A doua emigrare-Unde sa mergem?
Raspunsuri - Pagina 9
patriciaR spune:
Buna,
Am postat la un alt subiect care cred ca trateaza cam aceeasi tema.., nu vreau sa postez o chestie de 2 ori...asa ca o sa dau link-ul si cine vrea sa citesca:
http://www.desprecopii.com/forum/topic.asp?TOPIC_ID=83373&whichpage=2
Sper din suflet sa nu deranjeze pe nimeni ...sunt informatii care l-am primit si eu despre america.
Lauraa spune:
Syracuse,eu te inteleg, stiu ca nu vrei sa fii rea, ai scris un mesaj de bun simt. DAR: nu crezi ca te-ai simti la fel de pustiita sufleteste daca ar trebui sa locuiesti la ..Copsa Mica? Sau la Corabia? Inteleg ca esti plecata dintr-un pras mare din Ro,dintr-un mediu intelectual si ai aterizat in "Pampas", probabil in vreo suburbie unde viata curge chiar mai monotona decat Ozana..Si atunci e de al sine inteles ca te simti plafonata.. Si in Europa poti sa aterizezi in astfel de loc, nu toate strazile sunt Champs Elysées si nu in toate colturile gasesti Scala din Milano. Exista si aici orasele monotone unde pe nimeni nu-l intereseaza de tine sau de viata/masina/copiii/ziua/ta...Ideea e ca fiecare ar trebui sa-si gaseasca peticul lui de pamant unde se simte bine ca frustrarea acumulata de-a lungul anilor se transforma de cele mai multe ori intr-o ura si anume intr-o ura fata de cei din jur,fata de bastinasi,care n-au nici o vina,nici nu te-au chemat in genunchi si nici nu te roaga sa stai. Stiu ca nu e cazul tau,sau nu INCA, dar cam la asta se ajunge de obicei...
Numai bine,
Laura cu Lara
si
Surpriza
syracuse spune:
quote:
Originally posted by ocebinequote:
Originally posted by syracuse
Deci inca o data, depinde de genul de persona care esti. Personal nu as recomanda aceasta tara nici unei fiinte care se considera oarecum mai…hai sa zicem sofisticata sau ne-superficiala …si care are si alte pretentii de la viata in afara celor mai sus mentionate (muncesti, mananci, cumperi, consumi). Cu atat mai mult daca esti genul cerebral, care infloreste in medii intelectuale, cu conversatii profunde, sau genul careia ii place sa aibe putini prieteni dar foarte apropiati si compatibili, in compania carora sa simti ca traiesti, care sa te inteleaga si cu care sa “conectezi” pe plan personal, emotional, etc. La fel, daca esti genul artistic sau hedonist, innebunit dupa frumos , creativitate, eleganta, spirit liber sau dupa sublim - FUGI!!! Aici iti vei gasi iadul ci siguranta.
O newyorkeza iti zice
Ai uitat inca ceva....nu te tine nimeni cu forta aici. Esti liber sa pleci cind vrei...
Adaug la lista facuta de Lai si AC: Boston, Atlanta, Philadelphia.
Atlanta? ....Hmm.
Cat despre libertatea mea de a pleca unde vreau - ea este direct proportionala cu numarul de oferte de munca acceptabile (la nivelul studiilor) pe care le-am primi in Europa, si eu si sotul (intamplator, American). Altfel, sotul nu este de acord sa mergem la capsuni in Spania. Si atunci raman in continuare aici sa ma chinui cu astia.
Deocamdata cel putin.
syracuse spune:
quote:
Originally posted by Lauraa
...Ideea e ca fiecare ar trebui sa-si gaseasca peticul lui de pamant unde se simte bine ca frustrarea acumulata de-a lungul anilor se transforma de cele mai multe ori intr-o ura si anume intr-o ura fata de cei din jur,fata de bastinasi,care n-au nici o vina,nici nu te-au chemat in genunchi si nici nu te roaga sa stai.
Ai dreptate. Tocmai asta vreau sa evit fiindca uneori am senzatia ca procesul a inceput si nu e bine.
Probabil ca m-ar deranja tot atat de mult viata in Copsa Mica cat ma deranjeaza si cea de aici, dar stii cum e...cand te gandesti la prea-marita civilizatia vestica, cea mai grozava tara de pe planeta, etc..parca cica ai fi avut mai multe pretentii decat de la Copsa Mica. Dar ce stiam eu cand am aplicat aici pentru scoala acum 8 ani de zile?
Cat despre oras...din pacate da...m-am nascut si am crescut in Bucuresti, cu "fandoselile", sofisticariile, pretentiile, si inclinatiile francofile de rigoare. Ca bune sau rele, aceste aspecte au fost parte din modul in care am crescut (conversatii dincolo de superficialitati, arta, lectura, estetica, cultura, socoteli).
De aceea, imi vine tare greu sa imi gasesc multumirea printre oamenii de tip "simplu" - ceea ce este cazul la vasta majoritate a Americanilor, inclusiv a celor cu diplome si patalamale.
Unii numesc treaba asta "elitism" dar mie deja nu imi mai pasa cum se numeste. Am invatat doar ca astfel de viata (non-elitista) este total incompatibila cu felul meu de a fi, asta fara sa afirm ca eu sunt "superioara" si ei sunt "inferiori". Pur si simplu nu avem treaba unii cu altii.
Ma lupt acum sa gasesc o cale inapoi catre Europa numai ca nu este usor dat fiind faptul ca trebuie sa deschid cararea si pentru un sot si un copil. Nu e usor dar sper sa reusesc pana la urma. Macar atata vreau sa folosesc de la "mustirii" astia: ideea ca "you can get wherever you want to get if you really want it".
