Help! Ptr. fetele din lumea larga

Dragele mele,
Va urmaresc de f. multa vreme, inca de cand eram in tara, dar pana acum nu am reusit sa intru in familia voastra.
De 4 luni de cand am plecat de acasa nu pot sa ma obisnuiesc cu ideea despartirii de tara!Tanjesc f. tare, in fiecare zi ma gandesc la cum era acasa, la tot ce inseamna "acasa", cu toate frumusetile dar si cu toate nenorocirile care sunt.
Sotul meu are o bursa de studii aici, e ptr. 2 ani, ideea era sa incercam sa ne stabilim definitiv, dar cel putin in momentul de fata, nici nu mai vrem sa ne gandim la asa ceva.
Simtim ca aici trebuie doar sa tragi la jug, in week-end nu stii cum sa te odihnesti mai mult, ca sa fii apt ptr. saptamana care vine.
Nu ne-am bucurat deloc unul de altul de cand am sosit in Canada, el avand programul de la 8 dimineata pana la 8-9 seara, iar dupa ce ajunge rupt acasa, trebuie sa invete pana la 12 noaptea ptr. seminariile de a 2-a zi, eventual si ptr. cate un examen.
Vreau sa va spun ca in tara fiecare avea servici pana la 5 dupa amiaza, apoi mergeam la cabinet amandoi, stateam pana pe la 8 seara dupa care ajungeam acasa, mancam ceva si stateam impreuna, ne uitam la filme, mai veneau prietenii pe la o bere, era mult mai tihnita viata!Suntem medici amandoi, eu avand si o a 2-a specializare in kinetoterapie, lucru care implica f. multa munca si rabdare de otel.
Deci, nici acasa nu stateam degeaba, dar parca simtem mai din plin bucuria si implinirea familiei.
De fapt asta e si disperarea mea: voi cum ati reusit sa va adaptati stilului asta infernal din continentul nord american? Cum simtiti voi ca traiti viata alaturi de cei dragi, cum reusiti sa savurati momentele fericite din familie in doar cateva ore pe zi, cand sunt si alea?
Poate sunt cam deprimata, poate am suparat pe cineva cu mesajul meu, dar am mare nevoie de un sfat, de un sprijin moral de la voi.
Mii de multumiri anticipat.
Pupici, Cristina

inca o zi spune:

Christin,sper sa iti placa ceea ce vei citi!

FILE DE JURNAL: CANADA
Un episod adevarat din jurnalul unui emigrant roman in Canada.


12. Aug.
: -Ne-am cumparat o casa noua in Canada. Sunt foarte emotionat.
: Aici e atat de frumos. Muntii sunt de o splendoare nedescrisa. Abia astept sa ii vad acoperiti de zapada.
14. Oct.
: -Canada. E cea mai frumoasa tara de pe Pamant. Frunzele au primit toate acele minunate nuante de culoare galbena si portocalie. M-am plimbat cu masina prin natura si am vazut cativa cerbi. Sunt atat de gratiosi. Cerbii sunt cele mai frumoase animale. Cred ca am ajuns in paradis. Iubesc Canada.
11. Nov.
: -Ziua sarbatorii nationale. In curand incepe vanatoarea cerbilor. Nu imi vine sa cred ca cineva poate sa ucida un animal atat de frumos. Sper ca va ninge in curand. E atat de frumos aici.
2. Dec.
: -Azi noapte a nins pentru prima oara. M-am sculat si am vazut ca este alb peste tot ca in cele mai frumoase vederi. Am iesit afara, am curatat in fata casei si apoi ne-am batut cu bulgari de zapada (eu am castigat). Cand a trecut masina de curatat zapada am curatat din nou in fata curtii. Tara deosebita! Iubesc Canada!
12. Dec.
: -Azi noapte a nins iarasi. Masina a curatat zapada din nou. Ne-a blocat intrarea in curte. Aici e splendid.
19. Dec.
: -Azi noapte a nins iarasi. N-am putut sa scot masina sa merg la lucru. Aici e intr-adevar foarte frumos numai ca sunt obosit de curatat zapada (lopatarie). Din nou masina aia blestemata.



22.Dec.
: -Cacatul asta alb nu s-a oprit toata noaptea. Am bataturi la maini de la lopata si ma doare spatele. Aceasta maimuta cu masina parca se ascunde dupa colt si numai asteapta sa termin de curatat in fata curtii. La naiba.
25. Dec.
: -Craciun Fericit pe naiba. A nins din nou zapada asta nenorocita. Daca
il prind pe obsedatul ala cu masina il omor. Fu.. le ...... ca nu arunca mai multa sare (pt. topit zapada) pe sosele.
27. Dec.
: -Azi noapte iarasi zapada. Nu ies de trei zile din casa doar ca dau cu lopata intr-una dupa ce trece masina. Nu pot pleca nicaieri, auto este blocat sub un deal de zapada si mai e si foarte frig pe deasupra. Au spus ca la noapte va mai cadea inca 30 cm de cacatul asta de zapada.
28. Dec.
: -Prognoza a fost proasta. S-au mai depus 50 cm nu 30 cm. Daca se continua asa nu se va topi pana la vara. Masina de curatat a ramas blocata si maimutoiul a venit la mine sa imi ceara lopata. I-am spus ca am rupt deja 6 curatand rahatul ce mi l-a aruncat in fata curtii. Era cat pe ce sa ii dau in cap cu lopata.
4. Jan.
: -Am iesit din casa in sfarsit. M-am dus pana la alimentara sa cumpar de mancare si la intoarcere am lovit un cerb. Auto avariat in valoare de $3000. Bestiile de cerbi trebuie omorate. Sunt peste tot. De ce oare nu i-au omorat vanatorii toamna trecuta?
3. Mai
-Am dus masina la mecanic. Incredibil cat de mult a ruginit de la sarea aia nenorocita care se arunca peste tot, tot timpul iernii ca sa topeasca zapada si tot degeaba.
10. Mai
: -Ma mut inapoi in Romania. Nu imi pot imagina cum cineva normal poate trai in Canada asta!!!!!!!

