In fiecare zi cu Dumnezeu (partea a 8-a)
Raspunsuri - Pagina 7
Arhistefy spune:
(Rom. 15, 30-33; Mt. 17, 24; 18, 4). Domnul plateste darea
pentru templu si plineste toate celelalte randuieli, bisericesti si
cetatenesti, invatandu-i si pe Apostoli sa faca la fel; iar ceastia au
propovaduit, mai apoi, aceeasi lege tuturor crestinilor. La acestia,
numai duhul de viata era nou; cele din afara insa au ramas neschimbate,
mai putin ceea ce se impotrivea voii lui Dumnezeu - de pilda, partasia
la jertfele idolesti s.a.m.d. Mai tarziu, crestinismul a ajuns la
putere, a alungat toate randuielile vechi si le-a instapanit pe ale
sale. Ar fi fost de asteptat ca prin asta, duhul crestinismului sa se
dezvolte si sa se intareasca mai lesne. Asa s-a si intamplat, dar nu cu
toti. O mare parte s-au deprins cu randuielile exterioare ale
crestinismului si s-au multumit cu asta, nepasandu-le de duhul vietii.
Asa stau lucrurile pana in ziua de azi. Din intregul numar al
crestinilor, abia se va arata careva crestin si in duh. Dar cum ramane
cu ceilalti? "Au nume ca traiesc, dar sunt morti". Cand Apostolii au
propovaduit Evanghelia, cuvantul lor a deosebit partea lui Dumnezeu din
mijlocul intregii lumi pagane; acum, Domnul, prin acelasi cuvant,
deosebeste partea Sa din mijlocul lumii crestine. "Cel ce citeste sa
inteleaga" si sa se osteneasca a afla daca se afla in partea Domnului;
si daca nu va fi incredintat de asta, sa aiba grija a se impropria
Domnului, fiindca numai in asta se afla mantuirea.
de Sfantul Teofan Zavoratul
La toate gandurile negative pe care le-ai putea avea, Dumnezeu are un raspuns pozitiv pentru tine.
Cu drag,
Mihaela
Arhistefy spune:
(Cor. 4, 9-16; Mt. 17, 14-23). "Acest neam (de demoni) nu iese decat
numai cu rugaciune si cu post". Daca acest neam e izgonit de rugaciunea
si postirea altuia, cu atat mai mult el nu poate sa intre in cel ce
insusi e postitor si rugator. Iata ce ingradire! Desi demonii sunt
multime nenumarata si vazduhul e plin de ei, nu pot face nimic celui
care se ingradeste prin rugaciune si prin post. Postul este infrangerea
desavarsita, rugaciunea este desavarsita partasie (comuniune) cu
Dumnezeu; postul apara de bantuirile din afara, iar rugaciunea
atinteste dinlauntrul asupra vrajmasilor o panoplie de foc. Pe postitor
si rugator, demonii il simt de departe si fug de el, ca sa nu primeasca
lovituri dureroase. Ne e ingaduit sa gandim ca acolo unde nu este post
si rugaciune s-a si infiintat demonul? Da. Demonii, salasuindu-se in
om, nu intotdeauna isi fac simtita adastarea, ci se ascund,
invatandu-si gazda la tot raul si abatand-o de la tot binele in chip
hotesc, asa incat acesta este incredintat ca singur face tot, implinind
de fapt voia vrajmasului sau. Tu doar apuca-te de rugaciune si de post,
si vrajmasul va fugi indata, asteptand prilejul de a se intoarce;
intr-adevar se intoarce, indata ce omul paraseste rugaciunea si postul.
de Sfantul Teofan Zavoratul
La toate gandurile negative pe care le-ai putea avea, Dumnezeu are un raspuns pozitiv pentru tine.
