Nu eram pregatita ...
Raspunsuri - Pagina 3
light spune:
Cred ca si pe mine m-ar fi macinat intrebarea mult timp dupa, insa as fi cautat pe moment un raspuns extrem de usturator, nu stiu ce, dar ceva care sa o faca sa plece cu coanda intre picioare pe "doamna" cu intrebari stupide.
mama Lucia si Liviu minunea (24.05.2002) www.desprecopii.com/forum/topic.asp?TOPIC_ID=41618" target="_blank">Povestea-nasterii Super-desenele lui Liviu - august-octombrie 2005Opere de artaDesene LiviuNoutati
laurajr spune:
1. Felicitari tuturor celor care au adoptat copiii .Ii consider de 2 orin parinti, daca se poate spune asa .
2. Referitor la cucoana aia : multi prostii umbla dezlegati pe lumea asta .
Scarlet O'Hara : Si maine mai este o zi !
Laura si shoricutzu' Otilia
devylla spune:
EI,oamenii intotdeauna vor fi invidiosi si plini de ranchiuna cand vor vedea ca altul a realizat ce ei doar visau.Dar acesti oameni dupa parerea mea care isi mai si arata ura pe fatza(prostie) trebuiesc ignorati pur si simplu.
poze noi
bubulinele
'Populatia planetei creste continuu, in timp ce inteligenta ei ramine constanta.'
Sabina
andreoti spune:
Intr-o zi am asistat la o afirmatie ciudata e putin spus,e groaznica.Afirmatia e si mai groaznica pt. ca stiam de la cine vine,un om cu suflet bun,care poate nu si-ar fi inchipuit ca raneste,dar a facut-o.Prietena mea a infiiat un copil de la 2 luni,acum are 3 ani.Intr-o zi (eram impreuna),pers i-a spus "parca ai fi mama ei",si i-a raspuns "dar sunt mama ei".A ranit-o rau de tot,si nu m-am putut abtine sa nu intreb de ce a facut-o?De fapt voia sa spuna ca fetita ii seamana foarte bine,si asa si este.Poate ca nu prea are legatura cu subiectul,insa pe mine ma durut foarte tare.
Socant a fost si ceea ce ti-a spus, si unde si cum.A doua oara vei fi pregatita sigur(sper sa nu mai fie cazul),insa bancul cu Dabija era pe masura intrebarii.
szivarvany spune:
Va multumesc pentru gandurile bune
Si din categoria nimic nu ma mai mira pe lumea asta ... ex-mireasa, care e clar de unde provine (inca ne miram de finul nostru cat de orb este), a afirmat, uitandu-se la Giulia : "vaaai, dar asta mica nu seamana pe nici unul din voi doi" (eram prezenti eu, tati Giuliei, mirii si mama mirelui). Vreau sa va zic ca mi-a venit sa o intreb daca e nascuta asa de s-a mostenit pe cale materna sau a devenit, dar m-am abtinut pentru ca sarisera deja restu` de au facut-o oarba (Giulia seamana pe tata`so , mai ales ca au aceiasi ochi verzi)
_
Leoaicele Daria & Giulia (2004 08 16)
Supercopiii iulie/august 2004
acina spune:
[/quote]
I-as intreba, cu cea mai inocenta privire si cea mai suava voce, daca stiu cumva bancul cu Dabija..
[/quote]
Cel mai bun raspus.
Ia uite ce oameni, nu mai pot de grija altora...
Anca 23+
Pozele Noastre
gabibarta spune:
Daria, pur si simplu am ramas socata. Nu stiu, cum putea fi femeia aia asa nesimtita! Sper sa nu-i dai mare importanta! Nu e rusinea ta, ci a parintilor tai biologici ca ai fost abandonata. Da, si ce daca esti adoptata? Esti o fata de treaba, o mama buna, ai servici, ai familie, esti la fel ca orice om asezat bine la locul lui. I-as fi zis astea si "doamnei" respective si inca intr-un ton mai ferm:) Poate chiar la microfon:) Un fel de "Da, am fost adoptata, sa raspund la intrebarea soacrei mici, si daca are cineva intrebari legate de asta, raspund cu placere, dar dupa aceea va rog sa inchidem subiectul, ca probabil si pentru soacra mica e mai importanta fiica-sa in seara asta, decat trecutul meu"
Gabi+Robert 20.05.1997+Lili 17.05.2002
http://community.webshots.com/user/gabibarta
Lona spune:
quote:
Originally posted by clauditzadennis
Se poate si mai rau...si eu sunt adoptata si am avut parte de o replica asemanatoare atunci cand aveam 13 ani (veneam de la scoala intr-o zi ca oricare alta cand m-a abordat o "binevoitoare" si m-a intrebat: tu esti fata aia adoptata? ), de-am trait dup-aia o depresie de toata frumusetea si mi-a fost foarte greu sa inteleg multe lucruri. Mi-au trebuit vreo 10 ani si a trebuit sa fiu la randul meu mama pentru a reusi sa-i inteleg si sa-i pretuiesc la adevarata lor valoare pe parintii mei! Acum cred ca as fi in stare sa-i dau o replica pe masura unei tzatze care ar putea scoate asemenea perla pe gura...stai linistita, d-astia de-ai lui Dabija sunt peste tot, da-le ignore, cum zicea cineva mai sus! Sanatate!
