Copii mai mari,probleme mai mari
Ma adresez mamicilor cu copii mai mari ,chiar daca au 18 ani ,tot in grija noastra sunt pana sa termine un liceu si sa mearga mai departe.Cum sa ma port cu el in aceasta perioada destul de dificila,cand considera ca la 18 ani,gata e matur,considera ca stie totul,prietenii sunt de baza ,nu mai accepta sfaturile noaste,intr-un cuvant nu mai exista comunicare.Cum sa ne apropiem din nou???
Raspunsuri
Dorsilia spune:
trebuie vorbit ca "de la egal la egal", nu in stilul " egalitate, dar nu pentru c#259;#355;ei", ci prieteneste, ascultand ceea ce are de spus, oferind incredere astfel incat sa fie stimulat sa comunice sincer, deschis ceea ce simte, vrea, se asteapta de la parinte, viata. Oferind sfaturi, pareri dar nu cu titlu de lege, fara sa se abuzeze de dreptul de veto
adrienne12 spune:
Ha, ha, ha Dorsilia, ce gluma buna! nu stiu daca tu ai teenagers (sau poate ai fata caci ele sint mai responsabile) dar NU TINE! Draga mea, singurul lucru care merge in cazul lui fiu-meu, dupa faza cu spusul cu frumosul si tratat ca pe un om mare, care lui ii intra pe o ureche si ii iese pe alta, este sa il ating unde il doare: ii tai pe rind privilegiile, telefonul celular, muzica, banii de buzunar, internetul, masina. Eu acum sint in faza in care dupa ce i-am taiat tot lui fiu-meu l-am amenintat ca ii vind masina! Sau i-am trintit rufele in mijlocul curtii in ploaie pt. ca l-am rugat timp de 2 (doua, Dorsilia) luni sa faca curat in camera lui unde era dezastru, focar de infectii.Alti parinti au facut greva, tot asa, am citit pe internet. Au iesit in fata casei cu o pancarta mare pe care era scris: fata mea nu vrea sa faca curat in camera ei si pusesera si poze din camera ei. Dupa ce au vazut toti vecinii si a venit televiziunea fata a facut curat in camera ei. Si fireste ii amintesc de fiecare data cind face timpenii (si asta e f. des) ca atit timp cit nu plateste el facturile trebuie sa suporte regulile casei. Si daca imi vine cu placa ca are 18 ani si e major ii arat usa: atunci pleaca si intretine-te singur. Dar masina ta e a mea si o lasi aici. Se potoleste urgent!
corinadana spune:
Aoleu fetelor ce mai citesc pe aici, Raluca mea nu are decat 6 ani inca nu sunt in probleme dar timpul trece asa de repede!!! Si acusi o sa fiu ca si voi!
Corinadana mama de Raluca
Cricor spune:
Adrienne, ce ne spui??? Eu asteptam sa se faca mare fi-miu ca sa ne intelegem ca oamenii mari. Are 4 ani si mi-a zis intr-o zi ca daca nu-l las sa faca ce vrea, el o sa zboare la cer…. Urasc povestea cu Peter-Pan, ca de acolo i-a venit ideea. Ce-o sa-mi zica la 16???
Corina
Cumparati o felicitare pentru George!
www.desprecopii.com/forum/topic.asp?TOPIC_ID=58588&whichpage=1/" target="_blank">Ajutati-l pe George!
www.cuzuc.netfirms.com
angelina spune:
Hmm!
Nu sunt psiholog, deci nu sunt nicidecum in masura sa analizez situatia si sa inteleg cauzele asa cum trebuie, dar, incerc sa privesc totul prin prisma experientei mele de teenager, care inca mai e "proaspata" ca sa spun asa.
Ce ma inspaimanta este faptul ca el, a putut sta in acel "focar de infectie" din camera lui, fara sa il deranjeze deloc.
Nu vreau sa ating niste puncte sensibile, dar, ceva nu este in regula in povestea asta. Bineinteles, nu am copii si eu am fost un copil foarte curat, dar, imi vine greu sa cred ca dintr-un copil normal care a fost mereu tinut in reguli si norme de igiena, odata cu adolescenta, s-a transformat intr-un puturos asemenea primitivilor din pesteri.
Eu cred ca undeva pe drum, in formare, s-au pierdut multe lucruri esentiale.
Eu stiu ca nu este bine sa stai toata ziua cu gura pe ei, dar, daca nu o faci, risti sa ajungi in situatia descrisa mai sus.
Apoi mai cred ca unul dintre acele puncte esentiale pierdute il reprezinta relatia dintre copil si parinti. In momentul in care aceasta relatie si comunicare a ramas suspendata undeva, candva (fara ca poate parintii sa realizeze), atunci apare momentul neplacut cand, deodata nu te mai poti intelege cu el si nu il mai recunosti.
Dar eu totusi tind sa cred ca acest "deodata" a aparut in timp si nu deodata, sper ca ma intelegeti, exprimarea mea nu e cea mai rafinata...
