arte plastice

ML spune:

Imi place ce scrii. De ce le numeau cadavre stilate?

Am dat peste alte ciudatenii. He, he, he si asta tot arta e?

http://www.ambigram.com/matchbox/

sofiabebe spune:

M-am distrat. Astea daca cititi sunt de fapt cutii de chibrituri. Ei, asa aratau cutiile de chibrituri pe la inceputul secolului trecut (sau mai demult, n-am retinut, dar pareau extrase din "O noapte furtunoasa" ca umor si vestimentatie), dar la... "ei". La noi... sigle de-alea nesuferite pe "vremea ailalta" sau mai nou poze cu gagici semi-nude! Pai frumos asa?! :)
Acolo scria ca sunt "artisti anonimi" - oricum fiecare imagine prezinta ceva original, chiar daca se apropie de un gust indoielnic, dar in lumea artistica ciudatica de azi (postmodernismul adica) ai putea sa le numesti arta, mai stii? :)
Nu stiu exact de ce se numeau "cadavres esquises" dar cred ca se refereau la chestiile absolut sinistre sau cel putin ingrijoratoare care apareau dupa ce desfaceau hartia, gen "mireasa lui Frankenstein: :D. A se vedea linkul:http://www.moma.org/collection/browse_results.php?criteria=O%3AAD%3AE%3A768&page_number=1&template_id=6&sort_order=1
http://www.moma.org/collection/browse_results.php?criteria=O%3AAD%3AE%3A8312&page_number=1&template_id=6&sort_order=1
http://www.moma.org/collection/browse_results.php?criteria=O%3AAD%3AE%3A5804&page_number=1&template_id=6&sort_order=1
Ehei, astea-s frumoase... :D
Urmeaza cursul 2 din arta contemporana:

bebe si puii:

Ziua lu' Sofia
La mare la Neptun
Ziua Filiponului

sofiabebe spune:

RECUPERAREA FIGURATIVULUI IN ARTA POSTBELICA

In paralel cu directia abstracta in arta de dupa razboi, au existat tendinte individuale de recuperare a figurativului.
Jean Dubuffet (www.moma.org/collection/browse_results.php?criteria=O%3AAD%3AE%3A1633&page_number=1&template_id=6&sort_order=1" target="_blank">vezi si aici) a socat lumea artistica pariziana cu prima sa expozitie. El se apropie, ca sursa de inspiratie, de desenele de creta de pe trotuarele si zidurle de piatra din Paris. Este interesat de arta neinitiatilor, a dilietantilor (arta copilului, arta primitiva, arta populara, arta psihotica), pe care o denumeste “art brut”, cautând sz se dezica de traditie, margând pâna la inceputurile artei, cu inocenta, puritatea umana iscrisa in ele.
Unii au citit in reprezentarile sale umor sau satira, insa el declara ca isi trateaza arta cu maximum de seriozitate, ridicând-o la rang de ritual, acolo unde speculatiile estetice nu-si mai au rostul.
“Corps de Dame” – corpuri debordând in pagina, cu membre filiforme, detalii simbolice sexuale – reprezentari imprumutate de la copii, dar cu accentuari si sublinieri deliberate demonstrând un demers adult. Uneori reprezinta si organele interne, schematic, ca in desenele aborigenilor (realismul conceptual al copiilor si primitivilor – figureaza realitatea cu toate elementele cunoscute, chiar daca in realitate nu se vad).
“Vacile” – imagine absurda si tandra, impotriva traditiei animalului ca metafora eroica (Picasso in seria “Tauromahiei” sau in “Guernica”)
Perspectiva este, in cazul personajelor si obiectelor, frontala si din profil, corpurile sunt nefinisate, aparent brutal realizate ca structura, capete marite in maniera schematica a copiilor.
In ceea ce priveste tehnica, marturiseste pasiunea copilului pentru materialitate (lut, plastilina), dar nu este o tehnica infantila : foloseste pasta groasa din materii amestecate neomogen (continând nisip, cenusa, chiar aripi de fluture), pusa in straturi, iar forma este obtinuta prin zgrafitarea (zgariere pentru aducerea la lumina a straturilor de dedesubt) acestei materii grele, opace.
In peisaj este un artist al orasului. Reprezinta, in maniera copiilor, fatade de cladiri, strazi si multimi de personaje inghesuite, ca si cum ar incapea fortat in suprafata.
in anii 60 lanseaza un alt termen, “hourloupe” – de inspiratie dadaista, creând ambiente din polistiren expandat pe aceasta tema.
Un pictor figurativ, cu valente expresioniste in factura picturala, nu si in inspiratie, este Francis Bacon(www.moma.org/collection/browse_results.php?criteria=O%3AAD%3AE%3A272&page_number=1&template_id=6&sort_order=1" target="_blank">vezi si).
“Studiu pentru trei figuri la baza unui crucifix” contine figuri intre uman si zoomorf, de traditie suprarealista ca atmosfera. In privinta tehnici insa, este un pictor cu adevarat pictural (ceea ce le lipseste suprarealistilor), pretuind materialitatea pastei maturate cu pensula incarcata. Punctul de pornire al acestor studii poate fi “Altarul din Eisenheim” de Grunewald. Ca si acesta, Bacon s-a inspirat din imagini cu boli umane (fotografii, in cazul lui), ceea ce releva faptul ca Bacon privea figura umana in mod clinic, ca specimen, personalitatea psihica fiind total ignorata. In seria dupa “Papa Inocentiu X” de Velasquez foloseste adeseori imaginea strigatului, transformând figura Papei intr-un pretext pentru o aparitie sinistra, fantomatica (asta cred ca nu v-a fost pe plac, poate urmatorul:).
www.moma.org/collection/browse_results.php?criteria=O%3AAD%3AE%3A2141&page_number=2&template_id=6&sort_order=1" target="_blank">Alberto Giacometti (si aici)
Spre sfârsitul anilor 20, inceputul anilor 30 renunta la figurativ si face o sculptura esentializata, ambientala, insa mai târziu revine la studiul efectiv dupa model, cautând esenta umanului. Scade meru in dimensiuni si mizeaza pe “nonfinit”, incercând sa ajunga la esenta.
Dupa razboi adopta o viziune catastrofica : figurile ajung erodate, efilate, ca si cum s-ar vedea in fata unei lumini foarte puternice care le inghite contururile.
Apar si figuri intr-un raport disproportionat cu soclul, care este foarte mare.
Henri Moore(si aici) – Prefera simplitatea, integritatea formala si sentimentul de sacralitate al artelor arhaice, combinat cu umanismul mediteranean. Sugestiile tinutului sau natal Yorkshire au dus la sculpturi in aer liber ce se integreaza perfect peisajului, rezonând cu spatiul celtic precum dolmenele din Stonehenge. Din arta africana aprecieaza fidelitatea fata de material (forme compatibile cu consistenta fibroasa a lemnului) – se straduieste sa trateze fiecare material in maniera ce i se potriveste, dupa indemnul brâncusian de a considera materialul sculptural, nobil.
Cea mai importanta serie, “Reclining figures (figuri culcate)” isi are originea in statuia tolteca “Chac – Mool”, Zeul ploii – preia fata rotunda cu gura deschisa, ochii inexpresivi, modelaj redus la planuri frontale, insa lucrarea este diferita de originea sa strict simetrica, prin actiunea reciproca a formelor inauntrul volumului. Mai târziu va introduce si vidul in sculptura ca element formal.

Sper ca de data asta v-am "atins". Sa va fie de bine! :)

bebe si puii:

Ziua lu' Sofia
La mare la Neptun
Ziua Filiponului

sofiabebe spune:

Pun acest mesaj in caz ca n-ati vazut postarea mea anterioara.

bebe si puii:

Ziua lu' Sofia
La mare la Neptun
Ziua Filiponului

ML spune:

Eu am vazut-o si apreciez. Oare am ramas numai eu pe aici?
Te-as intreba cate ceva despre pictorul Stefan Dumitrescu (a fost numele strazii pe care am copilarit). Am gasit f. putine date despre el pe Net si as vrea mai mult. Numai daca ai timp si chef sa mai scrii. Multumesc frumos.