In fiecare zi cu Dumnezeu (partea a 8-a)
Raspunsuri - Pagina 8
Arhistefy spune:
"Cand incepe cineva sa simta cu imbelsugare dragostea lui Dumnezeu, incepe sa iubeasca si pe aproapele intru simtirea duhului. Si aceasta este dragostea despre care graiesc toate Sfintele Scripturi. Caci prietenia dupa trup se desface foarte usor cand se gaseste o cat de mica pricina. Pentru ca nu a fost legata cu simtirea Duhului. Dar in sufletul ce sta sub inraurirea lui Dumnezeu, chiar daca s-ar intampla sa se produca vreo suparare, totusi legatura dragostei nu se desface dintr-insul. Caci aprinzandu-se pe sine insusi din nou de focul dragostei lui Dumnezeu, indata revine iarasi la starea cea buna si cu multa bucurie primeste dragostea aproapelui, chiar daca a fost ocarat sau pagubit mult de catre acela pentru ca acest suflet topeste in dulceata lui Dumnezeu amaraciunea iscata de galceava."
Diadoh al Foticeii
La toate gandurile negative pe care le-ai putea avea, Dumnezeu are un raspuns pozitiv pentru tine.
Cu drag,
Mihaela
Arhistefy spune:
"Preaiubitilor, dacă Dumnezeu ne-a iubit astfel, trebuie să ne iubim si noi unii pe altii."
Cel mai bun lucru în viata unui adevărat crestin este de a învăta să iubească. Este foarte adevărat că viata cu toate experientele ei este chiar o sansă de a învăta iubirea. Lectia aceasta ne-a fost deja prezentată în Scriptură în multe locuri si în diferite aspecte si în Vechiul cat si în Noul Testament. Dar cuvintele personale ale Domnului Isus sînt cele mai concludente: "Să vă iubiti unii pe altii cum v-am iubit Eu..." si El o spune ca pe o poruncă nu ca pe un sfat cu caracter facultativ. Noi nu am venit în lumea aceasta ca să ne îmbogătim, să castigăm putere si prestigiu, să devenim învătati sau să facem lucruri mari în orice privintă ar fi. Nu suntem aici numai să ne străduim în activitătile noastre zilnice oricat de drepte si de necesare ar fi ele. Nu suntem aici numai ca să predicăm Evanghelia, să mangaiem în necaz, să vizităm pe bolnavi si să împlinim fapte de caritate. Toate acestea sau fiecare din aceste lucruri, pot face parte din datoriile noastre care să umple activitatea noastră umană si sunt de dorit, ele făcînd parte din tot ce poate cuprinde întelesul de "om". Dar în toate ocupatiile noastre, adevăratul scop al vietii pe care trebuie să-1 urmărim totdeauna si cu tot dinadinsul, dacă am înteles adevăratul sens al vietii, este de a învăta să iubim, să crestem în dragoste si aceasta să formeze caracterul nostru de ucenici ai Domnului Isus care ne oferă adevăratul înteles si model de ceea ce înseamnă a iubi. Putem să învătăm arta cea mai frumoasă a vietii - muzică, pictură, literatură sau stiintele cele mai înalte si profesiunile cele mai instructive, putem să fim angrenati si devotati în cele mai alese si nobile activităti, dar dacă în toate acestea nu învătăm dragostea, si nu devenim, ca un efect al iubirii, mai tandri în duh si în fapte, ne lipseste adevăratul sens de a trăi. Dacă în mijlocul tuturor datoriilor noastre, a grijilor, încercărilor, bucuriilor si necazurilor, nu crestem zi de zi în blandete, în amabilitate, în altruism si în gingăsie si în orice ar putea să izvorască din dragoste, nu am învătat marea lectie, în această scoală a vietii, pe care Domnul Isus însusi ne-a prezentat-o în viata Sa, în cei trei ani si jumătate ai lucrării Lui misionare pe pămînt. Dumnezeu în îndurarea Lui cea foarte mare, ne-a arătat ce însemnează a iubi cu adevărat, în Persoana singurului Său Fiu pe care L-a dat la moarte pentru noi. Nu este altă cale de a învăta iubirea decît de a privi necurmat la Domnul Isus si de a-L urmări în toate amănuntele vietii Lui pămîntesti, si apoi de a mă întreba: Doamne, iubesc eu ca Tine? Dacă ne-am pune această întrebare cu toată sinceritatea vom fi nevoiti să plecăm capul rusinati. Dumnezeu ne-a format, păcatul ne-a deformat dar Hristos ne-a transformat. Fie ca această transformare să se reflecte si în asemănarea noastră cu El în ce priveste faptul de a iubi cum a iubit El.
