AJUTOR! MI-E TEAMA- COPILUL NU ESTE AL MEU
Raspunsuri - Pagina 4
annitha_cl spune:
Stiu cata dreptate aveti... cum am spus si eu..."Stiti ce-mi spun de cate ori ma gandesc ca vreau sa nu ne mai deranjeze? Imi spun ca si ea a facut la fel si ca ii platesc cu aceeasi moneda si ca lui Andrei ii va fi mai bine la noi... Apoi (...) el a fost mintit prea mult si chinuit prea mult de ea si ca eu vreau sa ii dau un exemplu bun si solid si facand aceste lucruri numai un exemplu bun nu-i dau... il mint si eu asa cum a facut si ea..." si nu vreau acest lucru.
Imi plange sufletul, ma doare....stiu ca la un moment dat il voi pierde ( pe Andrei) dar stiu ca, chiar daca o spun, nu am sa il tin departe de mama lui naturala.
Am citit ceea ce mi-ati scris si am plans de nenumarate ori dar m-am si bucurat pentru ca in voi gasesc un sprijin nesperat si adevarat. Si voi, ca si Andrei ma ajutati sa marg mai departe sa fiu ceea ce sunt, sa am un suflet curat.
Am apelat la voi pentru ca omul minunat care m-a facut sa fiu asa, care m-a educat in spiritul bunatatii s-a stins acum patru ani de zile, de Paste si nu mai este langa mine decat in vis... Voi ati reusit ( si sper ca o veti mai face) sa imi umpleti sufletul de bine si sa nu ma lasati sa uit ce sunt, sa nu uit ca sunt om si nu am dreptul sa judec oamenii orice si oricate mi-ar face ei.
Va pot spune, sincer, ca sunteti la fel de importante (importanti) pantru mine cum a fost si el.
cl spune:
Draga mea, ti s-a mai spus, dar iti mai spun si eu: nu-i interzice copilului sa aiba o relatie cu mama lui. Si stii de ce? Pentru ca el va afla si te va condamna. Lasa-l pe el sa descopere ce fel de om este ea. In tine va trebui sa aiba incredere si sprijin mereu. Daca-l vei minti, vei pierde toate acestea. Oricat de dureros va fi pentru tine, fa acest lucru. Mai tarziu vei fi fericita, o sa vezi. El va aprecia acest lucru.
,
Claudia
try spune:
Annitha, trebuie sa nu ii arati lui Andrei cine e maica-sa. El inca e prea mic sa inteleaga acest fel de relatii, nu si-a insusit inca normele si valorile dupa care judecam, ca urmare el judeca numai cu inima.
Cu timpul el isi va da seama, nu trebuie sa-i explici tu nimic, va vedea si singur, iar avandu-te pe tine exemplu (iar tu trebuie sa te comporti ca un exemplu daca vrei sa-i usurezi situatia lui Andrei, sa-l faci sa inteleaga mai devreme) in fatza lui. Comparatia pe care o va face intre voi doua va fi mult mai evidenta Avandu-te pe tine in taleru lcelalat al balantei) si va intelege fiecare mama cu ce se mananca. Dar acorda-i timp.
Mai tarziu, cand va fi mai mare si daca reusest isa pastrezi o relatie apropiata cu el, cu siguranta va veni sa te intrebe anumite lucruri. Iar atunci ii poti spune ce crezi tu despre situatie etc.
Incerc sa-m idau seama cata frustrare si nemultumire simti in legatura cu mama lui Andrei, nu poti sa te razboiesti cu ea (adica sa-i interzici spre ex. sa nu mai sune) pentru ca beneficiarul efectelor va fi implicit si Andrei. Adica i ivei face rau si lui, plus ca poti periclita astfel si relatia ta cu el, ori asta e ceva ce cu siguranta stiu ca nu vrei.
