Ortodoxism din Postul Mare in Postul Mare (7)

irina.c. spune:

quote:

---

Originally posted by Elena

Irina, te rog mult, fa abstractie de cuvintele mele si ia-le in consideratie numai pe cele ale preotului.

---

Nu se poate,fiindca raspunsul sau e in contextul scrisorii tale.Irina si bb Ilinca(26apr04)
Traiesc in Romania si asta imi ocupa tot timpul
ILINCA
carti

Sabina spune:

m-am intoooooors!!!


ftele, va povstesc eu maine, acu sunt finito, maine e prima zi de gradi pt Sofia....

in rest...suntem bine.



mai...Saramago mi-a placut f mult ca scriitor, nu dati, va rog.
eu cred ca isi doreste mult sa creada.
gata, o culc

---

Sabina si www.desprecopii.com/forum/topic.asp?TOPIC_ID=33789&whichpage=1" target="_blank">Sofia Galagia



Cea mai lungă cale este calea care duce de la urechi la inimă.

irina.c. spune:

Sabinelule,bine ai revenit!Abia astept sa ne povestesti noutatile.Doamne ajuta pentru maine!Irina si bb Ilinca(26apr04)
Traiesc in Romania si asta imi ocupa tot timpul
ILINCA
carti

Sabina spune:

inca una,ma culc si eu, in sfarsit.
am descoperit ieri la mare ca o prietena de-a mea e fetita despre al carei botez povesteste Steinhardt(pag 358, Domnica)

bunicu ei avea veri care erau veri cu NS.

---

Sabina si www.desprecopii.com/forum/topic.asp?TOPIC_ID=33789&whichpage=1" target="_blank">Sofia Galagia



Cea mai lungă cale este calea care duce de la urechi la inimă.

cataghe spune:

quote:

---

Originally posted by irina.c.
Parintele a dat un sfat ca pentru tine:adica,vazand cu ce usurinta te smintesti,nu a incercat sa apere pe cuviosul Paisie,ci te-a indrumat spre un preot de mir

---

Ma scuzati, ca io iar nu pricep. Adica daca Elena nu se smintea cu "atata" usurinta, ce sa inteleg, ca parintele il apara pe cuviosul Paisie si in felul asta enunta o parere diametral opusa celei pe care a enuntat-o, considerand ca ba nu, e bine sa ascultam ce zice parintele Paisie chiar daca e calugar?

_
In God we trust, all others bring data.

conchita spune:

quote:

---

Originally posted by Sabina

m-am intoooooors!!!

---

heeei, bine ai venit!! vezi ca dupa intalnirea voastra s-a lasat cu inimi frante (Ileeee), sper ca Sofia e okay din punctul asta de vedere :-)

si mai vezi/vedeti ca nu mai am YM si YMail,temporar, ca mi-am schimbat compu si parolele erau salvate pe ala vechi. mai dureaza nitel pana mi le aduc aminte (daca!) si pana instalez YM pe asta nou. asta ca sa nu ma dati dezertoare de ce nu mai apar pe nicaieri.

mate spune:

Fetelor lamuriti-ma si pe mine,la subiectul despre fetele musulmane v-ati declarat indignate de batic,feregea,tratamentul aplicat sotziei in islam,inegalitatea in drepturi intre barbat si femeie plus o mie si unul de alte chestii revoltatoare cu adevarat care fac din aceasta religie una de oprimare a femeii in general.De acord???
Uite ca citesc acum linkul catre interviul cu acest calugar Paisie care indeamna la rabdare din partea femeii abuzate de sotz,deci cu alte cuvinte in mintea lui femeia ar trebui sa rabde tot din dragoste pentru familie si dorinta de a tine familia unita,nici pe departe sa aspire la o viata mai buna departe de un sotz tiranic care ii face viata amara.
Conchita,tu parca erai una dintre aparatoarele cele mai inversunate a femeii(vorbesc la acel subiect despre musulmance) aici vad va evitzi sa-ti spui parerea,oare de ce...

Oana,mamica lu' Iepurici Alerg P'Aici(27 Nov 2004)

amuleta spune:

O sa-ti raspune eu, Mate, desi nu sint cea mai dusa la biserica : in viziunea crestina, mantuirea sufletului nu se poate impune. Valoarea ei consta tocmai in libera asumare a drumului. Nu esti pedepsit de autoritatea umana daca nu te supui ritualului, are cine sa te pedepseasca, la venirea vremii.
Citatul respectiv reflecta viziunea unui calugar asupra problemei, daca intrebi un preot obisnuit (de mir, cum se spune) este foarte probabil ca raspunsul va varia in functie de situatia particulara a femeii. Mai mult, indiferent ce zice chiar patriarhul si de ce scrie in Biblie, femeia este libera ca pasarea cerului sa faca asa cum crede ca-i mai bine pentru ea si la sfirsit va fi primita in biserica cu aceeasi dragoste.
Era un calugar demult, care a stat peste doua sute de zile pe un stilp, ca sa se mantuiasca. Si cica s-a si mantuit, in felul asta ciudat. Cam asa-i si cu mucenicia in casatorie. Pentru mine ar fi cam ca statul ala pe stilp dar pentru unele femei poate ca este o cale, atita vreme cit nu e impusa, ci liber asumata.

cataghe spune:

Amuleta, sint de acord cu ceea ce ai spus despre judecata lumeasca, insa cred ca postarea lui Mate viza altceva. Viza faptul ca la topicul cu musulmancele lumea s-a revoltat si le-a considerat pe fetele care dadeau ascultare barbatilor lor spalate pe creier - intelegi ideea. Iar acum ne reintalnim aici, si vedem ca aceleasi persoane, unele dintre ele, pretind ca acelasi principiu "la noi" nu mai e catusi de putin spalare pe creier, ci asa e crestineste. Deci?

