Alinuta a fost operata, maine se intoarce acasa
Raspunsuri - Pagina 27
cristina_t spune:
In alta ordine de idei, ma bucur ca exista cazuri ca acela mentionat de dr. Burloiu ! cred ca si voi trebuie sa incercati in permanenta sa stimulati vederea piticotului (cum il cheama ?), aratati-i luminite, obiecte mari si intens colorate duse foarte aproape de ochi... .
Cristina mea prefera rosul; cand era micuta si fara vlaga ii dadeam baloane/etichete viu colorate, pe scurt chestii super usoare pe care sa le poata tine si ea si sa le "studieze" ... o mamica din U.S. mi-a zis ca se dadea cu rujuri foarte puternice incat bebele sa poata distinge miscsarile gurii:-).
Un alt joc pe care il faceam cand a incepu sa stea putin in fundulet (adica pe la 9 luni): in camera intunecata ii proiectam cu lanterna lumina pe perete sau pe cearcaf aproape de ea, si ea incerca sa "o prinda".
Stiu ca este dureros cand bebele nu reactioneaza in nici un fel la stimulii vizuali, dar poate in timp el invata cum sa vada si cum sa foloseasca vederea pe care o are ... asa cum ti-am zis Cristinuta nu a urmarit nici un obiect, nici macar lumina, pana la 6 luni. Cand m-a privit pentru prima oara in ochi avea 9 luni !
O sa vezi ca o sa-ti vina idei, din instinct o sa-ti inventezi propriile metode... tu esti cea mai motivata sa faci asta si esti cea care cunoaste cel mai bine copilul, poate din motivul asta ar trebui sa incerci sa stai mai mult cu el acasa, macar pana la un an zic eu.
De cate ori am fost la LSM (in primul an) doctorita m-a felicitat, cica faptul ca fetita este un copil echilibrat, receptiv, inteligent in ciuda unui asemenea handicap, se datoreaza exclusiv felului in care ma port cu ea, mi-a zis ca practic eu am "modelat-o" .
cristina74 spune:
Buna Cristina T, ne cheam Tudor si avem miine 5 luni.
Am observat si eu acest lucru si am inceput sa ma imbrac in culori tari cit si negru .Ce sa zic noi sperm cit de cit sa vada ceva cind aprindem lumina in camera se incrunta. Multumesc pentru sugestii.
Astazi mergem la controlul neurologic si ca orice control imi inspira teama.
Am citit aseara despre Speranta center,am ramas uimita ca exista totusi si in Romania care se ocupa de copilasii cu probleme. Am ramas marcata si prin faptul ca se ocupa de cei care au in ingrijire prematurii. Am plins cind am vazut acele poze cu cei mici cum ii tineau in brate si m-am gindit ca pe mine nu ne lasau mai mult de 5 minute la ei si probabil conteaza mult.
Sper ca timpul sa vindece aceste rani sufletesti.Am vazut ca au si carti cum e terapia prin joaca. Am luat nr. de telefon sa vad daca aceste carti sint si pentru cei cu probleme de vedere.
Te voi tine la curent cu cei cu protezele.
tinatache spune:
salutare!va tot citesc ce scrieti despre copilasii vostri si parca nu-mi vine crede, este de-a dreptul... nedrept:(( Si voiam sa va zic ca daca vreodata aveti nevoie de ceva de pe aici, vreun medicament (pe care sa-l pot lua fara reteta sau sa pot improviza ceva) sau mai stiu eu ce, va stau la dispozitie. Bani imi puteti trimite pe autocar, ce va cumpar va pot trimite inapoi la fel. Sau daca se nimereste sa venim noi in tara va aduc eu. Ce sa zic, pe de o parte ma bucur pt Alinutza, pe de alta imi dau seama ca ea e doar o picatura de apa intr-un ocean. cam asta-i...
weekend placut!
Cristina
-----------------------------------------------
Explica-mi, si am sa uit
Arata-mi, si am sa-mi aduc aminte
Lasa-ma sa fac singur, si am sa inteleg.
Confucius
cristina_t spune:
multumim Cristina (aglomeratie de cristine pe topicula asta in ultimul timp)
Happiness_4_us spune:
Oameni buni, mai stie cineva ceva despre Alinuta?
Nana Motoc
lucia_lia spune:
Acum 5 minute am vorbit cu mama Alinei. Mi-a spus ca in privinta ochisorului pare sa fie bine, in sensul ca acum, daca se afla mama in camera si nu scoate nici un sunet, Alina se duce direct la ea, deci o vede, poate nu foarte bine. Pe de alta parte, pe 6 aprilie va merge la Bucuresti sa-i scoata lentila si atunci va face si control la dr Balta. Mii de scuze ca n-am mai dat nici un semn de viata, am avut o ancheta despre asociatiile umanitare care colecteaza bani in numele copiilor cu probleme, in colaborare cu TVR1. Sper sa demolam genul acesta de sarlatani.
Cu drag,
Lucia Lia
helbi spune:
quote:Helbi si iti doresc si tie numai bine si apropo de Germania stii ce ma intrebat dr. neonatolog cind a aflat ca am fost la operatie, cum s-au purtat cei de acolo cind au aflat ca sintem din Romania, parca asta conta!