La toate gandurile negative pe care le-ai putea avea, Dumnezeu are un raspuns pozitiv pentru tine.
Cu drag,
Mihaela
Arhistefy spune:
Pentru ce trebuie să umblu plin de întristare?
(Psalmul 42:9)
Dragul meu credincios, poti tu să răspunzi la întrebarea de mai sus? Poti tu găsi vreun motiv pentru care esti atât de des întristat în loc să fii bucuros? De ce îngădui mintii tale să se ocupe cu gândurile negre? Cine ti-a spus că noaptea nu se va face niciodată zi? Cine ti-a spus că iarna nemultumirii tale va continua de la ger la ger si de la zăpadă, gheată si grindină la si mai multă zăpadă si mai puternice furtuni ale disperării?
Nu stii că ziua apare după noapte, ploile înlocuiesc seceta, si primăvara si vara vin după iarnă? Deci, nădăjduieste! Nădăjduieste întotdeauna, pentru că Dumnezeu nu te va părăsi!
La toate gandurile negative pe care le-ai putea avea, Dumnezeu are un raspuns pozitiv pentru tine.
Cu drag,
Mihaela
Arhistefy spune:
Umblăm prin credintă, nu prin vedere.
(2 Corinteni 5:7)
Ca si credinciosi, noi „umblăm prin credintă, nu prin vedere“ – Dumnezeu nu doreste ca noi să trăim după sentimentele noastre. Sinele nostru poate dori să trăim după sentimente, si Satan poate dori aceasta, dar Dumnezeu doreste să tinem seama de fapte, nu de sentimente. El doreste să tinem seama de faptele lui Hristos si de lucrarea Lui împlinită în chip desăvârsit pentru noi. Si odată ce tinem seama de aceste fapte pretioase, si le credem pur si simplu pentru că Dumnezeu spune că acestea sunt faptele, El va avea grijă de sentimentele noastre.
Însă Dumnezeu nu ne dă niciodată sentimente ca să ne facă sau să ne încurajeze să ne încredem în El, si El nu ni le dă niciodată ca să ne arate că ne-am încrezut deja deplin în El. Dumnezeu ne dă sentimente numai când vede că ne încredem în El fără să tinem cont de sentimentele noastre, sprijinindu-ne numai pe Cuvântul Său si pe credinciosia Lui fată de promisiunea Lui. Si aceste sentimente care pot veni numai de la El vor fi date la timpul si în măsura în care dragostea Lui consideră că este cel mai bine pentru fiecare împrejurare individuală în parte.
De aceea trebuie să alegem între a tine seama de sentimentele noastre si a tine seama de faptele lui Dumnezeu. Sentimentele noastre la fel de nesigure si de schimbătoare ca marea sau ca nisipul miscător. Faptele lui Dumnezeu, însă, sunt la fel de sigure ca însăsi Stânca veacurilor – „Isus Hristos … acelasi ieri si azi si în veci“ (Evrei 13:8).
La toate gandurile negative pe care le-ai putea avea, Dumnezeu are un raspuns pozitiv pentru tine.