Cu drag,
Mihaela
Arhistefy spune:
(II Cor. 2, 14; 3, 3; Mt. 23, 3-28). Curateste cele dinlauntru,
ca si cele din afara sa fie curate. In societate ne purtam bine mai
totdeauna, fiindca ne temem de judecata oamenilor si ne infranam. Daca
si purtarea din afara este stricata, inseamna ca s-a ajuns la treapta
cea mai de pe urma a raului: orice rusine este deja pierduta. Nu
totdeauna insa purtarea vrednica e insotita de un fel bun de a gandi si
simti. Cand lucrurile stau astfel, dezmierdarea de sine are in om
deplina libertate; aceasta si-o satisface si prin faptele din afara, pe
cat ingaduie ochii oamenilor si pe cat poate sa-si ascunda de ei
faptele sale: intocmai ca un mormant varuit. Totodata, necuratia
launtrica spurca si cele din afara ale omului. Curateste, dar, launtrul
tau, si vei fi curat tot, te vei face vas pe care Stapanul casei poate
sa-l intrebuinteze la orice lucru bun. Trebuie sa ne minunam de faptul
ca cele launtrice raman nebagate in seama: doar nimeni nu-si doreste
pieirea. Pesemne ca vrajmasul tine aceste suflete in orbire: "Aceasta
nu-i nimic, pacate invederate sa nu fie", ori le invata sa amane de la
o zi la alta lucrul de capetenie: "Maine o sa ne ocupam serios de
suflet, asa cum se cuvine, iar acum sa-l lasam sa se desfete putin" cu
ganduri si inchipuiri patimase, daca nu chiar cu fapte. Sa ne ferim a
ne invechi in aceasta stare, ca nu cumva indreptarea noastra sa devina
cu neputinta, la fel ca deprinderea batranului cu unele obiceiuri.
de Sfantul Teofan Zavoratul
La toate gandurile negative pe care le-ai putea avea, Dumnezeu are un raspuns pozitiv pentru tine.
Cu drag,
Mihaela
Arhistefy spune:
(II Cor. 3, 4-11; Mt. 23, 29-39). Cata mila n-a aratat Domnul
Ierusalimului (adica iudeilor)! Si pana la urma, a fost nevoit sa
spuna: "Iata, se lasa casa voasta pustie". Stie toata lumea care au
fost urmarile: iudeii sunt lipsiti de patrie pana in ziua de azi. Nu la
fel se intampla si cu sufletul? Domnul se ingrijeste de el si il
povatuieste in tot chipul; sufletul ascultator merge pe calea ce i s-a
aratat, iar cel neascultator ramane in impotrivirea sa fata de chemarea
lui Dumnezeu. Domnul insa nu-l leapada, ci intrebuinteaza toate
mijloacele spre a-l intelepti. Sporeste incapatanarea: sporeste si
lucrarea lui Dumnezeu. Dar toate au o masura. Sufletul ajunge la
impietrire, si Domnul, vazand ca nu are ca sa mai faca din el, il lasa
in voia caderii sale - si sufletul piere, asemenea lui Faraon. Sa
invete de aici orice om pe care il lupta patimile ca rasfatul de sine
nu poate sa ramana nepedepsit la nesfarsit. Oare nu este vremea de a
lepada pacatul si de a te infrana nu numai cateodata, ci de a face o
intoarcere hotaratoare catre Dumnezeu? Caci nimeni nu poate spune cand
a trecut hotarul. Poate ca indata are sa ia sfarsit indelunga rabdare a
lui Dumnezeu.
de Sfantul Teofan Zavoratul
La toate gandurile negative pe care le-ai putea avea, Dumnezeu are un raspuns pozitiv pentru tine.
Cu drag,
Mihaela
Arhistefy spune:
II Cor. 4, 1-6; Mt. 24, 13-28). "Dar cel ce va rabda pana la
sfarsit se va mantui". Nu oricine rabda se va mantui, ci acela care
rabda calea Domnului. Pentru asta e viata de aici, ca sa rabdam; orice
om rabda ceva si rabda pana la sfarsit. Rabdarea insa nu este de folos,
daca omul nu rabda pentru Domnul si pentru Sfanta Lui Evanghelie.
