Refacem din amintiri Bucurestiul interbelic?
Raspunsuri - Pagina 8
narancea spune:
nuuuuuuuuuuu draga nu face nimic ! stai te rog acolo pe canapea si adormi la micu ecran, da se poate...
unele promit multe si nu fac nimic, parol !
Teodora D. spune:
quote:
Originally posted by narancea
nuuuuuuuuuuu draga nu face nimic ! stai te rog acolo pe canapea si adormi la micu ecran, da se poate...
unele promit multe si nu fac nimic, parol !
naranceo, geaba te dai mare si zici prin alte parti ca n-ai loc de intors,se vede clar ca ai nostalgia poienitei!
Somewhere on this globe, every ten seconds, there is a woman giving birth to a child. She must be found and stopped.
Rayuela spune:
quote:
Originally posted by narancea
nuuuuuuuuuuu draga nu face nimic ! stai te rog acolo pe canapea si adormi la micu ecran, da se poate...
unele promit multe si nu fac nimic, parol !
narancika,haidi bre.....la locu stabilit
Si chiar asa,daca tot ai intrat acilea,baga si mata o contributie,ca doar esti bucurestean,obraznicatura!
Elena si mademoiselle Amelie-Boubou
Rayuela spune:
am intrat de fapt sa zic altceva da ma impiedicai de narancea
deci,vroiam sa zic,ca daca nu adorm iar,viu cu fragmentu!
Elena si mademoiselle Amelie-Boubou
iarina spune:
Eu am niste Povesti ale Doamnelor din bucuresti...va scriu niste fragmente, da' mai traziu ca ma duc sa vad ce spicuiesc. Pupici!!1
iarina spune:
Asadar Povesti ale doamnelor din bucuresti:
"Sigur ca da, dar sa va vorbesc ceva frumos, dat fiind ca am vorbit de Resch ca vis-a-vis de magazinul lui, era Teatrul National, care, din pacate nu mai este, caci a fost bombardat in timpul razboiului. Atmosfera din teatrul ala n-am s-o uit pana la moarte. Intre cele doua razboaie a fost asa o epoca pe care am avut norocul s-o traiesc, de cultura, de bun simt, de eleganta, se zicea ca e Micul Paris, sa stiti ca lumea era imbracata pe strada cu gust. Bine, pe vremea aia nu se umbla cu picioarele goale, intotdeauna aveai ciorapi, pantofi de la Bali, avea reprezentanta aici, cu palarii, cu manusi, asta era intre cele doua razboaie. dar nu pot sa uit ca, in fiecarwe duminica, mama ma ducea la Teatrul National.De la unsprezece la unu vorbea Ion Marin Sadoveanu, despre teatrul universal, o ora vorbea despre un autor, de la unsprezece la douasprezece si, de la 12 la 13 se dadea un act din autorul pe care il tratase. Nu a existat o duminica sa lipseasca Regina Maria la aceste conferinte.Venea punct la 11 cu doamna de onoare, si, bineinteles toata lumea se scula in picioare si ovationa. si publicul era foarte rafinat. (...)
Asa, si s-a intamplat odata, intr-o duminica, ca Regina, care era mai mult decat punctuala, nu a venit la 11.Si el nu a inceput pana nu vine Regina.Si au trecut 5 minute, 10 minute si a venit Ion m.Sadoveanupe scena si a spus: am primit un telefon de la Palat ca Majestatea Sa este ocupata cu o audienta, a venit cineva si nu poate sa intrerupa audienta.......asa ca roaga sa inceapa conferinta, isi cere scuza, Regina isi cere scuze si roaga sa se inceapa conferinta.
Rayuela spune:
Iarina,am auzit ca a aparut si Povesti ale domnilor din Bucuresti..abia astept sa fac rost de ea!
Mai vroiam sa zic ca mai am un pic si vin cu prezentarea toaletelor descrise de Camil Petrescu,am scos deja niscai fragmente dar trebuie sa le cosmetizez un picutz.
Elena si mademoiselle Amelie-Boubou
Rayuela spune:
gata fetelor,primul episod!!
Un pic despre moda interbelica,restrictiile impuse de croitoreasa,sau ce poarta femeile frumoase!Atentie:culoarea anilor interbelici,nicidecum vreun gri prafuit....ci....
"Era plina de o lume bucuroasa ca a parasit paltoanele si blanile,ca niste sopirle cu pielea noua.Se purtau buchete de violete si toate privirile erau vii.Coboram pe bulevard spre Cismigiu,usoara,cercetind interesata rochiile deschise ale femeilor,in tonuri indraznete,asa cum nu eram obisnuita sa vad in Germania.Moda cerea mult galben de culoarea lamaii,care la inceput ma jignea,dar cind il vedeam purtat de mai toate femeile frumoase,laudam croitoreasa care-mi impusese culoarea."
O picatura de moda,sau despre tinerele femei in statiuni la mare...Atentie:alegerea costumului de baie,doamnelor,nu este "boala" femeilor secolului 21...a inceput in anii 30.si culori..multe culori!