INTOARCEREA IN ROMANIA:
8 Decembrie 2000
Aterizez pe frumosul Otopeni. Nici nu ies bine ca sunt inconjurat de co-nationali romi-romani care imi smulg bagajele din mana: "Lasa-ma boiarule sa te ajut la masina". Vai ce primitoare tara! Imi dau lacrimile! Nu am lei asa ca le dau dolari. Cu siguranta privatizarea in Romania e pe cale buna.


15 Decembrie 2000
Nici urma de zapada! Cald si bine! Umblu in canadiana (sic) subtire! Ca iubitor de animale, aici e pentru mine: un grup de 10 caini ma inconjoara de fiecare data cand ies din bloc si ma conduc spre tramvai (adevarul e ca ma cam fugaresc). Nu mai duc viata sedentara din Canada cand ma urcam imediat in masina din garajul subteran al blocului. Ce era sa fac! Tentatia era mare caci benzina era mult mai ieftina! Sunt fericit ca m-am intors! Cel mai bun pas facut in viata! Imi caut un apartament!


31 Decembrie 2000
Aproape am uitat cum arata zapada! Ce frumos e! Maine e Anul Nou! Am facut aceleasi aprovizionari ca in Canada dar m-a costat dublu! Ce bine ca am strans destui bani in Canada!!! Inca mai stau cu restul familiei intr-un apartament de 2 camere. In Canada I se spunea "one bedroom apartment" dar aici nu avem incotro si folosim si sufrageria ca dormitor! E sublim! Cu totii ne simtim asa aproape unii de altii (si la propriu si la figurat)!


3 Ianuarie 2001
Gata! E cazul sa-mi caut de lucru. Bine ca e soare afara si chiar stam cu geamu-rile deschise caci termostatul termocentralei si-a pus in gand sa ne usuce ca pe mumii! Aici nu-ti poti regla caldura dupa voie. Ce dor imi era de transportul in comun!
Aproape uitasem de mirosurile imbietoare! Noroc cu cainii caci am prins si eu tramvaiul! Noroc ca l-am prins si am scapat de caini dar ghinion ca m-am urcat caci am fost jefuit in aglomeratie. Parca era mai bine cu masina!


Ianuarie 2001
Mi-am gasit un servici cu 400$. Pe langa media de 150$, sunt meserias! Nu gasesc nimic de inchiriat. Chiriile sunt scumpe, mancarea e scumpa, telefonul ma usuca iar benzina tocmai s-a scumpit! Dar ce-mi pasa mie caci oricum nu mai am masina! De doua zile nu mai avem nici apa calda nici rece. Cica e seceta! Mai bine ningea cand trebuia sau se luau masuri cand s-a anuntat seceta!

3 Februarie 2001
Mi-am luat masina si sunt fericit! A trebuit sa caut in dictionar cuvantul "spaga" si l-am gasit ca slang. Inseamna tip or gratuity cu diferenta ca aici nu poti obtine nimic fara asa ceva. Cred ca toate spagile la un loc fac cat ˝ din masina. Nu mai mentionez lupta pentru inregistrarea masinii si nenumaratele birouri la care a trebuit sa ma duc cu tramvaiul. Nu a fost o idee buna cu masina caci benzina iar s-a scumpit. Parca si in Canada fluctua pretul dar si in jos nu numai in sus!


10 Martie 2001
Azi a plouat in sfarsit! Mi-am schimbat deja amortizoarele la masina din cauza strazilor. Apa acopera gaurile si nu ai cum sa le colesti. Nu exista canalizare! Ba da, caci am vazut o tanti luand apa dintr-o balta cu cana si o punea intr-o galeata! Asta da privatizare! Cam ineficienta, e adevarat, dar sa mai zica Vestul ca nu avem initiative! Am calcat intr-o groapa si cred ca mi-am rupt glezna. M-am urcat in masina si, pentru ca nu e automata am apasat pe ambreiaj cu umbrela. M-am indreptat spre Urgenta urmarind o Salvare care, la un moment dat si-a deschis usile si a dat drumul la un om sa cada pe strada. Nimeni nu a bagat de seama. Am ajuns la urgenta de unde a trebuit sa fug la farmacie sa-mi cumpar radiografii, bandaje si un sac de ghips. A inceput sa arate cam lugubru pe aici.

9 Aprilie 2001
Inca nu pot merge la servici din cauza gleznei asa ca imi voi deschide un business de acasa! Nu se poate caci imi trebuie prea multe hartii care se obtin de la 5 birouri localizate in 5 cartiere diferite. Nu am cum sa o fac prin internet ca in Canada! Da noroc ca am masina! Stiam eu ca nu am luat-o de pomana!