Cu drag,
Mihaela
Arhistefy spune:
Alergarea spre Tinta
1.Cand ai ochii pironiti spre tinta, atunci toata fiinta ta alearga spre ea.
Spre tinta ochilor tai iti alearga atunci picioarele tale
ti se intind mainile tale
si ti se indreapta toate simturile si madularele fiintei tale.
Pentru atingerea tintei tale lasi totul si dai totul,
- uiti totul, jertfesti totul si faci totul.
O, daca am face toti asa spre Tinta noastra, Iisus!
2.Cand tinta fiintei tale este fericita, atunci tot ce dai tu pentru ea este fericit
- si tot ce primesti tu prin ea este la fel.
Dar cand tinta aceasta este o desertaciune, - cat de nefericit esti
si cand alergi catre ea - si cand ti se pare ca ai atins-o!
3. Pe Hristos se intemeiaza toata credinta noastra intr-o mantuire a sufletului nostru si toata nadejdea noastra in dobandirea acestei mantuiri.
Fara Hristos toata credinta noastra ar fi zadarnica si toata nadejdea noastra ar fi desarta.
...
8. Iata fagaduinta: Slava, cinste si pace va veni peste orice suflet omenesc
care va face binele. Da! numai peste cel care face binele!
Nu peste cel care predica bine, sau canta bine, sau scrie bine, sau gandeste bine - ci numai peste cel care face binele.
Fiindca nici una din celelalte nu-i deajuns sa imbrace pe cel gol, sa sature pe cel flamand, sa incalzeasca pe un inghetat, sa adaposteasca pe un strain.
Ci numai fapta!
Traian Dorz - Cugetari nemuritoare, vol. Alergarea Staruitoare, pag. 92-94
La toate gandurile negative pe care le-ai putea avea, Dumnezeu are un raspuns pozitiv pentru tine.
Cu drag,
Mihaela
Arhistefy spune:
Demult, a venit la un calugar, un om tare necajit si l-a intrebat:
- Ce este rau cu mine ? De ce nu imi gasesc linistea ? De ce nu sunt multumit de viata mea ?
Batranul calugar a luat, atunci, o sticla si, dupa ce a umplut-o pe jumatate cu apa, a pus-o în fata omului si l-a intrebat:
- Cum e aceasta sticla ?
- Este pe jumatate goala!
- Vezi, i-a mai spus calugarul - eu o vad pe jumatate plina.
In viata, trebuie sa vezi partea frumoasă a lucrurilor. Nu este greu, mai ales ca in toate exista ceva frumos. Daca vom sti sa privim natura, vom vedea frumusete si bogatie. Daca vom sti sa-l privim pe om, in adancul lui, vom vedea bunatate si dragoste.
Privind astfel viata si oamenii, devenim noi insine mai frumosi, mai bogati si mai buni.
“Fii totdeauna cu Dumnezeu,
daca vrei ca Dumnezeu sa fie totdeauna cu tine!”
( Sfantul Ioan Gura de Aur )
La toate gandurile negative pe care le-ai putea avea, Dumnezeu are un raspuns pozitiv pentru tine.
Cu drag,
Mihaela
Arhistefy spune:
L-a pazit … ca vulturul care isi scutura cuibul,
zboara deasupra puilor, isi intinde aripile, ii ia,
si-i poarta pe penele lui. Asa a calauzit Domnul singur
pe poporul Sau, si nu era nici un dumnezeu strain cu El.
(Deuteronom 32:10-12)
Dumnezeul nostru atotputernic este ca un parinte caruia Ii face placere sa-si conduca cu grija copiii plapanzi pana la marginea unei prapastii si apoi sa-i impinga de pe stanca pur si simplu in aer. El face aceasta pentru ca ei sa poata afla ca au deja o putere de zbor de care inca nu-si dau seama si pe care o pot adauga pentru totdeauna la placerea si confortul vietii lor. Totusi daca, in incercarea lor de a zbura, sunt expusi unui pericol extraordinar, El este pregatit sa coboare sub ei si sa-i poarte spre cer pe aripile Lui puternice. Cand Dumnezeu aduce pe unul din copiii Lui intr-o pozitie de neegalata dificultate, ei pot intotdeauna sa se bizuie pe El ca sa-i salveze.