Din pacate, eu nu am idee ce ar trebui facut si cum ar trebui lucrat acum, cand situatia a escalat. Nu stiu cum se poate proceda pt a reusi sa-ti reapropii si intelege copilul pt a putea intelege ce se petrece inmintea lui atunci cand refuza sa se comporte civilizat.
Si aici sunt convinsa ca Principesa si celelalte colege se vor pricepe sa dea un raspuns pe masura, in cazul in care, bineinteles, am cat de cat dreptate.
In unele cazuri, din pacate, este prea tarziu, si nu puteti decat sa asteptati pana se maturizeaza cat de cat pt a realiza singuri ceea ce este de facut, fara ca sa se mai lase impinsi de la spate si struniti.
Intre timp, metodele cu restrictionari, merg de minune si cred ca sunt cele mai indicate, atat timp cat celelalte nu dau rezultate.
Am mai auzit ceva tare ciudat: in perioada pubertatii, aceste schimbari hormonale, dau absolut peste cap organismul lor (nu este cazul tuturora sa fie la fel de afectati). Astfel incat, cei care sunt cu adevarat afectati de hormonii care le joaca feste, atunci cand tipati la ei chestii de genul: "Tu auzi ce-ti spun eu? Vorbeste un om si nu latra un caine!(obisnuia sa-mi spuna mama)M-am saturat de tine. Nu asculti cand vorbesc cu tine!!, etc, etc", ei CHIAR NU AUD!!! Sunt momente in care chiar nu se pot concentra sa asculte ce le spui si pur si simplu nu te aud. Si asta nu e o chestie inventata, ci este scrisa de un psiholog intr-o carte cu tema in educatia copilului. Nu stiu acum numele cartii sau autorului, dar pt cine este interesat, ma pot informa si va voi spune.
In orice caz, o documentatie adecvata nu le strica parintilor - acelora care au timpul si rabdarea necesara pt a patrunde cu adevarat in mintea copilului. De multe ori se poate ca ei sa fie pur si simplu frustrati sau nefericiti - pt ca oricum nici ei insisi nu inteleg prea bine de ce si ce isi doresc - si refuzul lor de a intra in rand cu lumea este o forma de razvratire! Poate ca le lipseste ceva sau nu primesc atentia cuvenita... nu stiu...
Pe de alta parte, bineinteles ca nu trebuie sa fi citit nici o carte sau sa fii psiholog, ca sa iti dai seama cand e nerusinat de-a dreptul si te ignora total !
Eu oricum va urez mult mult succes si nervi de otel!
Ella
lilach spune:
Interesant subiect!
Poate trece si un psiholog pe aici si ne da intradevar sfaturi .
Cit priveste curatenia in camerele copiilor...scuze adolescentilor...lasa de dorit, cel putin aici. Pina in urma cu vreun an baiatul meu care are acum 14 ani era foarte ordonat si nu suporta sa fie praf niciunde...acum???...ingrozitor . Crezi ca noi, parintii sintem de vina? Fiica a fost insa asa dintotdeauna (cum spunem noi aici balaganista sau intr-o totala andralamuzie). Niciodata nu stie unde isi pune lucrurile. Cind vrea sa iasa si daca cumva a facut asa un pic de ordine in camera la ea...pina sa plece din casa din cauza ca-si schimba toaletele este iarasi ce a fost ianainte...
"Un sfirsit e un inceput..."
ella&com.
Teodora D. spune:
Adrienne, m-am cam speriat citindu-ti postarea; stiu teoretic ca adolescentii sunt rebeli, dar eu nu am fost deloc asa si ma gandesc cu groaza ca baietelul meu scump se va transforma intr-o persoana cu care nu ma voi putea intelege decat prin amenintari si certuri.
daca un psiholog poate oferi o solutie miraculoasa ca sa nu ajungem acolo as fi f. fericita sa pun in practica metoda respectiva, oricat de "laborioasa" este.
Somewhere on this globe, every ten seconds, there is a woman giving birth to a child. She must be found and stopped.