10 Aprilie 2001
Ma uit pe geam la masina mea din fata blocului si observ ca arata cam ciudat. Cobor si constat ca era schioapa de o roata si oarba de oglinzile retrovizoare si violata la portbagaj. Chem militia (pardon, politia) si ii astept in statia de tramvai caci nu aveau benzina pentru masinile lor Renault recent achizitionate. Voi vinde masina!


1 Mai 2001


3 Februarie 2001
Mi-am luat masina si sunt fericit! A trebuit sa caut in dictionar cuvantul "spaga" si l-am gasit ca slang. Inseamna tip or gratuity cu diferenta ca aici nu poti obtine nimic fara asa ceva. Cred ca toate spagile la un loc fac cat ˝ din masina. Nu mai mentionez lupta pentru inregistrarea masinii si nenumaratele birouri la care a trebuit sa ma duc cu tramvaiul. Nu a fost o idee buna cu masina caci benzina iar s-a scumpit. Parca si in Canada fluctua pretul dar si in jos nu numai in sus!


10 Martie 2001
Azi a plouat in sfarsit! Mi-am schimbat deja amortizoarele la masina din cauza strazilor. Apa acopera gaurile si nu ai cum sa le colesti. Nu exista canalizare! Ba da, caci am vazut o tanti luand apa dintr-o balta cu cana si o punea intr-o galeata! Asta da privatizare! Cam ineficienta, e adevarat, dar sa mai zica Vestul ca nu avem initiative! Am calcat intr-o groapa si cred ca mi-am rupt glezna. M-am urcat in masina si, pentru ca nu e automata am apasat pe ambreiaj cu umbrela. M-am indreptat spre Urgenta urmarind o Salvare care, la un moment dat si-a deschis usile si a dat drumul la un om sa cada pe strada. Nimeni nu a bagat de seama. Am ajuns la urgenta de unde a trebuit sa fug la farmacie sa-mi cumpar radiografii, bandaje si un sac de ghips. A inceput sa arate cam lugubru pe aici.

9 Aprilie 2001
Inca nu pot merge la servici din cauza gleznei asa ca imi voi deschide un business de acasa! Nu se poate caci imi trebuie prea multe hartii care se obtin de la 5 birouri localizate in 5 cartiere diferite. Nu am cum sa o fac prin internet ca in Canada! Da noroc ca am masina! Stiam eu ca nu am luat-o de pomana!


10 Aprilie 2001
Ma uit pe geam la masina mea din fata blocului si observ ca arata cam ciudat. Cobor si constat ca era schioapa de o roata si oarba de oglinzile retrovizoare si violata la portbagaj. Chem militia (pardon, politia) si ii astept in statia de tramvai caci nu aveau benzina pentru masinile lor Renault recent achizitionate. Voi vinde masina!


1 Mai 2001
Cald afara iar in casa si mai cald. Acum nici nu pot deschide geamurile caci la coltul blocului e un caine mort intrat in putrefactie de aproape o saptamana care miroase rau si nimeni nu il ia. In schimb, masina mi-a disparut aproape complet. Numai caroseria mai sta marturie a ceea ce a fost odata "masina mea". Daca stiam, bagam cainele putrezit in ea si poate disparea si el! Trebuie sa fi venit Primavara in Canada! Maine imi iau bilet.


2 Mai 2001
Am incercat sa-mi iau bilet dar cel mai curand e pe 15 Iunie 2001. Doamne, cati Romani pleaca! Ii inteleg.


13 Iunie 2001
Imi dau seama ca ACASA e acum Canada unde e zapada cand trebuie sa fie zapada, unde e soare cand trebuie sa fie soare, unde imi pot lasa masina deschisa si cu cheile in ea pe strada, unde caini gasesti doar de cumparat sau pe gratis de la magazine, unde nu sunt injurat pe strada, unde nu sunt gropi sa-mi rup picioarele, unde imi pot controla temperatura in casa, unde am aer conditionat, unde vanzatoarele au placerea de a ma servi si nu obligatia de a imi face un serviciu, unde soarele se reflecta in geamurile zgarie-norilor si nu in gunoaiele de pe strada, unde "spaga" nu exista decat printre grupurile de emranti care vor sa transforme Canada in Romania, China, Uganda, unde lumea iti spune "Yes, please", "No, please" si "Excuse me" in loc de "Da nu vezi, de ce mai intrebi?", "Nu ba!" si "Uita-te ba pe unde mergi bai ochelaristule", unde in caz de urgenta sosesc politia (in masini), pompierii si salvarea in acelasi timp. Poate nici Canada nu e perfecta dar macar acolo mai sunt inca oameni care lupta
pentru acest lucru.


1 Decembrie 2001
E clar ca toate greselile se platesc! Nu am realizat ca am depasit cele 6 luni cat aveam dreptul sa stau in afara Canadei si prin urmare mi s-a refuzat intrarea.

Ira spune:

Christin, stiu ca voi scrie o platitudine, dar poate reusesc sa te ajut cu ceva.

Fiecare din noi are alt adevar aici in Canada, asa cum acelasi lucru se intampla si in Romania. As simple as that


Mie mi s-ar parea strange sa stai in Canada sa studiezi si apoi sa te intorci la salar de 3 lei in Ro. Adica daca tot vrei sa te intorci, de ce sa n-o faceti de pe acum, ca viata trece si studiile canadiene oricum valoreaza o ceapa si-un patrunjel ofilit in Ro....pe de alta parte sa va intoarceti tocmai cand sa va culegeti roadele muncii si efortului depus in scolile canadiene ? Ar fi extrem de bizar sa aruncati la cos un salar de niveau 1 dupa ce v-ati fi "sacrificat" 2 ani din viata pentru nimic.