_
In God we trust, all others bring data.

conchita spune:

quote:

---

Originally posted by mate
Conchita,tu parca erai una dintre aparatoarele cele mai inversunate a femeii(vorbesc la acel subiect despre musulmance) aici vad va evitzi sa-ti spui parerea,oare de ce...

---

ca am lipsit de pe forum din motive obiective si uite chiar citeam din urma pe topic si pe link. sunt de acord cu ce i s-a raspuns Elenei, adica sfaturile se aplica individual si nu merge nici o generalizare. apoi, mai sunt de acord si cu ce spune Paisie ca rabdatul e ca o ispasire, iar exemplul cel mai de seama a fost insusi Iisus care a rabdat batjocura, chin fizic, rataciri, tradari, ispite, abandon, crucificare. alte exemple sunt crestinii din primele secole care au suportat urgii fara de seama, dar, cum zice si in Fericiri, vor ajunge la El toti cei care au fost prigoniti in numele Lui.

mie mi se pare chiar logic ca intr-un fel iti va vorbi un calugar, si in altul un preot de mir. sunt pe trepte de revelatie si experienta de viata/sfintenie diferite si comunica in limbaje diferite. mesajul ramane acelasi: ramai pe calea catre Dumnezeu, orice ti s-ar intampla.

legat de calugari, nu mai stiu pe unde am citit ca unii se retrag in chilii si se flageleaza la propriu de fiecare data cand pacatuiesc cu gandul sau fapta. prin extrapolare, femeile despre care vorbim le lasa barbatului acest rol de pedeapsa. la faza asta am si eu niste dileme: nu transfera cumva pacatul in seama barbatului? sau probabil ca voluntariaza sa ramana victime in locul altora pe care ar cadea urgia daca si-ar parasi barbatii? nu stiu...o fi ceva si cu Ego/vanitate, ca femeia si-o imagina ca ii sta ei in putere sa-si schimbe barbatul in bine?! Dumnezeu stie...ce cred eu: conteaza fundamental si motivatia. rabzi din masochism, din vanitate, din slabiciune? alegi tu sa suferi? mai sufera si altii pe langa tine? sau ti se intampla suferinta si tu incerci, crestineste, sa iesi din ea fara sa iti risti mantuirea? problema suferintei e cam paradoxala, pentru ca te arunca dintr-o extrema in alta si cand incerci s-o intelegi, si cand o traiesti: lipsa si prezenta lui Dumnezeu...

din ce spune Paisie, eu inteleg ca daca femeia este abuzata de barbat intr-atat de rau incat si-a pierdut orice constiinta a valorii de sine si si-a distrus vointa, daca prin sine insasi nu se poate rupe de sub jug sa isi recapete demnitatea umana, daca nu mai are puterea sa creada in salvare si nici sa se roage pentru asta - suferinta asta e ca o mucenicie si isi va gasi mangaierea in Ceruri.

in cazurile nu chiar atat de disperate...pai sa ne spuna Irina ce zic psihologii, care recomanda totusi ca femeia sa incerce sa-si aduca barbatul pe calea cea buna prin comunicare, suport neconditionat, consiliere, tratament, etc. sunt o gramada de cupluri care s-au confruntat cu problema dependentei de droguri, alcool etc si care au supravietuit, refacandu-se uimitor tot asa, datorita rabdarii si luptei unuia dintre soti.

nu e nici o contradictie cu parerea pe care o am despre dreptul la emancipare al femeii. destinul femeii nu este suferinta si nici abuzul din partea barbatului! destinul omului, femeie sau barbat, este fericirea care vine prin dragoste- aducatoare, deci, de Bine- si prin intermediul careia se ajunge si la mantuire. daca femeia alege (chestie pe care o inteleg doar teoretic) sa faca mucenicie lasandu-si barbatul sa o flageleze moral si fizic, este problema ei personala, ce pot sa zic? s-o trimit la duhovnic sau la shrink, nu? desi cel mai nimerit ar fi sa se duca la politie si sa ceara sa-l aresteze pe nemernic. revolta mea a fost, la discutia despre musulmance, atunci cand aceste femei au avut pretentia sa impuna si altora (semenelor, fiicelor etc) aceasta cale. nu suntem toate sfinte sa consimtim cu dragoste crestina la abuz (sau masochiste) si nici nu avem cu toatele pacate atat de uriase incat sa credem ca daca suferim aici pe pamant inmiit fata de crimele noastre, gata, ne vom gasi iertarea in ceruri. eu fac parte din categoria crestinilor care cred ca poti fi fericit in ambele lumi, no. imi face rau fizic sa aud de abuzuri si n-as putea in veci sa consimt la ele, nu conteaza cine le ridica in slavi.

repet, pot sa inteleg de ce aleg musulmancele sa poarte val ca sa nu-si duca barbatii in ispita, pot sa inteleg, iarasi DOAR TEORETIC, de ce indura femei crestine, buddhiste, baha'i-ste, pagane etc o casatorie plina de suferinta, dar ma revolt cand aceste femei incearca sa convinga si pe altele ca asta e singura cale, sau sa le-o impuna si altora prin sustinerea unei societati abuzive si dictatoriale, sau sa le discrediteze pe femeile carora Dumnezeu le-a binecuvantat alta alegere in viata, alta cale, dupa puteri. cam asta cred...