Paseste pe calea credintei si a poruncilor evanghelice; prilejurile de
a dovedi rabdare se inmultesc, insa rabdarea incepe sa aduca cununi si,
fiind mai inainte stearpa, devine acum roditoare. Cu cata orbire ne
impresaoara vrajmasul, incat ne face sa socotim rabdarea pentru
Dumnezeu grea si de nesuferit, iar rabdarea cu care impresoara el pe
cei robiti patimilor o arata ca fiind usoara si necostand nimic, in
vreme ce ea e mult mai grea si mai lipsita de bucurie decat rabdarea
celor ce se lupta cu patimile si se impotrivesc vrajmasului! Iar noi
suntem orbi si nu vedem asta...Ne ostenim, rabdam si ne sleim de puteri
pentru vrajmasul, spre pieirea noastra.
de Sfantul Teofan Zavoratul
La toate gandurile negative pe care le-ai putea avea, Dumnezeu are un raspuns pozitiv pentru tine.
Cu drag,
Mihaela
Arhistefy spune:
Dacă voieste cineva să vină după Mine,
să se lepede de sine însusi, să-si ia crucea si să Mă urmeze.
(Marcu 8:34)
Crucea pe care Domnul meu mă cheamă s-o port poate lua multe forme diferite. S-ar putea să mi se ceară să cultiv mereu acelasi câmp an după an, desi el nu dă nici un fel de recoltă. S-ar putea ca Dumnezeu să-mi ceară să nutresc gânduri bune si pline de dragoste fată de persoana care mi-a făcut rău si să-i vorbesc cu blândete, să-i iau partea când altii i se opun, si să-i acord compasiune si mângâiere. S-ar putea să trebuiască să mărturisesc deschis despre Stăpânul nostru înaintea acelora care nu vor să li se amintească de El sau de cererile Lui. Si s-ar putea să fiu chemat să umblu prin această lume cu o fată radioasă si zâmbitoare în timp ce inima mea este zdrobită.
Da, sunt multe cruci, si fiecare din ele este grea si dureroasă. Si e putin probabil ca eu să caut vreuna din ele de una singura. Totusi niciodată Domnul Isus nu este atât de aproape de mine ca atunci când îmi ridic crucea, o pun supusa pe umăr si o primesc cu un duh răbdător si fără să mă plâng.
El Se apropie de mine ca să-mi maturizeze întelepciunea, să-mi adâncească pacea, să-mi mărească curajul si să-mi suplimenteze puterea. Toate acestea El le face pentru ca prin experienta care este atât de dureroasă si de chinuitoare pentru mine să fiu de un mai mare ajutor pentru altii.
Foloseste crucea ce o porti ca un toiag care să te ajute pe drum, nu ca o piatră de poticnire care să te facă să cazi.
Poti să-i duci pe altii de la tristete la bucurie,
Dacă-ti porti crucea cu un zâmbet.
La toate gandurile negative pe care le-ai putea avea, Dumnezeu are un raspuns pozitiv pentru tine.
Cu drag,
Mihaela
Arhistefy spune:
Odihneste-te, suflete al meu, o, taină binecuvântată,
A vietii adevărate care Îl glorifică pe Domnul:
Nu întotdeauna sufletul cel mai ocupat Îl slujeste cel mai bine,
Ci acela care se odihneste pe Cuvântul Lui vrednic de încredere.
Odihneste-te, nu-ti lăsa inima să se tulbure,
Pentru că valurile foarte mici strică imaginea frumoasă
A gloriei ceresti pe care lacul linistit o reflectă –
Si astfel tu porti imaginea pe care El o are.
Odihneste-te, suflete al meu, căci odihna este de folos;
Inimii linistite Dumnezeu îi face cunoscut tainele Sale;
Astfel vei învăta să astepti, si să veghezi, si să muncesti,
Întărit ca să suporti, întrucât Hristos locuieste în tine.
Căci ce este slujirea decât viata lui Isus,
Trăită într-un vas făcut din lutul fragil al pământului,
Care iubeste si dăruieste si se deschide pentru altii,
O jertfă vie de la zi la zi.