Anyway, timpul le vindeca pe toate si sunt convinsa ca nimeni nu stie mai bine decat voi ce vi se potriveste voua insiva...

Bonne chance !

Mona_B spune:

Hi!
Noi suntem de cateva luni in Canada si ne simtim ca si cand am apartine dintotdeauna acestui loc.Inca din studentie visam sa ne stabilim in Canada ori in Australia. Avem un copilas si nu ne gandim decat la viitorul lui, pe care cu greu ni-l imaginam in Romania.Asadar noi am pornit la drum foarte hotarati si pe deplin constienti de ceea ce ne asteapta, ca si de inevitabilul dor de cei dragi ramasi in tara.Si ti-o spun cu toata sinceritatea, nu ne inchipuiam ca vom reusi sa trecem atat de bine pe langa psihoza care-i chinuie pe multi romani de aici.
Citind mesajul tau,te-as sfatui sa iti asculti inima si daca ea inclina mai mult spre intoarcerea in Romania, atunci asa sa faceti. Cu atat mai mult cu cat si sotul tau simte la fel.Pentru ca altfel se complica situatia. Mi se pare daunator sa ramaii intr-un loc unde nu te simti bine, sa fim realisti,afecteaza negativ sanatatea. Sunt oameni care pur si simplu nu se pot desprinde de tara natala.Deci, it's up to you!Numai bine,
Mona

Mona_B spune:

Poate ti se va parea dur ce scriu acum, dar in acelasi timp te va ajuta sper sa privesti lucrurile altfel:viata nu e usoara, se munceste din greu, indiferent ca pentru altii ori pentru tine insuti/insati, e usoara poate doar pentru multimilionari sau mutlimiliardari, gandeste-te la cati oameni sufera in lumea asta de boli, mizerie, foamete si bucura-te ca nu esti in situatia lor, incearca sa dai un sens vietii tale, asa cum e,sa te bucuri impreuna cu jumatatea ta chiar si in cele cateva ore de relache.Doi ani nu sunt o vesnicie,pana va intoarceti acolo unde va simtiti cu adevarat fericiti.

kitz-kitz spune:

Eu te inteleg...si mie mi-a fost in primele luni extrem de dor de Romania...Dar eu zic sa nu te pripesti.Nu poti sa tragi o concluzie cum ca nu-ti place aici,doar dupa primele luni...Ceea ce traiesti tu acum e doar o "reactie acuta" a sufletului,o stare de agitatie interioara,data de nou,de necunoscut,de imprevizilbil...Dar in general aceasta "reactie acuta",acest dor dureros,trece...la unii mai repede ,la altii mai incet...iar la altii niciodata.Exista o categorie de "dezradacinati "care pur si simplu nu pot prinde radacini nicaieri...si nu sunt de condamnat,fiecare om isi stie limitele si ceea ce-l face fericit.
Eu te sfatuiesc sa nu te pripesti cu concluziile,adica sa nu-ti spui de la inceput"nu-mi place aici,abia astept sa ma intorc in Rom".Pentru ca procedand asa iti ingreunezi adaptarea,vei continua sa vezi doar cenusiul Canadei si pe zi ce trece vei idealiza tot mai mult Romania...
Astepta sa treaca cei 2 ani,ca sa hotarasti ceva.Intre timp,fa-ti viata frumoasa aici in Canada,bucura-te de lucrurile marunte,inconjura-te de lucruri frumoase,fa lucruri frumoase pt tine si sufletul tau,asteapta-ti sotul zambind (chiar daca in sufletul tau inca e furtuna),pretuiete momentele petrecute impreuna cu el si gandeste-te ca va veni o vreme,daca ai rabdare,cand veti culege roadele acestor doi ani...
Incearca sa te bucuri de chestiile pozitive pe care ti le ofera Canada,ele exista,trebuie doar in mod constient sa alegi sa le vezi!
Eu iti doresc sa fii fericita orice ai decide.

"Cand o usa a fericirii se inchide,o alta se deschide;dar deseori ne uitam atat de mult la usa inchisa ca nu o mai vedem pe cea care s-a deschis pentru noi"Helen Keller

Christin spune:

Dragele mele,
Sunteti tare scumpe si sufletiste, multumesc mult ptr. incurajari, aveti fiecare in parte dreptate, dar in definitiv, totul depinde doar de noi, de ceea ce ne dorim cu adevarat.
Ne-am dorit de aproape 3 ani sa ajungem aici; cum am pasit pe taram canadian am ajuns la f. multe concluzii, auzite sau intamplate personal, nu foarte placute, am inceput sa intelegem din ce in ce mai bine care este adevaratul "sistem care functioneaza", astfel incat totul ni se pare o adevarata himera, miraj, si ne punem intrebarea din ce in ce mai des: unde e bine in lumea asta?
Multi romani de altfel, si nu stiu cat de mult au reusit romanii in Canada, sa scape de munca necalificata. Nu stiu cum de au reusit canadienii astia sa ne faca sa venim aici si sa ne dorim ani in sir sa pasim pe pamantul Americii de Nord cand de fapt, adevarul este altul: ei au nevoie de tineri ca sa le improspateze populatia (dupa studiile lor, Canada trece printr-un proces masiv de imbatranire si atunci s-au gandit sa le deschida portile amaratilor din toata lumea).
Cand vii aici esti foarte entuziasmat c-o sa reusesti de n-o sa mai poti si iti consumi banii pe masina, pe mobila si mai stiu pe ce, si apoi ramai fara bani si n-ai incotro, ori mergi la munca cea mai de jos: muncitor in fabrica sau cleaner si poate ai noroc si ajungi in vreun superstore casier ,ori mergi pe welfare (somaj) si iti plangi zilele.
Daca te imbeti cu gandul c-o sa faci scoala pot sa spun ca nu se cauta nimic aici, de aceea au si examenele draconice de admitere peste tot ptr ca nu au nevoie de nimeni si nimic, doar sa le intinerim populatia.
Si inca ceva: daca nu iti este scarba, poti face un curs de personal support worker, adica sa speli mosii si babele din Canada (se cauta) sau daca consideri ca poti lipsi de acasa cu zilele poti sa faci cursuri de sofer (truck driver), de asemenea se cauta. Canada nu ofera siguranta nici macar canadienilor nascuti aici; chiar discutam cu cativa romani si imi spuneau de canadieni ca le este lor foarte greu, desi nascuti aici cu limba engleza prima limba, iar ei trebuie sa fie pregatiti sa se schimbe in functie de piata locurilor de munca ; un inginer de avioane canadian, dupa ce a cautat ani de zile de munca, pana la urma s-a facut mecanic auto. Si multe alte exemple de felul asta.
Ca joburi de care am mai auzit: o seara de servit la un party se plateste 30-60 cad cash, functie de numarul de ore lucrate. Bine, ca cica dupa 6 ore de servit nici nu iti mai simti mainile si picioarele. Si in general, aici se munceste pe rupte. La baby sitting se plateste intre 8-15 cad ora, in functie de experienta, calificare, numarul si varsta copiilor. Cu mici exceptii, toti au trecut prin perioade foarte grele la inceput si au facut compromisuri, adica au muncit orice ca sa isi plateasca chiria si mancarea, pana au gasit o slujba mai acatarii. Dar aici totul e posibil, cica. Faptul ca este recesiune economica afecteaza f. mult activitatea companiilor. Foarte putine fac angajari. Toti incearca sa isi mentina cheltuielile la un nivel cat mai scazut. Iar daca primesc 1000 cv-uri la un anunt, nici nu stau sa le citeasca pe toate ca nu au timp. Aici intervine norocul. Asta e cel mai greu, sa ii faci sa te cheme la interviu. Nu mi-e frica de interviuri sau de teste. Dar o sa muncesc ceva la trimis cv-uri pana ma chema la un interviu. In perioada de boom economic, care se prevede ca va incepe in toamna asta, joburile se inmultesc la ciupercile dupa ploaie. In plus, au bagat restrictii la imigrare, ca deja au venit cam multi imigranti, iar oferta de locuri de munca este limitata. La astia, ciclul economic e regulat si dureaza cam sase ani, trei ani creste, trei ani coboara. Acum ne indreptam spre partea cea mai de jos a graficului, care este prelungita anormal de evenimentele din 11 septembrie. S-a sperat ca in toamna va incepe cresterea economica.
Vreau sa va scriu ca am depus sute de resumeuri, de la maseur de relaxare (este singura parte din meseria asta pe care o poti practica fara licenta), de vanzator in tot feluri de raioane (Sears, Angelo's, A&P, WallMart, Tim Hortons) pana la babysitting si muncitor in fabrica. Nu am nici pana acum nici macar un job, cu toate ca am fost la 5 interviuri, le-am depasit cu bine, dar nu m-au mai sunat. Ca sa aflu ca si aici functioneaza sistemul "pilelor", iar daca intre interviu si faza pana te cheama la trening, intervine cineva cu o pila, atunci esti out, anuntat cu binecunoscuta fata politicoasa si zambitoare.
Pur si simplu nu mai stiu ce sa cred. Am apelat la o firma ptr. a intocmi un resume-uri (adaptate fiecare ptr. jobul ptr. care am aplicat) care sa fie in stare sa ma "vanda" cat mai bine, am discutat cu un roman care are experienta multa in Human Resurces, el insusi participand la faza de a intervieva ptr. obtinere de joburi la firma unde lucreaza, pur si simplu e ceva neinregula la mijloc.
Engleza o stapanesc destul de bine, acasa am studiat un curs (Shiatsu) in lb. engleza, asa ca nu e punctul meu slab. Si totusi......nu reusesc sa prind nici un job. Cred ca si faptul asta contribuie la depresia in care ma invart de ceva timp.
Inca mai sper ca lucrurile se vor aranja in vre-un fel, inca mai sper ca speranta pe care o avem in suflet nu ne va parasi, inca suntem oarecum optimisti.
Va pup pe toate, maine am alt interviu la un cabinet nou deschis specializat pe tratamentul corporal, am aplicat ptr. pozitia de maseur, m-a chemat la interviu, sa vad ce o iesi.
Noapte buna.
Cristina

cataghe spune:

quote:

---

Originally posted by Ira
Mie mi s-ar parea strange sa stai in Canada sa studiezi si apoi sa te intorci la salar de 3 lei in Ro. Adica daca tot vrei sa te intorci, de ce sa n-o faceti de pe acum, ca viata trece si studiile canadiene oricum valoreaza o ceapa si-un patrunjel ofilit in Ro....pe de alta parte sa va intoarceti tocmai cand sa va culegeti roadele muncii si efortului depus in scolile canadiene ? Ar fi extrem de bizar sa aruncati la cos un salar de niveau 1 dupa ce v-ati fi "sacrificat" 2 ani din viata pentru nimic.

