nastea lui Cristi mic la Suceava(sau inconstiinta

Era o zi frumoasa de iunie ,mai precis 4 iunie ,intr-o duminica dupaamiaza,a anului 2000.Am fost programata la cezariana in urma faptului ca puiutul meu nu a vrut in cele 8 luni si jumatate sa vina in pozitia fireasca de nastere si statea la orizontala ,sus de tot(pozitie pelviana)cum spun medicii,ca sa nu pricepi nimic.Ca o zuza ,am ajuns la maternitate in jur de ora 7,ca sa-mi pot face internarea in liniste.Eram binenteles cu toatatrupa,catel,purcel,etc.
M-a luat in primire o asistenta care mai avea putin si nu nimerea foaia sa scrie fisa de internare(Bachus),tot ea m-a si ras ,pentru ca nu-mi spusese nimeni ca si pentru cezariana tot trebuie sa te razi (ce are tanda cu manda).Numai nu am facut pe mine de frica sa nu ma taie,asta imi mai lipsea ,o infectie.Am fost cazatain sala de asteptare anasterilor,de linga sala cu pricina,impreuna cu o alta fata care a si nascut in aceea seara.Bebe a meu care dormea asa cuminte in burtica, si nici eu nu banuiam ca incepand de a doua zi va incepe calvarul nostru.Cezariana era programata pentru ziua de luni 5 iunie 2000,cand la ora 9si30minute a venit pe lume minunea mea Cristian .Norocul meu a fost ca am cerut anestezie totala ca daca eram treaza nu stiu ce as fi facut,cred ca ma dadeam asa jos si luam pe toti la bataie.Pe sala asteptau parintii mei si sotul meu.Operatiile se faceau la etajul 2 iar maternitatea unde erai internata era la6 .Sotul si parintii erau sus la 6 ca nu stiau unde mau dus si asteptau .Mi-a povestit apoi sotul ca la vreo 5 minute dupa ce am nascut a trecut pe langa ei o asistenta cu un copil nou nascut in brate ,care a urcat toate cele 4 etaje pe jos ,nu cu liftul si cu pasul melcului saltat.Va dati seama ,pe unde circula toti bolnavii de toate tipurile de boli a trecut bebe mic al meu la 5 minute de viata si abia suflind ,pentru ca avea plamanii nematurizati.Apoi la 20 minute dupa natere copilasul a inceput sa nu mai poata respira si l-au pus la O2.Saracutul ,nici nu-mi pot imagina ce a fost in sufletelul lui.In loc sa-l ia mama lui in brate si sa-l pupu tot ,a ajuns sa-i puna pefuzii.Era o manuta de omulet la 46 cm si 2400g.Doar ochisorii ii radeau.L-am botezat a doua zi dimineata ,deoarece dupa ce a venit medicul la mine si cu cel mai firesc glas mi-a spus ca nu se mai poate face nimic pentru ca l-au scos prea devreme,si nu rezista la respirat.Am inebunit.Am dat telefon acasa,ai mei il vazusera cu o zi inainte ,cand eu eram la reanimare,dar nu mi-au spus nimic,le era teama sa nu o iau razna,asa ca am chemat preotul care ma cununase ,nu am vrut pe cel de la spital pe care vroiau ei sa-l cheme.Parintele ,ii multumesc si acum si mereu,a venit in nici jumatate de ora,a lasat biserica si a venit .Nu am avut curajul sa asist la botezul copilului meu ,dar mia spus cei care erau acolo ca ,bebe mic a meu ,care pina atunci se chinuia vizibil sa respire ,avea o adevarata "gaura"in piept ,unde ar fi trebuit sa fie plamansii ,a inceput sa zambeasca in timpul botezului,sa se intinda si a adormit linistit .Dupa aceea cand m-am dus la el ,era tot un zambet .A fost o minune Dumnezeeasca.
Ne tineam de manuta ,el de deget prin gemuletul incubatorului.Nu-mi va ajunge toata viata ca sa multumesc celui de sus pentru indurarea sa...
Acum acel bebelus micut a crescut si este si acum tot un zimbet ,asa cum pute-ti vedea daca va intereseaza ,la paginuta mea.Are 2 anisori si ii doresc la fel cum va doresc si voua sa ajunga sa-si tina in brate nepotii dupa copii lor.
Acele momente nu le voi uita veci ,dar durerea este acoperita de fericirea pe care ti-o da zi de zi ,neconditionat ,rasul lor minunat.
Va pup pe toate si nu am vrut sa va deranjez cu aceasta traire a mea.
Sa dea bunul Dumnezeu sa ne bucuram cu toatele de copilasii nostrii toata viata noastra.
Multumesc
Roxy


huianur

papadie spune:

Sä va dea Dumnezeu sänatate si sä vä bucurati unii de altii!
oana



Nu conteazä ce-ai pierdut...Conteazä ce-ai câstigat!