Cand Dumnezeu pune o povara asupra ta, El Isi pune bratele sub tine.
La toate gandurile negative pe care le-ai putea avea, Dumnezeu are un raspuns pozitiv pentru tine.
Cu drag,
Mihaela
Arhistefy spune:
IOAN 13:3-4
"Isus care stia ca Tatal ii daduse toate lucrurile in maini, ca de la Dumnezeu a venit si la Dumnezeu Se duce,... ...a luat un stergar..."
Isus a luat un stergar in ultimile ceasuri ale vietii Sale, inainte de a fi vandut, Domnul si invatatorul nostru Se scoala, nu pentru a-si apara pricina sau pentru a-si afirma dumnezeirea, ci Se ridica... pentru a lua un stergar ca sa stearga picioarele ucenicilor Sai. Numai Biblia poate prezenta tablouri atat de profunde; numai din ea pot iesi astfel de contraste. Stergarul acesta, simbolul slujirii altora, treaba cea mai smerita, iata-l in mainile binecuvantate ale Aceluia Caruia Tatal I-a dat toate lucrurile in maini. Plinatatea dumnezeirii este in El... si totusi El Se pregateste sa spele picioarele ucenicilor, si ce ucenici! Ei erau aceia care se certasera pentru ca sa stie cine are sa fie mai mare si L-au parasit cand a mers sa moara pentru ei. Dar Stapanitorul cerului si al pamantului, care avea toata puterea, in loc sa-si impuna autoritatea Sa, Se coboara pana acolo de a spala picioarele ucenicilor.
Mainile tale care uneori manuiesc sabia Duhului, stiu ele sa ia si un stergar ca sa slujeasca altora cu toata smerenia? Mainile acestea care stiu sa rasfoiasca studiind Biblia - uneori in mod egoist - stiu ele sa si lucreze pentru a ajuta si usura pe altii, ca sa usureze purtand poverile lor prea grele? Acea inima care clocoteste pentru Domnul, este gata sa arate dragostea sa in slujirea cea mai umila pentru altii?
Esti tu un ucenic al Aceluia care a fost numit in mod ironic, Fiul tamplarului, sau esti susceptibil pentru orice vorba?
Treci la lucru, ofera-te Domnului pentru orice slujire, daruieste-te Lui, dar intr-un mod ascuns. Ia stergarul fara sa faci zgomot; slujeste ucenicilor Lui si fratilor tai in acelasi timp, fara sa atragi atentia. Lasa-te invaluit de acea dragoste cu care El ne-a iubit pana la capat. Nu trai intr-o atmosfera de egoism, caci avem totul deplin in Domnul Isus. De aceea, scoala-te si urmeaza-I pilda. "Eu v-am dat o pilda pentru ca si voi sa faceti cum am facut Eu." (vs. 15) Avem nevoie "sa ne spalam picioarele unii altora". Cum? In loc sa ne judecam si sa ne criticam unii pe altii, mai degraba sa fim gata sa ne smerim si sa recunoastem ca, nu numai ca nu ne-am "spalat" picioarele unii altora pana acum dar ca ne-am si purtat lipsiti de dragoste. Domnul numeste fericiti pe cei ce fac ce le spune El. (vs. 17)
La toate gandurile negative pe care le-ai putea avea, Dumnezeu are un raspuns pozitiv pentru tine.
Cu drag,
Mihaela
Arhistefy spune:
Pace în Mine. (Ioan 16:33)
Este o mare diferenta intre placere si binecuvantare. Pavel a experimentat intemnitarea, durerea, sacrificiul, si suferinta pana la limitele lor, totusi prin toate acestea a fost binecuvantat. Toata fericirea a devenit reala in inima si in viata lui, in mijlocul imprejurarilor lui dificile.