Llaura spune:
Nu ma bag in discutia asta, punctele de vedere sunt ireconciliabile.
Parerea mea (de vanzator la supermarket, deh neobisnuit cu lucruri fine) e ca in acest moment numai daca nu vrei si ocolesti cu mare grija si atentie nu ai acces la cultura in US: toate formele, gradele si gusturile.
Recomandarea mea: Washington, DC (aproape de Europa...)
Caroline spune:
quote:
Originally posted by syracusequote:
Originally posted by ocebinequote:
Originally posted by syracuse
Deci inca o data, depinde de genul de persona care esti. Personal nu as recomanda aceasta tara nici unei fiinte care se considera oarecum mai…hai sa zicem sofisticata sau ne-superficiala …si care are si alte pretentii de la viata in afara celor mai sus mentionate (muncesti, mananci, cumperi, consumi). Cu atat mai mult daca esti genul cerebral, care infloreste in medii intelectuale, cu conversatii profunde, sau genul careia ii place sa aibe putini prieteni dar foarte apropiati si compatibili, in compania carora sa simti ca traiesti, care sa te inteleaga si cu care sa “conectezi” pe plan personal, emotional, etc. La fel, daca esti genul artistic sau hedonist, innebunit dupa frumos , creativitate, eleganta, spirit liber sau dupa sublim - FUGI!!! Aici iti vei gasi iadul ci siguranta.
O newyorkeza iti zice
Ai uitat inca ceva....nu te tine nimeni cu forta aici. Esti liber sa pleci cind vrei...
Adaug la lista facuta de Lai si AC: Boston, Atlanta, Philadelphia.
Atlanta? ....Hmm.
Cat despre libertatea mea de a pleca unde vreau - ea este direct proportionala cu numarul de oferte de munca acceptabile (la nivelul studiilor) pe care le-am primi in Europa, si eu si sotul (intamplator, American). Altfel, sotul nu este de acord sa mergem la capsuni in Spania. Si atunci raman in continuare aici sa ma chinui cu astia.
Dar nu e neaparat nevoie sa plecati la capsuni in Spania. Puteti sa va duceti pe post de profesori in Romania. Nu v-ati gandit la asta? Se ridica la nivelul studiilor voastre?
copiloi spune:
syracuse, te inteleg perfect.
Ce vreau sa-ti spun eu este ca nici din partea Europei sa nu te astepti sa te primeasca cu bratele deschise si sa/ti ofere ceea ce nu ti-a oferit America 
. Trebuie sa cantaresti foarte bine, daca sa faci pasul sau nu. Eventual sa lasi o portita deschisa catre America, in caz de dezamagiri si pe taram european.
In rest, nu-mi mai dau cu parerea ca vad ca deja s-a ajuns si aici la ironii si apropo-uri gratuite 
.
Alina
In der Ruhe liegt die Kraft! - In calm sta puterea! (proverb german)
olim spune:
Nu vreau rosii si nici sa upar pe nimeni, dar in Spania nu sunt doar capsuni, chiar daca" intelectualii de la televiziuni" ne zic capsunariMai lucram si in banci, firme de export, agentii imobiliare, universitati, asesorii financiare, s.a.m.d, nu numai la capsuni
Si Spania are mai multe masline decat capsuni
blackpanterro spune:
Syracuse, eu raman ferm convinsa ca viata in America e mult mai usoara in America, plus ca asa cum am mai spus rasismul nu e atat de sever ca si in Europa...
Sincer eu prefer ca oamenii sa fie indiferenti cu mine decat sa ma urasca.Am vazut ce fac oamenii care urasc imigrantii si nu e placut.
Am locuit in EU si inca locuiesc si abia astept sa ma intorc in State.
Tarile EU sunt foarte frumoase dar atat, din punctul meu de vedere...
Citesc mereu despre imigranti omorati de Mafia in Italia sau despre Germania care nu suporta turcii sau despre Olanda care vrea sa dea afara toti imigrantii care nu vb limba.
Unde vezi asa ceva in State?Cand 51% din populatia americii vorbesc spaniola, apoi sunt orase intregi unde mexicanii au totul in spaniola, unde vietnamezii au totul in vietmameza(nu stiu ce limba vb)Unde mai gasesti asemenea toleranta?.....nu in Europa!!!Soacra mea e director de scoala si la ei sunt clase care vb numai in spaniola si au profesori mexicani pt ca nici un copil nu vb limba engleza.
Apoi taxele si birocratia sunt covarsitoare in Europa, nemtii platesc taxe de le iasa pe nas....
In State mi-am facut buletin de Texas, legal bineinteles, inainte de a avea rezidenta!!! Nu atrebuit decat sa completez un formular si sa arat certificatul de casatorie...sa il arat!!!! NU copii, nu nimic...
Deci, parerea mea e ca e mai bine in State....din toate statele nu gasesti unul care sa fie pe placul tau?
Adriana si Aidan Alexander(27.06.2005)
"Life isn't like a bowl of cherries...it's more like a jar of hot pepers.What you do today might burn your ass tomorrow."
syracuse spune:
quote:
Dar nu e neaparat nevoie sa plecati la capsuni in Spania. Puteti sa va duceti pe post de profesori in Romania. Nu v-ati gandit la asta? Se ridica la nivelul studiilor voastre?
Daca tu il convingi pe barbatul meu sa mergem in Romania pe salariile profesorilor de acolo, eu ma duc. Nu e vorba de "studii fine", nu la asta m-am referit, e vorba de salariu. Ajungi si la treaba asta.