Cristina spune:

Iti raspund pentru ca povestea ta are un final fericit (ceea ce n-am putut sa fac in alte cazuri...). Sa va dea Dumnezeu multi ani fericiti impreuna!

quote:

---

Initial creeata de roxy

Era o zi frumoasa de iunie ,mai precis 4 iunie ,intr-o duminica dupaamiaza,a anului 2000.Am fost programata la cezariana in urma faptului ca puiutul meu nu a vrut in cele 8 luni si jumatate sa vina in pozitia fireasca de nastere si statea la orizontala ,sus de tot(pozitie pelviana)cum spun medicii,ca sa nu pricepi nimic.Ca o zuza ,am ajuns la maternitate in jur de ora 7,ca sa-mi pot face internarea in liniste.Eram binenteles cu toatatrupa,catel,purcel,etc.
M-a luat in primire o asistenta care mai avea putin si nu nimerea foaia sa scrie fisa de internare(Bachus),tot ea m-a si ras ,pentru ca nu-mi spusese nimeni ca si pentru cezariana tot trebuie sa te razi (ce are tanda cu manda).Numai nu am facut pe mine de frica sa nu ma taie,asta imi mai lipsea ,o infectie.Am fost cazatain sala de asteptare anasterilor,de linga sala cu pricina,impreuna cu o alta fata care a si nascut in aceea seara.Bebe a meu care dormea asa cuminte in burtica, si nici eu nu banuiam ca incepand de a doua zi va incepe calvarul nostru.Cezariana era programata pentru ziua de luni 5 iunie 2000,cand la ora 9si30minute a venit pe lume minunea mea Cristian .Norocul meu a fost ca am cerut anestezie totala ca daca eram treaza nu stiu ce as fi facut,cred ca ma dadeam asa jos si luam pe toti la bataie.Pe sala asteptau parintii mei si sotul meu.Operatiile se faceau la etajul 2 iar maternitatea unde erai internata era la6 .Sotul si parintii erau sus la 6 ca nu stiau unde mau dus si asteptau .Mi-a povestit apoi sotul ca la vreo 5 minute dupa ce am nascut a trecut pe langa ei o asistenta cu un copil nou nascut in brate ,care a urcat toate cele 4 etaje pe jos ,nu cu liftul si cu pasul melcului saltat.Va dati seama ,pe unde circula toti bolnavii de toate tipurile de boli a trecut bebe mic al meu la 5 minute de viata si abia suflind ,pentru ca avea plamanii nematurizati.Apoi la 20 minute dupa natere copilasul a inceput sa nu mai poata respira si l-au pus la O2.Saracutul ,nici nu-mi pot imagina ce a fost in sufletelul lui.In loc sa-l ia mama lui in brate si sa-l pupu tot ,a ajuns sa-i puna pefuzii.Era o manuta de omulet la 46 cm si 2400g.Doar ochisorii ii radeau.L-am botezat a doua zi dimineata ,deoarece dupa ce a venit medicul la mine si cu cel mai firesc glas mi-a spus ca nu se mai poate face nimic pentru ca l-au scos prea devreme,si nu rezista la respirat.Am inebunit.Am dat telefon acasa,ai mei il vazusera cu o zi inainte ,cand eu eram la reanimare,dar nu mi-au spus nimic,le era teama sa nu o iau razna,asa ca am chemat preotul care ma cununase ,nu am vrut pe cel de la spital pe care vroiau ei sa-l cheme.Parintele ,ii multumesc si acum si mereu,a venit in nici jumatate de ora,a lasat biserica si a venit .Nu am avut curajul sa asist la botezul copilului meu ,dar mia spus cei care erau acolo ca ,bebe mic a meu ,care pina atunci se chinuia vizibil sa respire ,avea o adevarata "gaura"in piept ,unde ar fi trebuit sa fie plamansii ,a inceput sa zambeasca in timpul botezului,sa se intinda si a adormit linistit .Dupa aceea cand m-am dus la el ,era tot un zambet .A fost o minune Dumnezeeasca.
Ne tineam de manuta ,el de deget prin gemuletul incubatorului.Nu-mi va ajunge toata viata ca sa multumesc celui de sus pentru indurarea sa...
Acum acel bebelus micut a crescut si este si acum tot un zimbet ,asa cum pute-ti vedea daca va intereseaza ,la paginuta mea.Are 2 anisori si ii doresc la fel cum va doresc si voua sa ajunga sa-si tina in brate nepotii dupa copii lor.
Acele momente nu le voi uita veci ,dar durerea este acoperita de fericirea pe care ti-o da zi de zi ,neconditionat ,rasul lor minunat.
Va pup pe toate si nu am vrut sa va deranjez cu aceasta traire a mea.
Sa dea bunul Dumnezeu sa ne bucuram cu toatele de copilasii nostrii toata viata noastra.
Multumesc
Roxy


huianur

---

Floare de Colt spune:

Sa-ti traiasca minunea si sa va aduca numai bucurii. Oricum, cineva acolo sus VA iubeste nespus de mult.

Camelia

ariadne spune:

multa sanatate si sa fie tot un zambet toata viata!!!!
si voua numai fericire va doresc, o meritati din plin!!

roxy spune:

multumesc din suflet
Roxy
gjnjknhjbvgnmjnv gh vc v
salutari de la Cristi mic

huianur

anita spune:

E minunat cand toate se sfarsesc cu bine! Am vazut poza copilasului tau. E o minunee de copil, frumusel ca o jucarie. Sa va traiasca si sa creasca mare si cuminte si voi sa va bucurati de el.

Bobita spune:

Sa fiti sanatosi toti din familie.
Sa ne ajute Dumnezeu sa ne crestem fericiti nepotii, si copiii nostri la rindul lor.

vinv

danielac spune:

Bine ca sunteti sanatosi acum!!! Sa fiti si de acum incolo! Fata de mine tu ai avut mare noroc, si ai avut parte de o minune !!!

dana

Luizax spune:

uof roxy! satz traiaska zambaretzu' si incapatzanatu' ...carea facut pishi pe parerea doctorilor, si sha vazut de treaba lui.

Luizax

korinna spune:

Doamne...mi-e groaza...bine ca traiste si este sanatos...de multe ori doctorii sunt niste tampiti..iti spun niste lucruri care nu le-au verificat...asa ca asa cred ei..m-a impresionat profund mesajul asta..
Sa traiti fericiti si sa va dea Dumnezeu sanatate

Corina Lungu