Paganini, marele violonist italian, a pasit odata pe scena si a descoperit ca era ceva in neregula cu vioara lui, tocmai cand audienta incetase cu aplauzele. S-a uitat la instrument pentru o clipa si dintr-odata si-a dat seama ca nu era vioara lui cea mai buna si cea mai valoroasa. De fapt, vioara nu era a lui deloc. Momentan a simtit ca paralizeaza, dar s-a intors repede spre audienta, spunandu-le ca s-a facut o greseala si ca nu avea vioara lui cu el. A pasit inapoi in spatele cortinei, gandindu-se ca trebuie s-o fi lasat in spatele scenei, dar a descoperit ca cineva o furase pe a lui si o lasase pe cea inferioara in locul ei.
Dupa ce a ramas un moment in spatele cortinei, Paganini a pasit din nou pe scena ca sa vorbeasca audientei. El a spus: „Doamnelor si domnilor, acum va voi demonstra ca muzica nu tine de instrument, ci de suflet“. Apoi a cantat ca niciodata inainte, si frumoasa muzica a curs din acel instrument inferior pana cand audienta a fost atat de incantata incat aplauzele lor entuziaste aproape ca au ridicat tavanul salii de concerte. El le-a aratat intr-adevar ca muzica nu tinea de instrumentul lui, ci de sufletul lui!
Este misiunea noastra sa umblam pe scena acestei lumi ca sa aratam tuturor celor din cer si de pe pamant ca muzica vietii nu sta in imprejurarile noastre sau in lucrurile exterioare, ci in sufletul nostru.
La toate gandurile negative pe care le-ai putea avea, Dumnezeu are un raspuns pozitiv pentru tine.
Cu drag,
Mihaela
Arhistefy spune:
(II Cor. 4, 13-18; Mt. 24, 27-33, 42-51). " Privegheati deci, ca
nu stiti in care zi vine Domnul vostru". Daca ne-am aminti de asta,
n-ar mai fi pacatosi; si totusi oamenii nu-si amintesc, desi oricine
stie ca e un adevar neindoielnic. Chiar si nevoitorii, pana si cei
aspri, nu erau in stare sa-si aminteasca fara silinta acest lucru, ci
nascoceau felurite mijloace pentru a-l face sa ramana in constiinta si
sa nu plece: unul tinea un sicriu in chilie, altul ruga pe tovarasii
sai de nevointe sa vorbeasca despre sicriu si mormant, altul avea
zugravite moartea si judecata s.a.m.d. Nu se atinge moartea de suflet,
sufletul nici nu-si aminteste de ea; oricum insa, nu poate sa nu atinga
sufletul ceea ce urmeaza indata dupa moarte - nu e ingaduit sa nu se
ingrijeasca pentru asta, fiindca e vorba de soarta vesnica. Dar de ce,
totusi, nu-si aminteste? Fiindca se amageste pe sine: "Asta n-o sa se
intample curand" si, vezi Doamne, "cumva, lucrurile or sa se sfarseasca
bine". Vai! Asa stand lucrurile, este neindoielnic faptul ca sufletul
care nutreste asemenea ganduri e trandav si se rasfata; asa incat cum
putem crede ca judecata se va sfarsi cu bine pentru el? Nu, trebuie sa
fim ca scolarul inainte de examen: orice face, examenul nu-i iese din
cap; amintirea lui nu ii ingaduie sa piarda nici macar o clipa, ci il
face sa intrebuinteze intreaga vreme pentru pregatirea examenului. De
am avea si noi aceeasi stare sufleteasca!
de Sfantul Teofan Zavoratul
La toate gandurile negative pe care le-ai putea avea, Dumnezeu are un raspuns pozitiv pentru tine.
Cu drag,
Mihaela