---

Ira, nu stiu ce sa zic... vezi tu ca Christin a zis ca ei lucrau la un cabinet, deci imi imaginez ca nu castigau chiar 3 lei si aveau un nivel de trai acceptabil. Bineinteles ca nu poti ajunge niciodata in Romania sa castigi ca medic cat ai castiga in Canada sau in SUA, insa proportional, daca reusesti sa ai un cabinet si o specialitate buna, cred ca poti sa o duci bine. Pe de alta parte, cu toate eforturile care se fac de catre unii ca sa se minimalizeze importanta studiilor in strainatate, nu se va mai putea mentine multa vreme situatia asta. In medicina, de exemplu, tot mai multi medici tineri merg in strainatate cu burse, si asta conteaza enorm in schimbarea mentalitatii - si mentalitatea se va schimba, pana la urma, pt ca nu se poate altfel, asta e valul si oricat ai vrea sa te impotrivesti nu poti.
In plus, eu nu cred ca un an trait in strainatate, mai ales facand studii in meseria ta, e un an "sacrificat pentru nimic", cum spui tu. Anul ala iti poate schimba complet viziunea atat in general cat si din punct de vedere profesional si te poate imbogati cat nu te imbogatesc 10 ani de stat acasa la caldurica, cu conditia ca casti ochii si sa ai mintea si sufletul deschise.
Parerea personala si super-subiectiva, nu dati cu parul!

P.S. Nu pledez pt nici una din alternative, fiecare isi stie adevarul propriu, exact cum ai spus. Voiam doar sa prezint lucrurile si din alt unghi.

_
"The reports on my death are greatly exaggerated." (Mark Twain)

Cricor spune:

Buna Cristina,

Imi imaginez cam prin ce treci, primele luni sunt intotdeauna grele, mai ales daca sunt in preajma sarbatorilor. Noi am venit in septembrie si imi amintesc ca tot Craciunul din anul ala am bocit de m-am umflat. Eu am rezervele mele fata de Canada, dar cred ca tu esti foarte influentata de lipsa unui serviciu. E adevarat ca exista tot felul de slujbe, dar eu n-am intalnit prea multi romani care sa le faca, toti mai devreme sau mai tarziu au reusit sa-si gaseasca servicii bune, care sa le convina. De multe ori primul serviciu e o chestiune de sansa mai degraba decat direct legat de nivelul de engleza sau calificari profesionale.
Voi sunteti intr-o situatie fericita, sotul tau e aici la studii, banuiesc ca nu v-ati vandut totul in Romania, nu sunteti in situatia multor alti romani carora nici nu le place, nici nu se pot intoarce ca nu mai au cu ce.
Doi ani nu-i chiar asa de mult si eu cred ca va da ocazia unor experiente pe care nu aveti cum sa le aveti in alta parte. Indiferent daca ramaneti aici sau va intorceti, ca si Cataghe eu cred ca sunt doi ani castigati.
Nici eu nu sunt foarte incantata de Canada (din motive foarte subiective), abia aici am realizat ca emigrarea nu e pentru oricine, dar voi sunteti in situatia ideala de a avea ragazul sa va dati seama daca asta e viata pe care vi-o doriti si daca asta e lumea in care vreti sa traiti.

Corina
Cumparati o felicitare pentru George!
www.desprecopii.com/forum/topic.asp?TOPIC_ID=58588&whichpage=1/" target="_blank">Ajutati-l pe George!
www.cuzuc.netfirms.com

Mona_B spune:

Draga Cristina,

Cred ca majoritatea noilor veniti trec prin ce treci tu acum si se simt la fel:inutili, Canada,desi ii accepta, nu pare sa aiba nevoie de ei.Ceea ce nu inteleg eu, o spun cu riscul de a te supara, sper totusi sa nu reusesc, n-am deloc intentia asta, e faptul ca multi din cei cu studii superioare ajunsi aici considera ca trebuie sa fie asteptati cu un job pe tava, pe cat posibil la coborarea din avion.Am o cunostinta stabilita de vreo trei ani aici, care in primii doi nu-si gasea de lucru si injura de mama focului Canada si pe canadieni.Ok, avea pretentia sa lucreze in domeniul pe care-l studiase in Ro, asta fara sa treaca prin cursuri de specialitate din sistemul canadian, examene etc.Abia dupa ce a terminat niste cursuri si a obtinut licenta in domeniu a reusit sa obtina un job de care in prezent e supermultumita si recunoaste ca n-a avut dreptate sa judece cum o facuse pana atunci.
Cat despre pile, sunt convinsa ca sistemul lor functioneaza destul de bine, dar sunt si cazuri exceptionale, destul de rare, e adevarat, dar exista. Nu am intentia sa ma laud cu situatia familiei mele de cand am ajuns in Toronto, dar iti spun cu toata sinceritatea ca noi nu ne imaginam sa ne mearga atat de bine de cand am ajuns aici.Pe scurt:sotul meu a aterizat in Toronto din Germania, unde am trait vreme de 5 ani,la data de 16 iunie.Prima lui preocupare a fost sa-si gaseasca un job,pe cat posibil in domeniul lui,Information Technology.Ma crezi ca n-a trecut o saptamana si a fost contactat pentru interviuri, a fost prezent la 10 interviuri intr-o saptamana? La data de 18 iulie incepea serviciul la firma pentru care s-a hotarat el sa semneze contractul.Are o pozitie foarte buna cu perspective sigure de promovare.Nu avem nici un fel de pile, probabil multi nu vor crede, dar asta e adevarul.Nici in Romania n-am avut, am muncit din greu de cand ne stim.Cat despre mine,sunt bilingual skilled,perspective de job as avea destule, cu toate astea urmez niste cursuri universitare de specialitate, pentru a-mi spori sansele de angajare in viitor.
Sper ca nu te-a deranjat mesajul meu, stiu ca e greu sa gandesti limpede in situatia ta si tendinta e de a culpabiliza tot ce te inconjoara, dar cu un pic de efort de vointa ai sa ajungi sa privesti lucrurile altfel. Intentia mea e de a demonta una din prejudecatile romanilor de-aici ca daca n-ai pile nu-ti gasesti un job, dar si de a te incuraja sa nu disperi. Mult succes!
Mona