Odihneste-te, ca să fii un răspuns
Pentru cei care întreabă: „Cine este Dumnezeu si unde este?“
Pentru că Dumnezeu este odihnă, si unde locuieste El este liniste,
Si cei ce locuiesc în El, au parte de odihna Lui.
Si ce ar putea satisface marea neliniste din jurul tău,
Decât pacea profundă a lui Dumnezeu care I-a umplut inima?
Pentru că un Glas viu încă mai cheamă pe cei truditi
La Cel care a spus: „Veniti la Mine si Eu vă voi da odihnă“.
(Anonim)
În linistea învierii este puterea învierii.
La toate gandurile negative pe care le-ai putea avea, Dumnezeu are un raspuns pozitiv pentru tine.
Cu drag,
Mihaela
Arhistefy spune:
Ascunde-te lângă pârâul Cherit.
(1 Împărati 17:3)
Slujitorii lui Dumnezeu trebuie să învete valoarea părtii ascunse a vietii. Omul care urmează să slujească într-o pozitie înaltă înaintea altora trebuie totodată să ia o pozitie smerită înaintea Dumnezeului său. Să nu fim surprinsi dacă Dumnezeu ne spune câteodată: „Copile drag, ai avut destul din acest pas grăbit, din această agitatie si publicitate. Acum vreau să mergi si să te ascunzi – „ascunde-te lângă pârâul Cherit“ de boală, de necazuri, sau într-un loc de solitudine totală, din care multimile au plecat“. Si fericit este omul care poate să-I răspundă Domnului: „Voia Ta este si a mea. De aceea alerg să mă ascund în Tine. «As vrea să locuiesc pe vecie în cortul Tău: să alerg la adăpostul aripilor Tale» (Psalmul 61:4)“.
Orice suflet neprihănit care doreste să exercite o mare influentă asupra altora, trebuie mai întâi să-si câstige puterea dintr-un „pârâu Cherit“ ascuns. Dobândirea puterii spirituale este imposibilă dacă nu ne ascundem de altii si de noi însine lângă un pârâu adânc din care putem sorbi puterea eternului Dumnezeu. Fie ca vietile noastre să fie asemenea vegetatiei seculare care a absorbit puterea din strălucirea soarelui si acum dă înapoi energie după ce a devenit cărbune.
Domnul nostru Însusi a trăit lângă „pârâul Său Cherit“ în Nazaret, în pustiul Iudeii, în mijlocul măslinilor din Betania, si în singurătatea cetătii din Gadara. Deci nici unul dintre noi nu este scutit de o experientă a „pârâului“, în care sunetul vocilor umane este înlocuit de apele tăcerii care curg din tronul lui Dumnezeu, si în care gustăm dulceata si sorbim puterea unei vieti „ascunse cu Hristos în Dumnezeu“ (Coloseni 3:3).
La toate gandurile negative pe care le-ai putea avea, Dumnezeu are un raspuns pozitiv pentru tine.
Cu drag,
Mihaela
Arhistefy spune:
Domnul este acesta, să facă ce va crede.
(1 Samuel 3:18)
Dacă Îl văd pe Dumnezeu în toate, El va calma si va colora tot ce văd! Poate că împrejurările care cauzează necazurile mele nu vor fi înlăturate si situaţia mea va rămâne aceeasi, dar dacă Hristos este adus în necazul si întunericul meu ca Domn si Stăpân al meu, El mă va „înconjura cu cântări de izbăvire“ (Psalmul 32:7). Să-L văd pe El si să fiu sigura că întelepciunea si puterea Lui nu mă părăseste niciodată si că dragostea Lui nu se schimbă niciodată, să stiu că cele mai dureroase lucruri pe care El le îngăduie în viata mea sunt pentru cel mai profund câstig spiritual al meu, înseamnă să fii în stare să spui în mijlocul lipsurilor, a necazurilor, a durerilor si a pierderilor: „Domnul a dat si Domnul a luat, – binecuvântat fie Numele Domnului!“ (Iov 1:21).