Cristina, desi eu vorbesc bine germana, m-am bucurat sa gasesc in cele 2 spitale in care am fost medici romani. Drita mea este tot romanca..si sunt oameni f bine pregatiti si apreciati. Iar cei din spital au atitea cazuri de pacienti straini, si chiar nu cred sa faca diferente intre romani, nemti, turci sau chinezi..........Eu nu am simtit pina acum diferentele...Dar, mai multe detalii osa dau dupa ce ies din spital si reincep sa vad, adica undeva pe la mijlocul lui mai.
lucia_lia spune:
Am primit ieri mailul de mai jos... Vi-l reproduc, cu precizarea ca adresa de mail a doamnei este stephanie1704@yahoo.com
Buna Lucia,
Iti scriu tie pentru ca incerc in zadar sa ma
inregistrez pe pagina www.desprecopii.com", pentru a
lansa un mesaj.
Am citit la pagina 16 din subiectul "Alinuta a fost
operata...." ca Cristina T te intreba daca poti sa dai
de urma citorva copii cu aceleasi probleme ca cele ale
Alinutei.
Am gasit printre nume CALIN LEONTINA NICOLETA.
Mesajul dateaza din luna ianuarie, dar daca mai este
valabil, pot sa va furnizez detalii despre mititica
Leontina si depre OPERATIA ei.
Eu am facut aranjamentele aici in Belgia, deci daca
pot sa te ajut cu informatii, scrie-mi de ce ai
nevoie.
Iti mmultumesc si astept cu nerabdare raspunsul tau,
cristina_t spune:
am luat legatura cu stephanie1704@yahoo.com, mi-a dat cateva detalii despre micuta leontina, si a fost de acord sa postez povestea aici, poate aceste informatii vor folosi cuiva:
*****************************
"Fetita pe care am ajutat-o se numeste Calin Leontina Nicoleta, si pina pe 27 februarie cind am primit primul e-mail nu stiam nimic despre ea si nici despre ceilalti copilasi si mai ales despre ce se face pentru ei (forumul l-am descoperit abia acum, dupa ce totul s-a terminat, dar mi se pare atat de minunat, incat ce am facut eu mi se pare foarte putin).
Familia deja strinsese suma necesara, printr-o emisiune la tv. Mai multe amanunte nu am cerut, am inceput imediat sa dau telefone; asa am ajuns sa iau legatura cu spitalul, care m-a asigurat ca au traducatorul lor si mi-au trimis imediat o data pentru operatie: 19 martie-internarea si 20+23 martie cele doua operatii. Asa am precipitat lucrurile in romania, mama mea s-a ocupat de toate actele, traducerile si bilete si a mers pina la a le insoti pina la aeroport, ca sa fie sigura ca s-au urcat in avion. Eu la rindul meu am contiinuat sa caut o familie care le-ar putea gazdui la iesirea din spital (trebuia sa mai ramina aici 2 zile). Scriind la o asociatie a romanilor din Anvers (adresa o aveam de la asistenta sociala de la spital), am gasit nu una, dar doua familii minunate care doreau sa le gazduiasca si sa se ocupe de ele.
Deci, pe 19 martie micuta leontina si mama ei au ajuns in belgia. Diagnosticul era de dezlipire totala de retina ca urmare a nasterii premature. Recunosc acum ca am cam tremurat putin duminica cind au ajuns pentru ca doctorul a fost putin rezervat, ca e cam tarziu pentru operatie, Leontina are deja un an si sapte luni. Deci, ca putea sa spuna daca o opereaza decit luni dimineata dupa ce o examineaza. Si, minune : operatia a reusit la primul ochisor. Mai aveam un hop, dar miercuri, din nou aceeasi veste buna, operatia a reusit si la al doilea ochisor.
Cum abia simbata trecute, 25 martie, s-au intors in romania, stiu doar ca treabuia deja sa mearga la control la dr. Balta la Bucuresti saptamina aceasta sau urmatoarea, inca nu am vesti, dar oricum, doctorul era destul de optimist.
In orice caz, minunea s-a petrecut, spunem asta avind in vedere virsta ei cam inaintata (18 luni)!
O alta veste, mai trista: un baietel din Cluj (nu cunosc numele) care a fost examinat in aceeasi zi cu ea, si in virsta de un an si cinci luni, nu a fost operat; doctorul a spus ca pentru el nu se mai poate face nimic... cele doua familii care s-au ocupat de Leontina si mamica ei si care se gaseau in spital in ziua respectiva mi-au spus ca situatia a fost dramatica, au incercat amindoi sa ajute si sa sustina moral tatal care insotea baietelul, dar, ce poti sa spui sau sa faci in semenea momente...
Ma opresc aici, daca mai e nevoie de detalii imi puteti scrie.
"
***********************
Stefania o sa ne mai dea vesti despre leontina atunci cand le va avea, ii multumesc si am inclus-o in mod simbolic in grupul "romano-belgiencelor" noastre de suflet.
danna_J spune:
Oftez citind randurile Stefaniei! Imi pare bine ca s-a putut face ceva pentru Leontina, in acelasi timp nu pot sa nu ma gandesc ce a fost in sufletul parintilor baietelului din Cluj! Cata durere! Trist si din nou, rusine autoritatilor ROMANE si doctorilor care nu se ocupa cum trebuie si la timp de acesti copilasi! Multumim pentru vesti Lucia, trimitem salutarile noastre de bine Gabrielei si lui Cristian si ma bucur nespus pentru Alinuta ca vede cu ochisorul ei! Numai bine tuturor!