Stiu ca nu te simti bine nici ca Andrei nu-ti "vede" efortul si dragostea, insa acorda-i timp, are nevoie sa se convinga cat esti de importanta pentru el, iar comportamentul lui schimbator e ca un test pentru tine (nu ca asta ar fi intentia lui, insa totu le ca un examen pentru tine si tu trebuie sa-i faci fatza, sa-l iei cu brio).
Alex - 5 Nov. 2004 ......... poze cu noi
boeru spune:
Am citit cu sufletul la gura povestea ta!
Anitha, vroiam sa te felicit pentru puterea ta de a lupta cu atatea probleme! Si pe fete pentru raspunsurile pe care ti le-au dat!
Sa o luam pe rand:
1. sotul tau te iubeste, tu il iubesti este foarte important, m-a impresionat modul cum trateaza situatia ca te incurajeaza si mai gaseste resurse ptr. a-ti spune vorbe frumoase care sa-ti magaie sufletul. Ce ar mai trebui sa faca: sa puna lucrurile la punct cu ai lui si sa intre pe sub pielea alor tai!
2. Andrei - este un copil care se comporta normal avand in vedere situatia data. La aceasta varsta ei sunt f. greu de stapanit. felicitari pentru modul cum procedezi cu el. Nu trebuie sa-l minti sub nici o forma, desi stiu ca e greu sa vorbesti frumos de mama lui, avand in vedere cum s-a purtat ea. Eu am un var pe care nu l-a vazut maica-sa de 23 de ani, de la 1 an si jumatate. Intrebai cum poate o femeie sa faca chestia asta? Uite ca poate, nu tuturor ni se dezvolta instinctul matern
. Uite ca tu stii cum sa cresti un copil chiar daca nu ai trecut prin experienta nasterii.
3. Socrii si parintii - lasati-i pe planul 2, puneti lucrurile la punct cu ei, acum toti sunt bulversati si nu prea stiu cum sa procedeze. Timpul va consolida si relatiile dintre voi.
4. Daca vine mama lui sa-l ia? Eu nu cred ca se va mai intoarce, daca e genul ala care cred eu, fericirea ei (pentru ea) este mai importanta. Pana atunci rezolvati -din punct de vedere legal situatia cu custodia. Si poarta-te cu Andrei ca si cum n-ar exista acel "pericol"
Multe din chestiile pe care le-am zis aici ti s-au mai spus, dar n-am putut sa ma abtin!
Pupici si sper sa dai dovada de aceeasi perseverenta in a face lucrurile bine ca pana acum!
Mult succes si te urmaresc in continuare!
Viata este facuta din bucatele mici de ciocolata, cand mai dulce cand mai amara, important este sa stii sa le gusti pe fiecare in parte.....
Raducu cand avea plete
annitha_cl spune:
Ma simt iar pierduta....si extrem de trista.
Ieri a sunat iar mamica lui Andrei si, bineinteles, ca de fiecare data cand vorbeste cu ea a fost mai mult decat obraznic. Mi-a vorbit foarte urat, a plans absolut din orice, m-a lovit, i-a vorbit si talui lui foarte urat.....
Am incercat sa-i explic mamei lu ( la telefon) ca ii face forte mult rau sunand atat de des si i-am explicat ceea ce se intampla cu el, am rugat-o politicos ( nu stiu de unde am avut atata putere) sa sune mai rar spunandu-i ca o inteleg perfect ca ii este greu fara el si ca ii este dor dar sa se gandeasca la el... Raspunsul? M-a jignit foarte rau si a fost ironica, apoi mi-a inchis telefonul. Ieri dupa discutia avuta cu ea a mai sunat de cinci ori si a vorbit cu el cate jumatate de ora... Concluzia?
M-am consumat atat de rau incat azi noapte am facut trei crize de astm ( nici nu mai stiu de cat timp nu am mai avut crize, am cel putin un an si jumatate). Ma simt sfarsita pentru ca, din pacate eu trebuie sa ma abtin in timp ce ea isi bate joc efectiv de mine si de sotul meu si este de o rautate calculata.
