Ortodoxism din Postul Mare in Postul Mare(9)
Raspunsuri - Pagina 4
irina.c. spune:
Si eu postesc cu mare greutate.La mine se aplica zicala aia,o zi de post imi pare lunga...cat o zi de post.
Mergi pe la parintele tau sa-i ceri binecuvantare,sa vezi ce spor o sa ai in toate.Cand pune si Dumnezeu mana...Am trecut si eu pe la Darvari acum vreo doua zile.E atata pace si liniste acolo, parca nici nu esti in Bucuresti.Pacat ca nu reusesc sa ajung mai des,e prea departe pentru mine.Irina si bb Ilinca(26apr04)
Traiesc in Romania si asta imi ocupa tot timpul
ILINCA
carti
Irina_Claudia spune:
irina.c. citind cuvintele pr. Savatie imi dau seama ce departe sunt de libertatea crestina. Desi in sinea mea stiu ca postesc pentru ca vreau sa urmez lui Hristos , dar ispitele vin cu carul in zilele de post.
Fetelor cum reusiti sa alungati imprastierea de ganduri din timpul rugaciunii? Ca niciodata nu ma rog curat si-mi vin mai ales imagini ale "dusmanilor". Sunt "teapana" asa cum spune pr Teofil.
POZE
Irina + ingerasul Ioana
(3 ani si 10 luni)
Kia spune:
Buna fetele,
Este prima data cand scriu la forumul acesta cu toate ca va urmaresc inca de la inceput.
Am invatat multe lucruri de la voi.
Imi spuneti si mie va rog unde este in Bucuresti manastirea Darvari? as vrea sa ajung si eu, caci in afara de Cernica nu am fost la nici o manastire in Bucuresti.
Doamne ajuta
irina.c. spune:
Buna,draga Kia!Bine ai venit printre noi,si speram sa ramai si in continuare!
Schitul Darvari este in zona Piata Romana.Cobori la Romana si o iei pe starada de langa McDonalds,spre Gradina Icoanei.De acolo mai intrebi,caci nu stiu cum sa-ti explic,dar nu e greu de ajuns.Uite www.schituldarvari.ro/" target="_blank">situl schitului.Tot in zona e si Biserica Icoanei,undeeste o icoana facatoare de minuni.Irina si bb Ilinca(26apr04)
Traiesc in Romania si asta imi ocupa tot timpul
ILINCA
carti
irina.c. spune:
quote:Draga Irina Claudia,asa simt si eu in unele zile de post am multe ispite,mai ales sa ma manii(mandria,deh...).Referitor la rugaciune,si eu am gandurile imprastiate,dar ma stradui sa ma adun.Cred ca pentru noi,ca mireni cu familie,copii si griji,e mai greu sa ne rugam fara imprastiere.Dar macar daca un cuvant de rugaciune e curat si neamprastiat,cred ca Dumnezeu il pretuieste.Nu mai stiu unde am citit ca noi sa depunem efortul de a ne ruga,si Dumnezeu ne va darui restul.Irina si bb Ilinca(26apr04)
Originally posted by Irina_Claudia
irina.c. citind cuvintele pr. Savatie imi dau seama ce departe sunt de libertatea crestina. Desi in sinea mea stiu ca postesc pentru ca vreau sa urmez lui Hristos , dar ispitele vin cu carul in zilele de post.Fetelor cum reusiti sa alungati imprastierea de ganduri din timpul rugaciunii? Ca niciodata nu ma rog curat si-mi vin mai ales imagini ale "dusmanilor". Sunt "teapana" asa cum spune pr Teofil.POZEIrina + ingerasul Ioana
(3 ani si 10 luni)
Traiesc in Romania si asta imi ocupa tot timpul
ILINCA
carti
star33 spune:
Sunt de acord cu Irina, e mai greu sa te aduni la rugaciune dupa o zi de servici, cu mii de probleme in cap. Eu stau seara cateodata si nu-mi pot scoate din minte problemele de peste zi si cietsc rugaciunea aproape absenta...dupa un timp vad ca ma mai linistesc si incep sa ma gandesc la rugaciune. Eh, trebuie o stare speciala ca sa te rogi, sa simti ceea ce te rogi. De aceea cred si eu ca rugaciunea este un dar de la Dumnezeu, nu e a noastra.