A-L vedea pe Dumnezeu în toate este singurul lucru care mă va face iubitoare si răbdătoare cu oamenii care mă necăjesc si mă supără. Apoi voi vedea pe altii ca instrumente pe care Dumnezeu le foloseste ca să împlinească pentru mine planul Său întelept si plin de dragoste, si chiar mă voi vedea pe mine multumindu-le în sinea mea pentru că au devenit o binecuvântare pentru mine. Nimic în afară de vederea lui Dumnezeu nu va reusi să pună capăt în mod deplin tuturor plângerilor si gândurilor de răzvrătire.
La toate gandurile negative pe care le-ai putea avea, Dumnezeu are un raspuns pozitiv pentru tine.
Cu drag,
Mihaela
Arhistefy spune:
Nu ti-am spus că, dacă vei crede, vei vedea slava lui Dumnezeu?
(Ioan 11:40)
Maria si Marta nu puteau să înteleagă ce făcea Domnul lor. Fiecare din ele Îi spusese: „Doamne, dacă ai fi fost aici, n-ar fi murit fratele meu!“ (v. 21,32). Si în spatele cuvintelor lor parcă citim adevăratele lor gânduri: „Doamne, noi nu întelegem de ce ai zăbovit atât de mult să vii sau cum ai putut să-l lasi pe omul pe care îl iubesti atât de mult să moară. Nu întelegem cum ai putut să îngădui ca atâta durere si suferintă să devasteze vietile noastre, când prezenta Ta ar fi putut opri totul. De ce n-ai venit? Acum e prea târziu, pentru că Lazăr e mort de patru zile!“ Dar Domnul Isus avea un singur mare adevăr ca răspuns la toate acestea. El a spus, în esentă: „Poate că nu întelegeti, dar Eu vă spun că, dacă veti crede, veti vedea“.
Avraam nu putea întelege de ce Dumnezeu i-a cerut să-l jertfească pe fiul său, dar el s-a încrezut în Dumnezeu. Deci el a văzut gloria Domnului când fiul pe care îl iubea i-a fost dat înapoi. Moise nu putea să înteleagă de ce Dumnezeu i-a cerut să stea patruzeci de ani în pustiu, dar si el s-a încrezut în Dumnezeu. Si a văzut când Dumnezeu l-a chemat să scoată Israelul din robia egipteană.
Iosif nu putea să înteleagă cruzimea fratilor săi fată de el, falsa mărturie a unei femei perfide, sau anii lungi de întemnitare nedreaptă, dar el s-a încrezut în Dumnezeu si în final a văzut gloria Lui în toate. Si tatăl lui Iosif, Iacov, nu putea întelege cum a putut providenta stranie a lui Dumnezeu să îngăduie ca Iosif să fie luat de la el. Totusi, mai târziu, el a văzut gloria Domnului când a privit fata fiului său, care devenise guvernatorul unui mare împărat si omul folosit pentru salvarea vietii lui si a vietii unei întregi natiuni.
Poate că este si în viata ta ceva care te face să-L întrebi pe Dumnezeu. Te trezesti spunând: „Nu înţeleg de ce Dumnezeu a îngăduit ca cel pe care îl iubesc să fie luat. Nu înteleg de ce a permis nenorocirii să mă lovească. Nu înteleg de ce Domnul m-a condus pe aceste cărări sucite. Nu înteleg de ce planurile mele, care păreau atât de bune, m-au dezamăgit atât de mult. Nu înteleg de ce binecuvântările de care am disperată nevoie întârzie atât de mult să vină“.
Dragă prietene, tu nu trebuie să întelegi toate căile prin care lucrează Dumnezeu cu tine. El nu Se asteaptă ca tu să le întelegi. Tu nu te astepti ca copiii tăi să înteleagă tot ce faci – tu pur si simplu vrei ca ei să aibă încredere în tine. Si într-o zi si tu vei vedea gloria lui Dumnezeu în lucrurile pe care nu le întelegi.
La toate gandurile negative pe care le-ai putea avea, Dumnezeu are un raspuns pozitiv pentru tine.
Cu drag,
Mihaela