adrienne12 spune:
Dragelor o parte din vina imi apartine pt. ca atunci cind a fost mic l-am cocolosit iar maica-mea la fel. In sensul ca ii permiteam sa mearga seara la culcare lasind jucariile pe jos ( a se citi LEGO) pe care calcam in toiul noptii cind mergeam la buda. Si apoi cit a fost mic numai eu si bunica i-am facut curat in camera. La adolescenta a vazut si la alti copii ca e cool sa lasi totul pe jos si prin urmare in camera lui isi lasa hainele pe jos, cartile de scoala, cutii goale de cola peste tot, CD-uri peste tot, ca de-astea nu mai am loc. Rafturile lui sint atit de ocupate cu chestii claie peste gramada incit nu se poate sterge praful. In conditiile in care eu sint alergica la praf si in restul casei aspir de 2 ori pe saptamina! Cind era mai mic mai avea si timpitul obicei sa nu-si manince pachetelul si sa-l piteasca intre saltele unde fireste ca se strica. Cind intram in camera la el putea nu stiam ce... Pina am descoperit. Si de fiecare data cind tip la el sa faca curat in camera tot ce face este sa stinga mormanul de haine de pe jos si sa-l puna la spalat. Acum ca a invatat sa spele singur spala tot de gura mea, le impacheteaza si le depoziteaza pe ...pat. Sifonierul e in fata pautlui, nu ma intelegeti gresit! Seara la culcare ii e atit de somn incit nu se mai osteneste sa faca nimic, se suie in pat de unde impinge rufele curate... pe jos si uite asa nu se mai stie ce si cum.Vina imi aprtine mie pt. ca am fost prea blinda cu el dar si el a fost un copil f. bun. De cind a ajuns la adolescenta parca am in casa un extraterestru! Nimic din baiatul bun si ascultator de odinioara n-a mai ramas. In loc, raspunsurile lui sint monosilabice gen "a-ha" eventual spus si in timp ce asculta muzica la casti si trebuie efectiv sa tip la el si sa-i spun ca e lipsa de respect sa vorbeasca asa ca sa si le dea jos si sa avem o discutie normala.O explicatie stiintifica cumva a perioadei lor de timpeala este ca in perioada pubertatii neuronii lor sufera un proces de "pruning" (cum se traduce asta in Ro?)... si care dureaza mai multi ani pina se restabilesc conexiunile neuronale din nou. AM citit in Time magazine multe articole despre asta. Cica creierul uman sufera transformari uriase in uter si la adolescenta. Pt. cei interesati pot sa va dau articolul sa-l cititi ( e f. lung si nu il pot pune aici, in plus nu pot pune linkul caci se cere abonament). Bottom line din cauza acestui proces de schimbari dramatice in creierul lor totul e dat peste cap si iau decizii timpite. Si ca procesul incepe la 13 ani iar creierul se maturizeza complet la 25! @%! Am citit, am inteles, dar nu ma incalzeste cu nimic. Din pacate procesul de maturizare din creierul lui fiu-meu e foaaarte lung si sper sa se termine la 25. O sa albesc de-a binelea pina ii vine mintea la cap! In fine tot specialistii cu pricina spun ca nu pricep de ce virsta legala de a conduce o masina e de 16 ani sau de a merge la razboi de 18! Ah si minte de ingheata apele cu o nonsalanta de crede si el ce spune!AM o colega la servici cu baiat de 14 ani. AM mai scris asta pe undeva: in clasa a 8a baiatul a asteptat ca parintii sa mearga la culcare si a luat masina sa mearga la o petrecere. Fireste ca nu avea carnet! Acum la 16 ani daca parintii pleaca din oras si vin a doua zi el faca party la ei in casa. Daca parintii il iau cu ei si casa e goala pt. o noapte el lasa cheia la prietenii lui sa vina sa faca party.... Eu una ramin blocata cind vad colegi la servici care au cite 3,4, 5 copii. Mie unul si mi-a mincat sufletul cu 5 as fi innebunit!Ah, si am uitat sa precizez cite mii de $$$$ am platit la shrink pt. domnu' fiu-meu si habar nu am daca i-a folosit la ceva sau nu.Teodora nici eu nici taica-su nu am fost adolescenti dificili. Unchi-su da, taica-meu da. Nu poti sa stii, cum ai norocul. Fiu-meu are un prieten care cit a fost mic a fost atit de rasfatat si prost crescut, tot timpul se baga in dicutia celor mari, intrerupea, tipa, isi scotea ciorapii din picioare si ii punea pe platoul cu mincare la petrecerile adultilor... groaznic. La adolescenta s-a potolit. Ba chiar parintii nu au avut nici o problema cu el, nici una. A invatat, si-a vazut de treaba lui.
Jocelyn spune:
quote:
Originally posted by adrienne12
In fine tot specialistii cu pricina spun ca nu pricep de ce virsta legala de a conduce o masina e de 16 ani sau de a merge la razboi de 18!
Am observat in filme o chestie, cand e vorba de un razboi toti baietii/barbatii se bucura si se inghesuie sa plece, care mai de care. Mi se pare o tampenie.
Researchers have discovered that chocolate produces some of the same reactions in the brain as marijuana. The researchers also discovered other similarities between the two but can't remember what they are
adrienne12 spune:
Asta in filme Jocelyn. AM avut colegi la servici care spuneau ca voiau sa fuga in Canada ca sa nu fie luati la razboi (in cel din Vietnam vreau sa zic). Hai sa nu-l mai blame pe fiu-meu. Vad ca atita l-am batut la cap sa dea caldura la minim cind pleaca din casa incit a bagat la cap si se executa. Dar, azi am uitat-o eu! Sper sa nu observe ca ce-o sa-mi mai auda urechile! Ideea e ca atunci cind impui ceva copiilor si le explici de ce trebuie sa fii consistent ori eu taman asta nu am prea facut. (ex. azi cu caldura).