Asa ca noi sa ne rugam cum putem, ca apoi sa ne rugam cum trebuie (cum spunea un parinte)
conchita spune:
imprastierea din timpul rugaciunii... cred ca ramanerea in rugaciune e si ea dovada de libertate superioara, ca si cu postul. trebuie sa dezvoltam un soi de autocontrol, care vine prin disciplina consecventa, din concentrare constienta spre Bine, spre ruperea de Rau, spre comuniunea cu Dumnezeu. iar sursa acestei discipline e tot iubirea. ma gandesc la o analogie, la voi, mamicile, in relatia cu puii vostri. nu sunteti nerabdatoare sa ii revedeti dupa o zi de munca, de pilda? sau cand se intorc de la gradinita, bunici, tabara, etc? la randul lor, copiii reactioneaza identic cand va revad. si in momentele astea nu mai conteaza nimic altceva, nu? ei, nerabdarea si dedicarea asta complete vin din iubire. asa si cu rugaciunea. probabil ca nu iubim inca destul de liber incat sa fim "nerabdatori" la intalnirea, prin rugaciune, cu Dumnezeu. sau iubim, dar nu si in imediat, ci in subconstient inca separam iubirea pentru Dumnezeu de viata lumeasca. ii rezervam asa un coltisor special in inima si credem ca e nevoie de multa pregatire si ceremonie si perfectiune pentru o simpla intalnire cu El in rugaciune. si, pentru ca niciodata nu prea avem timp si disponibilitate pentru toata procedura care credem noi ca e nimerita, zicem ca mai bine nu ne ducem la intalnire. am folosit pluralul, dar de fapt ma refeream la mine in perioada cand credeam ca am nevoie de o saptamana de pregatiri intense pentru trei minute de rugaciune "adevarata". mi-a trecut intre timp si ma rog cand mi se pune pata, fie ca plimb catelul, fie ca-s prinsa in trafic, fie ca sap gradina. pentru ca am avut odata revelatia: dar daca vine Dumnezeu la mine si io nu-i deschid, ca zic ca uite, inca nu-s pregatita sa-l primesc "cum se cuvine"? i-as fi facut asa ceva mamei mele, de pilda? nu i-as deschis pentru ca is inca in pijamale, gandurile in sapte zari si grijile cat casa?! e acelasi lucru, zic eu. sigur, e ideal sa avem asa un moment rezervat pe zi special pentru rugaciune si atunci sa mearga toate struna, adica lumea sa taca, timpul sa stea in loc, gandurile sa nu o ia razna. dar de multe ori e imposibil.
fetele, dragele, demult am vrut sa va intreb: ce credeti, ce stiti, ce experiente aveti referitor la Ingerii pazitori?
bun venit, Kia Star33, idem.
prima oara dupa aproape 4 ani de amerika, am auzit si io azi un cocos cucurigand la 5 dimi, ce straniu...:-)
Sabina spune:
in plus, Dumnezeu te stie si in pijamale cate parale faci, deci e clar ca trebuie sa ne rugam neincetat.
referitor la ingeri, nu , n-am experienta, am alta insa, pe care inca nu indraznesc s-o povestesc, dar daca tu te simti in stare mi-ar face mare placere sa citesc!
sunt online acu inca 10 min ca o iau de la gradi si de la 15,ora Rom incolo:)
Sabina si www.desprecopii.com/forum/topic.asp?TOPIC_ID=33789&whichpage=1" target="_blank">Sofia Galagia
Cea mai lungă cale este calea care duce de la urechi la inimă.
irina.c. spune:
Conchita,cred ca pana la urma starea de rugaciune inseamna o traire permanenta in prezenta lui Dumnezeu,adica a-i vorbim liber oricand,despre toate cele ale noastre,asa cum spui tu.Dar avem nevoie si de acel timp special pe care sa il dedicam in exclusivitate rugaciunii,macar jumatate de ora in zi.Nu stiu cum se face,ca eu cel putin,tare greu gasesc acest timp!Parca as face orice altceva.Irina si bb Ilinca(26apr04)
Traiesc in Romania si asta imi ocupa tot timpul
ILINCA
Irina_Claudia spune:
Conchita ...asta e trezvia mintii.Asta caut si eu ,ferirea mintii de la pacat , caci inca ma lupt cu firea asta a mea indreptata mai mult spre rau si spre altele ... cum spune Irina ne lasam dusi de valul preocuparilor zilnice.
POZE
Irina + ingerasul Ioana
(3 ani si 10 luni)