”…fete frumoase,imbracate inadins fara pretentii,numai in jerseuri sau fulare colorate,una din ele aproape baieteste….”
Singurele care stiau ca un costum de baie nu se ia la intimplare din intaiul magazin,ci se studiaza din vreme,ca o rochie,dupa revistele de moda...Halatul de asemenea nu-l luau de-a gata,aproape barbatesc,ci isi alegeau cu o luna doua inaintesi coloarea si croiala...
“...dealtfel,le cunosteai pe cele citeva femei care faceau un fel de francmasonerie a elegantei,pentru ca in anul acela erau singure care aveau in loc de halat un fel de pelerine de culori vii..[....]cu gulere mari ca in picturile flamande si care le tineau capetele ca in vaze smaltuite”
VA URMA!
Elena si mademoiselle Amelie-Boubou
iarina spune:
Rayu asa este, a aparut si Povesti ale domnilor din bucuresti...eu mi-am cumparat povestile doamnelor, urmeaza si domnii cat de curand. Cand o cumpar va scriu din ea. Acum am musafiri, din pacate nu am timp.
adrienne12 spune:
Povestea MITITEILOR Se pare ca istoria mititeilor a inceput la restaurantul La Iordache, iar nasul lor, adica cel care le-a dat numele de "mici", a fost umoristul N.T.Orasanu. Sfarsit de secol al XIX-lea - primele decenii ale secolului al XX-lea... Restaurant! ul Iordache, supranumit La o idee, Strada Covaci nr. 3, aflata in centrul istoric al Capitalei. Cladirea exista si acum. Pana mai ieri era un magazin cu mobila de lux al Consignatiei. Cine n-a auzit la "fin de siecle"de acest local ? Scriitori, politicieni, diplomati, militari, ziaristi, artisti - gourmet, gurmanzii si gourmandele (pre romaneste - lacom sau mancau) Bucurestilor i-au trecut pragul. Se spune ca faima i-ar fi crescut si mai mult din ziua in care hatrul poet si gazetar N.T.Orasanu, intr-un moment de inspiratie umoristo-gastronomica, i-a alcatuit un meniu original, botezand in stilul sau mucalit preparatele si bauturile. Nepretuitul memorialist C. Bacalbasa a consemnat lista de bucate à la Orasanu: Painea - o abundenta, Gheata - crema de Siberia, Scobitoarea - o baioneta, Tacamul - un regulament, tuica - o idee, Socoteala - protocolul, Carnati mici - mititei, Carnati mari - patricieni, Ardeiul rosu - o torpila, Varza acra - originara de la Belgrad, Stic! luta de vin de 1/4 - o pricina, Ocaua de vin si borviz la racoritoare - o baterie, Apa - o naturala, Pahare pentru vin - semiplutoane, Cafea turceasca - un taifas. ISTORIA MICILOR. Tot aici, La Iordache, se zice c-a inceput si istoria mititeilor. Cum s-a intamplat? Intr-una din seri, cand consumul "infometatilor" a facut ravagii, se terminase rezerva de mate pentru carnati. Hazosul ziarist ii numea patricieni . In fata acestei situatii neprevazute, patronului Iordache i-a venit inspiratia sa friga "patricienii" pe gratar fara invelis, dar intr-o forma mai mica. La tocatura, insa, Iordache a mai adaugat cateva condimente: chimen, cimbru, piper, bicarbonat si putin salpetru. Din acea seara, ei au devenit specialitatea casei, primind denumirea de "mici", "botezatorul" fiind Orasanu. Sa reamintim si alte bunatati care se aflau in meniul "casei": tuzlamaua, sarmalele cu mamaliguta, paceaua (mancare cu carne de picioare de bou sau berbec, cu sos de otet cu ou), varza cu carne, ghiveciul macelaresc, gratarul, stropite din belsug cu vestitul vin de Dragasani. Bineinteles, picantele si gustoasele bucate erau digerate mai bine si datorita maiestriei renumitilor lautari ai vremii: Cristache Ciolac, Nicolae Buica, Lica Stefanescu, Alexandru Leon, Jean Marcu, Fanica Luca, Ionescu Gaina si altii. AMINTIRI. Tot din nobil! a barfa a vremii mai aflam cate ceva din atmosfera de odinioara de La Iordache : In acest local, unde puteai auzi rimele sprintare ale celor mai iscusiti poeti, umoristi si epigramisti ai Bucurestilor, la inceputul secolului exista o atmosfera familiala, creata de cativa virtuosi ai cantecului popular romanesc, care-i dadeau un farmec aparte. CARAGIALE. La Iordache se abateau marii artisti dupa succesul de la Ateneu si tot aici se intalneau o data pe an, dupa adunarea generala, membrii Sindicatului Ziaristilor. La Iordache venea adeseori si marele Caragiale, insotit de amicii sai unde, in fata paharelor pline cu vestitul vin din Dealul Mitrofanilor si a cate unei cesti cu taifas, il apucau zorile...