De ce rea? Pentru ca ultima oara cand a sunat m-a cerut la telefon si mi-a spus ca o sa sune zilnic numai ca sa isi bata joc de mine.
annitha_cl spune:
In plus azi noapte, Andrei, a facut iarasi pe el, desi nu am mai avut probleme toata saptamana trecuta.
Vineri l-am luat la mine la serviciu ( este placerea lui) a fost cuminte, s-a jucat pe calculator dar, la un moment dat a trebuit sa ma duc pana in biroul alaturat... I-am explicat unde ma duc si ca vin imediat a spus "bine". Nu am apucat sa intru in biroul alaturat ca a inceput sa urle. M-am intors imediat el plangea isteric. L-am intrebat de ce plnge si nu mi-a raspuns. Am reusit in cele din urma sa il calmez. Nici la baie nu m-am putut duce ( e chiar langa biroul meu). Nici acasa nu sta singur in camera sau in casa ( chiar daca eu sunt in alta camera sau afara, prin curte) ma striga din cinci in cinci secunde. Sambata, de exmplu, i-am spalat cat a dormit el cateva hainutele pentru gradi... cand s-a trezit am stat cu el, i-am dat sa manance, i-am pus desene si i-am spus ca eu ies afara ca am treaba prin curte ... a fost un chin. La fiecare 2 minute lua cate o bluza de pe calorifer si o dadea jos apoi ma striga spunandu-mi ca a cazut bluza ( l-am urmarit pe geam cee ce face), in momentul cand l-am prins asupra faptului si m-am ratoit putin la el nu a mai facut asa. Dupa jumatate de ora l-am gasit in casa plangand in hohote si ....fara raspuns sau explicatii. Ieri toti eram pe afara prin curte ( noi si socrii), aveam treaba... el a stat toata ziua in pat aproape ca l-am scos fortat putin afara, apoi a sunat mama lui si a fost mai rau... ( v-am spus mai devreme cum a reactionat).
In plus mai am o problema ... cand discut cu el nu ma asculta, daca ii cer sa se uite la mine se uita pe langa mine. Cand eu vorbesc cu el, el incepe sa se joace. Daca ii iau jucaria se uita la televizor. Daca ii sting televizorul incepe sa cante, sau sa se joace cu hainele, se uita la maini. Pur si simplu nu imi da atentie. Daca ii citesc la televizor ( la un film) ma intrerupe mereu cu untrebari de genul: Cine este ala? Ii raspund apoi se duce langa televizor si il arata ( personajul de care tocmai a intrebat) si ma intreaba asta este X? Ii raspund... si dupa 3 min ( in cazul cel mai bun) urmeaza aceleasi intrebari despre acelasi personaj cu aceleasi gesturi si pana cand se termina filmul o tine tot asa. In schimb la desene intelege tot, care sunt personajele si tot ceea ce se intampla ( chiar daca le vede pentru prima oara) iar de retinut retine foarte usor... a invatat poezia "somnoroase pasarele" in doua zile si nu cred ca i-am spus-o mai mult de trei ori pe zi. A invatat sa numere in engleza pana la 10 intr-o ora dar nu reusesc sa il invat ca ten inseamna zece sau ca six inseamna sase. Foloseste cuvinte foarte complexe si complicate dar nu stie ce inseamna ieri sau concurs. Nu pot sa-l fac sa inteleaga ce reprezinta ieri, azi, maine, mai devreme sau mai tarziu. Nu are notiunea timpului. El spune: "mai devreme cand o sa iau vacanta ma duc la tara" sau "in doua ore cand e pastele vine mama" mai mult pe felicitarea primita de la mama lui erau desenate niste pachete de cadouri iar el a exclamat: "uite, vezi, mi-a trimis mama cadouri!"/
Oare ii cer eu prea mult sau are probleme? Uneori, pentru a-i explica ca nu are voie sa injure trebuie sa vorbesc cu el ca si cum as vorbi cu un copil de trei ani.