Christin spune:

Sunt de acord cu ceea ce spuneti, ca trebuie sa joci cum iti canta ei, adica trebuie sa le faci lor pe plac si sa faci bine sa iei cursuri la ei in tara, sa obtii diploma de Canada, cum se mai zice, sa dai banuti buni pe niste cursuri care nu te imbogateste cu aproape mai nimic profesional, dar deh, asta e modelul. Te obliga sa scoti din buzunar bani, te obliga ca nu ai incotro, sa intri in sistemul lor bancar ptr. cine stie ce credite, s.a.m.d.
Nu am deloc pretentia sa lucrez doar in specializarea mea, am si scris mai sus ca am depus resumeuri ptr. toate categoriile de joburi, dar se pare ca imi scapa mie ceva.
Nu ma convinge nimeni ca examenele pe care ne obliga sa la dam la anumite ordine ne ajuta sa fim mai competitivi aici? Eu am MARI DUBII!
In ceea ce priveste partea cu Ordinele , fara ele nu prea poti sa faci meseria la nivelul tau.. Sint de acord ca poti lucra si fara el dar lucrezi ca tehnician.. Si ca tehnician ajungi in timp dupa un numar de ani cam pe la maximum 40000$-45000$ brut pe an.Adica cam ca la 25000$ net aproape.. Care este bine, dar cam pina aici te duci. Asta daca esti tehnician si lucrezi pentru o firma de inginerie.. Un tehnician contabil ajunge cam pina la 30000$-35000$ brut.. Nu sint cifre absolute, dar . ..
Aici este o mare diferenta intre "tehnician" si "inginer" sau "tehnician" si "arhitect". Se poate face o discutie lunga pe subiect. Depinde foarte mult de cat de abil esti ca persoana in domeniul tau, cat si de angajator.
Cu cat trece timpul intr-un job total diferit de pregatirea pe care o ai, cu atat mai mult un potential angajator in domeniul tau va considera ca nu mai esti in "legatura" cu domeniul.
Dupa 8 ore de lucru, timpul "afectat" cautarilor "in domeniu" se diminueaza fantastic.
Nu ne vor pe aici ca sa ne dea o SANSA , ci pur si simplu pentru ca au nevoie de forta de munca ca sa-si faca treaba si, populatia este in imbatrinire.. De forta de munca care sa le faca joburile prost platite..
Nu ne vor aici pentru ca, vezi doamne, mureau de mila pentru noi si ne-au intins o mina de ajutor in suferinta.Emigratia este o mare afacere…
Visul American" (sau mai bine zis Canadian) este exact asta: un VIS. Cei mai multi in Romania isi imagineaza Canada (sau alta tara mai dezvoltata) ca un fel de nirvana in care toate problemele lor vor fi rezolvate instantaneu si in care circula catei cu covrigi in coada. Sunt o gramada de catei dar nu au covrigi in coada.
Adevarul este ca dupa primele cateva luni, majoritatea celor veniti aici isi schimba cu 180 grade pozitia. Multi nu se adapteaza niciodata si incep sa viseze la Romania cum cu vreo 2-3 ani inainte visau la Canada.
Asadar:
-daca nu lucrezi in software (si chiar si in acest caz numai daca esti senior, peste 7-8 ani vechime) ai o sansa minima sa lucrezi pe meserie. Exista o discriminare legalizata impotriva imigrantilor.
- scolarizarea la o universitate este extrem de scumpa. De genul $20,000/an. Chiar si scolarizarea pentru meserii low-level este scumpa.
- pretul caselor decente este astronomic. In Toroto media este de $800,000. Pretul unui townhouse (case lipite una de alta) mediu, in cea mai ieftina suburbie este de $220,000 (si este o suburbie in care o sa crezi ca ai venit de fapt in India). In apartamente stau numai cei mai saraci sau proaspetii imigranti. Banca iti da un credit pentru o locuinta, dar vei munci toata viata sa o platesti
- o masina medie in lease costa $800/luna. Lease-ul este $400/luna plus $200/luna asigurarea plus $200/luna benzina. Lease-ul la masinile mai bune este de $700-$800/luna
- mancarea pt o familie de 4 se ridica la $700-$800.
Felul in care Canada isi bate joc de emigranti educati si cu experienta este scandalos. Iar emigrarea este inainte de orice o afacere care aduce bani frumosi la bugetul canadian, iar in al doilea rind, emigrantii sunt carne de tun pentru baby-boomeri care din 2006 isi vor cere pensiile.
In ce ma priveste, am sa incerc sa razbat numai pentru ca am aflat ca in Canada nu conteaza ce stii, ci pe cine stii. Si atunci am sa ma agit sa imi construiesc "networking-ul" (cata fatarnicie, networking-ul canadian este pe deplin echivalent cu pila de scirba careia, unii au traversat oceanul). Si poate asa am sa reusesc!
Piata este suprasatura de oameni veniti din toate colturile lumii.Aici daca nu ai putin noroc este mult mai greu decat in tara.Cu alte cuvinte daca vrei doar sa traiesti bine aici este locul ideal dar daca vrei profesie,bani si demnitate ai gresit fundamental tara.Marea majoritate devin depresivi dupa cateva luni cand vad in ce au investit o gramada de bani si ce alternative au aici.
Pentru majoritatea care vin, Canada este o experienta urata chiar daca multi din mandrie nu pot recunoaste acest lucru.
Capsunarii din Spania din cate stiu, fac in jur de 800-1000 Euro/luna ceea ce inseamna 1300-1700 CAD/luna si ii costa doar 200 Euro un drum dus/intors in Ro si atunci,stau sa ma gandesc ca,majoritatea celor care fac 1000-2000CAD/luna,(ceea ce,am inteles eu ca este maximum de asteptare in Ca) sunt tot un fel de capsunari ,doar ca mai la distanta.

