumul cel bun. singurica spune "ceva lipseste" cand se intreaba de ce e respinsa la interviuri. eu cred ca stiu ce ii lipseste. ce ii lipseste si aici, in discutia pe forum. iar canadienii nu sunt chiar asa tampiti sa nu observe fenomenul, de unde si refuzurile constante de job. am patit-o si io, de aia stiu, dar nu spui, ca n-am chef . sper sa descopere singurica la interviul de vineri, sa aiba o epifanie in al doispelea ceas si sa-si recapete linistea. 
Sabina spune:
quote:
Originally posted by Cleomaxquote:
Originally posted by conchita
[ spune-mi ca nu vad bine, te rog
ochi de vultur, ai si vazut
pai da mah, nu vezi ce scandalos, cum il "chinuie" canada pe bietul emigrant educat si cu experienta?
ce-a vazut domne? ca vreau si eu sa vaz:))
Sabina si
www.desprecopii.com/forum/topic.asp?TOPIC_ID=33789&whichpage=1" target="_blank">Sofia GalagiaCea mai lungă cale este calea care duce de la urechi la inimă.
cataghe spune:
Eu citind subiectul asta imi amintesc mereu de un scriitor roman, cred ca de Camil Petrescu e vorba, sper sa nu ma insel, care zicea ca el nu poate scrie decat la persoana I. Ca orice altceva ar fi fals. Cam asa e si cu discutia asta, eu cred ca ambele parti pacatuiesc pt ca nu se limiteaza la a scrie la persoana I. Pe de o parte, nemultumitii vorbesc de "Canada", ceea ce e fals, pt ca,,,"Canada" nu inseamna experienta lor personala, pe de alta parte, multumitii, cel putin unii din ei, se grabesc sa analizeze motivele "esecului" nemultumitilor ca si cum ar fi exact in papucii lui, ceea ce iarasi e fals. Eu cred ca in materie de emigrare nu poti sa sfaturi nimanui, indiferent cati ani ai trait in tara respectiva, daca ai venit dupa sot sau inainte de sot, dupa cat timp ai gasit job, cat de bine te-ai descurcat si cat de bine te-ai adaptat. Toate acestea reprezinta experiente strict personale pe care le poti povesti pt a-l lasa pe cel interesat sa traga o concluzie din totalitatea povestilor pe care le aude, insa in nici un caz pt a trage tu concluzii sau a da sfaturi. Oamenii sunt atat de diferiti si au asteptari atat de diferite incat e imposibil sa gasesti o reteta care sa mearga la toata lumea. Pe undeva ma surprinde faptul ca oameni care traiesc de ani de zile in alta tara nu au inteles acest lucru...
_
"The reports on my death are greatly exaggerated." (Mark Twain)
Mona_B spune:
Catalina, ai dreptate,dar Christin cerea un sfat (vezi primul ei mesaj)iar eu am incercat s-o fac pentru ca intrebase cum ne descurcam noi cei ce traim pe continentul nord-american. Am si sfatuit-o sa se-ntoarca de unde a plecat, daca nu se simte bine aici. Poate am gresit descriind situatia mea, credeam ca o va ajuta oarecum, dar acum cred ca am gresit amarnic, pentru ca nu m-am ales decat cu bolovani.
Daca recitesti ce-a scris pana acum ai sa vezi ca eu nu m-am referit deloc la fenomenul emigrarii, n-am scris nici de bine nici de rau, pe cand ea s-a dovedit teribil de informata pentru o persoana aflata de numai 4 luni aici.Am fost inteleasa gresit si taxata in fel si chip numai pentru ca am indraznit sa spun ca ma simt ca acasa aici.Pentru ea spiritul de echipa inseamna sa ca toata lumea sa fie de acord cu opiniile ei.
Era culmea sa o las sa continue fara a ma apara.
Llaura spune:
Asa e, nu se pot da sfaturi si e o experienta totalmente personala.
Insa, asa cum spui si tu, traim aici, este normal sa avem pareri. Parerea mea e desi nu se poate da o reteta sigura de succes, se poate da o reteta sigura de insucces. Cu siguranta nu o sa reusesti sa fii multumit daca nu incerci sa iei contact cu comunitatea profesionala, daca nu incerci sa inveti limba ceva mai bine decat mainemizcutarica (si experienta mea e ca cei mai multi dintre romani nu o fac; cel putin nu compara fatza de ei insisi ok asa citesc romaneste, asa citesc in engleza, asa scriu romaneste asa scriu in engleza, asa vorbesc etc), daca nu incerci sa cunosti oameni, sa ai prieteni, sa cunosti societatea si regulile, sa stii atractiile locului, ce si unde e bun, ce e frumos, si tot asa. Nu e cea mai fericita exprimare, dar asta cred eu, tine de atitudine. Daca nu vrei sa cunosti, sa afli si daca rezisti cu fermitate la schimbare eu cred ca e mai bine nici sa nu incerci sa emigrezi. Abia pasul urmator este cel personal.
CriPOD spune:
Christin,
Citesc forumul de ceva vreme, chiar daca abia mi-am facut id-ul. Drept sa-ti spun, am observat subiectul cand l-ai postat si mi s-a parut ca esti foarte curajoasa, bazat pe comportamente pe care le-am observat inainte...
Eu ce pot sa-ti spun, ai cateva variante: ori ramai pana termina sotul tau masterul si iti spui ca e o perioada de sacrificiu pentru un scop (poate pentru viitorul lui profesional) si "try to make the best out of it" (cine stie cum vei gandi in 2 ani?), ori considerati ca cei 2 ani n-au nicio valoare si va intoarceti acum, ori te intorci tu si va vedeti mai rar pentru perioada asta. Dezbateti problema impreuna si vedeti ce functioneaza cel mai bine.
Intrebari pe care sa ti le pui: Te-ai simti bine aici daca ai avea un job similar cu cel din romania? E o chestiune de afinitate cu societatea sau de situatie materiala? Daca e da la ultima: ai sanse sa te relizezi in profesia ta (cu extra efort)? Crezi ca merita sa-l investesti? Daca crezi ca sotul tau munceste mult: este din cauza situatiei de inceput? Se poate drege in timp?
Nu uita: situatia ta de azi isi pune amprenta pe ceea ce simti. Cu atat mai mult cu cat daca ai fost obisnuita sa fii activa si folositoare in domeniul tau, e normal sa ai sentimente de tristete. Ce pot sa-ti spun altceva?... Asteapta pana treci peste hopul asta si analizeaza din nou. Unora, reusita profesionala le schimba sentimentele, altora nu, si-atunci ori continua din virtutea inertiei ori alte considerente viata cotidiana canadiana, ori se decid sa faca pasul inapoi... Eu ti-am recitit mesajul initial si n-am gasit nimic tendentios... Sentimentele tale sunt normale, asa ca "don't worry", nu-ti trebuie psiholog...
Daca ai nevoie de un umar, "feel free"... Dupa un car de vreme, am ajuns sa ma distrez de fetzele unor interlocutori directi cand ma intreaba daca am facut o miscare buna venind in Canada, dar la inceput am luat-o peste cap si eu. De-o vreme cumva am primit dreptul de a ma exprima (cred ca are de-a face cu faptul ca sunt realizata profesional si material si nu prea mai au argumente). "All in all" va fi o experienta de viata folositoare...
Numai bine!