Claudia,soacra frumoasei Oti
Povestea nasterii
http://www.desprecopii.com/forum/topic.asp?TOPIC_ID=38156
Ehe, sa va povestesc eu!
Mama mea a divortat cand eu eram foarte mica. Dupa 10 ani s-a recasatorit, iar tatal meu (singurul pe care-l recunosc ca atare si acum, la 40 de ani) m-a infiat, spre usurarea "naturalului". Evident, mi-am schimbat numele de familie, si am fost foarte fericita, in sfarsit ne chema pe tori la fel, plus ca dobandisem, dintr-un foc, si un tata, si o sora.
Actele s-au inceheiat in timpul vacantei de vara. In prima zi de scoala, intra profesoara de matematica (eram in clasa a VI/a), striga catalogul, constata ca am alt nume si ma intreaba ranjind: "Da' ce faci, draga, te-ai maritat?"
Va dati seama cum m-am simtit. In urmatoarea pauza, toti copiii din scoala stiau ca...m-am maritat!
Am fugit plangand acasa, si am fost disperata pana au venit ai mei. Sarmanii, ei imi explicasera cu lux de amanunte ce inseamna aceste schimbari din viata mea, dar in bunatatea si naivitatea lor uitasera un lucru esential: ca uneori adultii sunt rai si cruzi cu copiii. Mai mult decat atat, ambii mei parinti sunt profesori, e drept ca nu predau in acea scoala, dar se presupune ca erau colegi cu respectiva.
N-am mai vazut-o nici pana atunci, nici de atunci (si sunt mai bine de 25 de ani de la acea intamplare) pe mama atat de furioasa. i-a facut aleia un scandal monstruos, a ajuns la Inspectoratul scolar istoria, au mustrat-o in consiliu. Durerea si rusinea nu mi le-a putut sterge nimeni insa. Am refuzat doua zile sa merg la scoala, apoi m-au transferat la o alta, unde am capatat colegi noi si draguti si profesori noi si...avertizati sa nu se mai lege de acest subiect.
A trecut multa vreme de atunci, dar chiar si acum, cand scriu, retraiesc momentele alea infioratoare.
Daria draga, stiu ca doare, dar crede-ma ca nu merita! Cred ca este doar frustrarea unor oameni care nu pot avea generozitatea, frumusetea si bunatatea sufleteasca a parintilor care adopta copiii. Numai bine!
Maria I spune:
Draga Daria,
Am citit toate raspunsurile care ti-au fost date, am ras in hohote atat la faza cu Dabija, cat si la cea cu raspunsul evaziv, stiu ca si pe tine te-au distrat Si daca ai reusit sa zambesti, inseamna ca deja nu mai erai atat de suparata. Pentru ca nu merita sa te superi! Parintele Arsenie Boca spunea undeva ca sunt anumiti oameni pe care nu trebuie sa ne suparam, caci ei nu pot mai mult. Ei bine, acea doamna care te-a intrebat pe tine ce te-a intrebat pur si simplu nu putea mai mult, atat a dus-o mintea, atat a incaput in sufletul ei saracut! Am apreciat mult raspunsul cuiva care-ti spunea ca esti speciala Iti spun si eu acelasi lucru si, mai ales, te rog sa nu te superi pe "stimata" doamna, tu stii ca esti infinit mai buna si mai generoasa decat ea, tocmai pentru ca ai avut parinti minunati care te-au crescut asa. Iar supararea nu face decat sa-ti consume inutil energia, ori tu nu ii vei da "stimatei" o asemenea satisfactie! Eu cred ca acea persoana nu merita decat mila.
Toate bune si
Maria I spune:
Draga Daria,
Am citit toate raspunsurile care ti-au fost date, am ras in hohote atat la faza cu Dabija, cat si la cea cu raspunsul evaziv, stiu ca si pe tine te-au distrat Si daca ai reusit sa zambesti, inseamna ca deja nu mai erai atat de suparata. Pentru ca nu merita sa te superi! Parintele Arsenie Boca spunea undeva ca sunt anumiti oameni pe care nu trebuie sa ne suparam, caci ei nu pot mai mult. Ei bine, acea doamna care te-a intrebat pe tine ce te-a intrebat pur si simplu nu putea mai mult, atat a dus-o mintea, atat a incaput in sufletul ei saracut! Am apreciat mult raspunsul cuiva care-ti spunea ca esti speciala Iti spun si eu acelasi lucru si, mai ales, te rog sa nu te superi pe "stimata" doamna, tu stii ca esti infinit mai buna si mai generoasa decat ea, tocmai pentru ca ai avut parinti minunati care te-au crescut asa. Iar supararea nu face decat sa-ti consume inutil energia, ori tu nu ii vei da "stimatei" o asemenea satisfactie! Eu cred ca acea persoana nu merita decat mila.
Toate bune si