Ati vazut emisiunea...
Raspunsuri - Pagina 5
aissa spune:
Nici nu stiu cum sa imi spun parerea ca sa fiu corect inteleasa.
Este cumplit ce se petrece cu copilul dar din pacate, daca legea e de partea naturalei....nu stiu cum sa zic, poate ca nu stim noi tot. Poate ca nu realizam noi realitatea, poate aia chiar nu a vrut sa o dea pe fetita, sunt cazuri (candva, acum 3 ani la sect.2 am vazut chiar eu o tanara care spunea uneia la dpc ca nu vrea sa dea copilul de tot, doar sa i-l tina o vreme ei ca nu poate sa aiba grija de el in momentul acela). Nu stiu, cred ca justitia nu i-ar fi dat castig de cauza daca nu era indreptatita. Nu cred ca se tine cont de ce vrea copilul din pacate, ci de ce spune legea. Si legea, asa cum stiti, incurajeaza reintegrarea, si din moment ce aia nu s-a lasat si s-a luptat pt copil....asta e interesul superior al copilului in litera legii in forma actuala.
Nu vreau sa ma gandesc ce e in sufletul adoptatorilor, nu pot sa imi pun in minte ce simte copilul, singura concluzie pe care pot sa o trag e sa fim (fiti) fffff atenti la toate detaliile de pe actele implicate in acest proces de adoptie, sa fiti voi siguri ca se respecta termenele ca sa nu va apara in cale astfel de neplaceri si chinuri.
Poze
ioanaalice spune:
... intrebare: ati vazut careva dosarul copilului vostru, dosarul prin care era declarat adoptabil? Eu nu. Din necunostinta. Si chiar daca as fi fost mai suspicioasa, tot n-as fi stiut unde sa ma uit si ce sa urmaresc.
Mai am cateva zile pana sa ne prezentam la tribunal pentru 'incuviintare' si SPER sa fie ok dosarul, ca sa terminam odata cu 'dosariada' asta.
ioana, mamica de boboc
daphnyie spune:
Noi am vazut dosarul, de fapt l-a rasfoit asistenta in fata noastra cateva minute, n-am retinut multe pt. ca eram stresata ca nu vroiau sa ne-o dea acasa de Sarbatori. Insa esentialul, adica declaratia mamei era in regula.
Insa vin si eu cu o intrebare : cum au dat copilul spre adoptie daca nu aveau consimtamantul mamei ? Si cei care nu au respectat legea patesc ceva sau primesc doar mustrare scrisa ?
Elise spune:
quote:
copilul avea 6-7 ani, mama naturala se trezise sa faca proces ca i-a fost luat copilul din spital si ea nu a stiut despre ce era vorba, adica nu l-ar fi dat ea spre adoptie; acum e pe punctul sa cistige procesul si realizatorul emisiunii, psihologul Andrei, ii sfatuia pe parintii adoptivi sa se gindeasca sa adopte altul!
hai ca asta e tare... "sa adopte altul".
Nenea asta care se da psiholog care impresia ca sa adopti e ca si cum ti-ai lua un mobil? A disparut, las' ca iei altu' la fel?
De ce nu-i spune si naturalei sa faca repede altu'?
Nu e mai simplu si dureaza mai putin, in loc sa stea prin tribunale pentru un copil pe care oricum nu-l cunoaste?
Si gata, a rezolvat problema de ambele parti.
Altfel spus, sint sigura si ca exista probleme de comunicare, si de abordare: toate femeile care au dificultati in a-si duce bbii acasa din maternitate ar trebuie SA STIE perfect care sint optiunile - si sa ia o decizie clara: daca il vor, sa il ia inapoi OBLIGATORIU dupa o luna, doua, zece, nu sa tina bietul bb incurcat cu o situatie neclara, si fara mama naturala, si fara posibilitatea sa-si gaseasca o alta mamica.
Iar daca NU il vor, sa spuna clar asta.
Insa ar trebui sa existe un termen, nu sa o lalaie asa la nesfarsit.
In linii mari, e ca si cum s-ar putea anula un divort dupa 20 de ani, cind deja ai alt barbat si alta familie sa te trezesti cu vreun fost la usha care sa declare ca a facut recurs si esti nevasta lui, nu?!
Si nici asta n-ar fi asa de grav...
Elise & BBLisa
gulser_30 spune:
Mda...tocmai problema termenului am pus-o si eu la cursurile pt atestat.Am intrebat asistentele sociale si psihologul care ar fii termenul dupa care se hotaraste ca acel copil poate devenii adoptabil, dupa ce se orienteaza ei ca mama nat.nu va veni sa il ceara inapoi?care este termenul limita?si.....bineinteles ca nu am primit nici un raspuns relevant ci doar ca ei se orienteaza ,dupa ce si ei si politia fac tot felul de ankete si auziti voi, cauta pina la al 4-le a grad de rudenie al copilului sa il ia cineva sa il creasca si daca nu se gaseste nici un binevoitor printre cele 4 grade de rudenie...atunci vor incepe procedura de a fii declarat copil adoptabil...adica intre timp copilul creste merge la scoala si cind este suficient de mare in sfirsit devine adoptabil dar condamnat sa ramina in plasament la nesfirsit si asta de ce? pt ca nu exista un termen limita de care acea ,,mama,,sa stie ca in decurs de x luni poate sa se hotarasca daca sa il ia sau sa renunte definitv la el.Si din toata nebunia asta cine sufera?Bineinteles copilul care este cel mai nevinovat si neajutorat.Iar noi care ne dorim atit de mult un bb stam ca milogii pe la usi si tot intrebam unde am putea merge sa gasim copii adoptabili,iar mie mi se spune tot timpul sa am rabdare ca va veni si rindul meu...
Elise spune:
carmen,
ca "incepe procedura de a fi declarat adoptabil" e un lucru bun... intrebarea nu e cind si daca incepe, ci cind si daca se termina?!
Dureaza un an, doi, zece?
Mai are saracul copil nevoie sa fie adoptat sau e pe salariu cind a devenit in sfarsit adoptabil?
Asta intreb de curiozitate, eu sint printre "binevoitori" si nu m-am lovit de asa ceva. Nu ca nu m-as fi lovit de altele.
Elise & BBLisa