Cum sa procedez? Ce trebuie facut?
Principesa spune:
Baietelul pare sa traiasca o angoasa de separatie, motiv pentru care nu suporta sa il lasi singur. Aceasta angoasa de separatie a generat regresia pana la varsta incontinentei urinare. Asta inseamna ca pentru el emotiile au devenit tot mai greu de gestionat si apar si aceste momente de disociere, atunci cand tu spui ca nu iti da atentie sau ca nu e atent, ca se comporta nespecific varstei lui.
Fiecare om este un inger cu o singura aripa si numai imbratisandu-ne unul pe altul putem zbura
annitha_cl spune:
Principesa Posted - 31/10/2005 : 14:51:53
--------------------------------------------------------------------------------
Baietelul pare sa traiasca o angoasa de separatie, motiv pentru care nu suporta sa il lasi singur. Aceasta angoasa de separatie a generat regresia pana la varsta incontinentei urinare. Asta inseamna ca pentru el emotiile au devenit tot mai greu de gestionat si apar si aceste momente de disociere, atunci cand tu spui ca nu iti da atentie sau ca nu e atent, ca se comporta nespecific varstei lui.
Spune-mi, te rog, cum il pot eu ajuta, ce sa fac, cum sa ma comport cu el pentru ca, sincer, am cam epuizat toate metodele si nu vreau sa-i produc mai multa suferinta... Daca ii permit sa vorbeasca cu mama lui la telefon lucrurile se agraveaza ( daca duminica trecuta a trecut mai usor, si nu am avut probleme cu el , ma refer la vorbe urate, la facut pe el noaptea, la neatentie acum totul e mai rau) dar nici nu as vrea sa ii fac rau tinandu-l departe ( ma refer la convorbirile telefonice) de mama lui.
Nu prea stiu cum sa mai procedez pentru ca uneori reusesc sa-l linistesc dar alteori ma alunga, nu ma accepta langa el.... cu timpul devine din ce in ce mai distrat, mai reticent, mai nervos...
HELP!
cl spune:
Annitha, de ce nu apelati la un ajutor calificat: psihologul? Sigur va va spune ce puteti face, ca sa-l ajutati pe Andrei.
Si te superi daca-ti spun ceva, cu toata sinceritatea? Stiu ca este dureros, dar ai gresit rugand-o pe mama baiatului sa nu mai telefoneze. Ea si-a facut ambitia, tu ai suferit, dar ai si pus copilul intre ciocan si nicovala. El isi iubeste mama, chiar daca ea nu este prea interesata de el. Timpul insa le va rezolva pe toate. Nu va trece mult si te va aprecia mai mult pe tine. Dar lasa-l pe el sa descopere asta, singur! Nu vei regreta, chiar daca acest lucru va necesita timp. Parerea mea: apeleaza la un psiholog, pentru binele lui Andrei.
Toate cele bune!
Claudia
Principesa spune:
Eu cred ca situatia depaseste resursele tale si necesita interventia unui psiholog pentru a patrunde in mintea lui Andrei si a descurca itele, pentru a vedea care este conflictul din interiorul lui si ce semnificatii acorda el. Nu pot sa imi dau seama fara a lua contact cu Andrei care este problema si cum se rezolva cu atat mai mult cu cat cel mai probabil nici Andrei nu stie si el doar exprima emotiile inconfortabile derivate din lupta care se da in el.
Trecerea timpului poate reprezenta un factor agravant pentru ca el pare sa nu mai aiba resurse pentru a integra armonios ce traieste si resimte ca o presiune tot ce i se intampla.
Fiecare om este un inger cu o singura aripa si numai imbratisandu-ne unul pe altul putem zbura