Sf. Petru face o vizita in iad.
Diavolul il conduce pe alei, ii arata imprejurimile..
La un moment dat Sf. Petru vede un cazan plin cu apa si oameni vii, focul aprins sub el, apa incepe sa se incalzeasca, etc. Langa cazan sta un paznic cu o mitraliera... Intreaba Petru:
- Cine's ashtia?
- Ashtia's polonezii.
Merg mai departe, aceeashi scena dar in loc de paznic doar un indicator.
Intreaba Petru:
- Dar ashtia cine's shi cum de nu sta nimeni sa-i supravegheze? Nu evadeaza?
- Ahh, nuuu, ashtia's nemtzii shi's tare disciplinati. Le-am pus doar un indicator si ei respecta regulile.
Mai merg putin, aceeasi scena dar fara paznic, fara indicator.
Intreaba Petru:
- Da' ashtia cine's? Si cum de nu este nici paznic, nici indicator?
- Ehhh, ashtia's romanii... shi n'au nevoie nici de paznic, nici de indicator ca' cum incearca unul sa evadeze, restu' il trag inapoi...

E foarte trist sa constati ca sperantele noastre, tot viitorul in care ne-am pus tot ce aveam mai bun se naruie pe zi ce trece, constati zilnic ca nu e ceea ce se vrea vehiculat cu cea mai mare grija de companiile de recrutare ptr. emigratie (as putea afirma - intr-un mod diabolic)si stiu ca f. multi dintre cei care traiesc acum aici imi dau dreptate, in sinea lor fara sa o exprime verbal, si mai cred ca si candienii stiu ca noi stim ca totul nu e decat o mare afacere, in care o data ce te-ai bagat, nu mai ai prea mari sanse sa dai inapoi. Slava Domnului ca nu am vandut nimic in tara (doar masina), inca mai avem si cabinetul, de care se ocupa o buna prietena a noastra, Slava Domnului ca sotul meu si-a inghetat postul (e asistent universitar la Fac. de Medicina)ptr. perioada de studiu aici, dupa care se poate intoarce inapoi sa profeseze,Dumnezeu ne-a luminat mintile si ne-a ajutat sa luam o decizie buna. Eram la un pas sa facem prostia sa vindem tot si sa venim cu bani aici, sa ne stabilim chiar definitiv, dar ceva parca ne-a soptit sa nu facem cumva asa. Si s-a demonstrat ca n-ar fi fost decizia cea mai inteleapta.
Chiar daca imi va lua ceva timp pana voi gasi si eu ceva de lucru, voi trai cu ideea plecarii inapoi de unde am venit, chiar daca stiu f. clar ce este in tara, stiu ca nu e un mediu atat de civilizat ca in alte parti din lume, dar macar e tara mea, nimeni nu poate sa imi ia ceea ce e al meu.
Am scris toate astea in speranta ca cei care vor sa faca pasul asta sa se gandeasca de o mie de ori inainte sa ia vre-o decizie.
Pana la urma e experienta personala a fiecaruia, asa cum nici noi nu credeam nimic din tot ce incercau prietenii nostri de aici de ceva timp sa ne spuna, am zis sa incercam totusi, ne doream enorm sa ajungem in "lumea de vis" din continentul nord american.

Am avut ieri interviu ptr. pozitia de maseur, la un cabinet destul de bine pus la punct, a durat aproape 2 ore, timp in care i-am facut si o demostratie practica (un masaj facial), tipa era incantata, cred ca i-a placut masajul, dar mi-a zis ca ar vrea sa stau de vb si cu seful al mare, vineri, asa ca inca nu pot spune ca am gasit job.
Sper sa iasa ceva din chestia asta, deja incep sa devin f. obisnuita cu interviurile, prietenii nostri de aici imi spun ca as putea sa consiliez in domeniul asta, bineinteles ca spun in gluma, dar si ei raman siderati cum de nu reusesc dupa atata pregatire ptr. interviuri, sa gasesc totusi un job. Am mai zis: cred ca imi scapa mie ceva!
Numai bine la toate si o zi placuta.