pentru toate cele ce sunt disperate!

cius22 spune:

SuzycatBB,te inteleg mai bine decat crezi...povestea ta,seamana mult cu a mea...am cunoscut si eu durerea ta...dar nu pierde speranta!ceea ce faci tu e foarte bine!...e normal ca in preajma CM,sa apara stresul:"este?,nu este?",nu te ingrijora...important este sa mergi mai departe...dar fara incrancenare(imi pare rau ca tot repet chestia asta...dar nu stiu cum as putea-o spune altfel...)Iti tin pumnii,Suzy...si sunt convinsa ca vei reusi!...Curaj! ...ALL YOU NEED IS LOVE!

Iti multumesc pentru cuvintele frumoase(dupa unele dintre mesajele primite,mai ca nu mi-a parut rau ca mi-am expus experienta....dar pentru cele ca tine,care inteleg de ce am scris...nu imi mai pare rau...si daca unui singur suflet i-a folosit experienta mea,sunt multumita!...Daca am reusit sa-ti redau speranta sunt cea mai fericita!...Ai grija de tine! si sa auzim curand ca esti

cius22

raalucutza spune:

cius22
sunt trup si suflet alaturi de tine...habar nu am eu inca ce inseamna o viata de femeie dar mai ales o viata de mama,dar sigur iti inteleg bucuria si implinirea de care te bucuri acum...multa bafta in continuare...

raluca

cius22 spune:

Multumesc Raluca,cuvintele tale imi mangaie sufletul!Si eu sunt alaturi de tine si sper din toata inima sa cunosti toate emotiile adevarate ale unei femei implinite

Ai grija de tine,si sa auzim numai vesti bune!

quote:

---

Originally posted by raalucutza

cius22
sunt trup si suflet alaturi de tine...habar nu am eu inca ce inseamna o viata de femeie dar mai ales o viata de mama,dar sigur iti inteleg bucuria si implinirea de care te bucuri acum...multa bafta in continuare...

raluca

---

LiaMaria spune:

Multumim draga cius22.... sunt convinsa ca ai dreptate, stressul e cel mai mare dusman... m-ai ajutat mult cu vorbele tale. Sa fi sanatoasa si sa-ti traiasca copilasi si sotiorul. Doamne ajuta!

annaa spune:

Este foarte adevarat indemnul.
In sept. 2003 dupa lungi tratamente si interventii am stabilit cu sotul o pauza de 6 luni, dupa care ultima incercare FIV.
Pentru sanatatea mea cat si datorita programului foarte incarcat de sfarsit de an am muncit cca 12-14h/zi si sincera sa fiu in acea perioada nu mai vorbeam de si pentru a ma putea detasa cu totul am renuntat a mai intra pe forum, si in ianuarie surpriza -
Pacat ca sa oprit in evolutie la 9sapt,dar oricum acea stare de liniste, de impacare cu mine si cu cei din jur pot sa spun ca nu am mai avuto niciodata pana atunci si nici de atunci incolo.
Ma in ficare zi sa reusesc dar probabil ca trebuie sa se intample de la sine, ca oricat am incercat nu imi pot impune.



Ana

iliuta spune:

Buna fetele....................
Cuiss, ai mare dreptate, dar in momentul in care un "medic" te-a distrus pe viata(ti-a scos ovarele), nu mai ai nici o speranta..............
Pupici pt toate fetele.BAFTAAAA!!!!!!!!!!

Mihaela

Amely spune:

Da, Cius, ai dreptate si ma bucur ca pana la urma ai reusit! Iti multumim ca ne-ai impartasit si noua aceasta minune a voastra, sa va traiasca cei doi copilasi si sa traiti din plin si in fiecare clipa bucuria de a fi parinti!

Annaa, cat de bine seamana povestea ta cu ceea ce am trait eu exact un an mai tarziu! Am ramas dupa 1 an de incercari, chiar de sarbatori, in 2004, in ianuarie am aflat, (cand s-a pozitivat testul), totul a mers perfect pana cand... la 8 saptamani inimioara a incetat sa bata.
Ne-am revenit cum am putut si am reluat lupta... Si noi incercam sa facem abstractie de stres, sa nu fim incrancenati in ideea asta de a avea copil si, cu ajutorul lui Dumnezeu, speram sa reusim candva...
Stiti cum spunea Einstein... "nu ma gandesc la viitor, vine el singur".
Sa va dea Dumnezeu si voua, tuturor fetelor, ceea ce stiu ca asteptati si visati, fiecare are o steluta norocoasa undeva, trebuie doar sa fie pregatit pentru clipa cand ea se va aprinde, si sa o primeasca...



"Este mult mai bine sa fii optimist si sa te inseli, decat sa fii pesimist si sa ai dreptate..."

cius22 spune:

Fetelor!
vreau sa va mai incurajez putin! Tocmai am aflat o veste GROZAVA
O veche prietena de-a mea,este insarcinata in 4-5 luni la...44 de ani(la 1 sept.implineste 44)...Deci...Nu pierdeti speranta...se poate(si ea a avut multe probleme si a fost diagnosticata cu "sterilitate"-dar Dumnezeu,nu tine cont de diagnosticele medicilor...Minunile se intampla pur si simplu)

Va tin pumnii tuturor si va ...va astept in "clubul scutecelor"!

cius22

speranta spune:

Cius, felicitari pt. prietena ta sa dea D-zeu sa aiba un bb. sanatos. Dar chiar nu a facut nimic,...asa pur si simpl(nici macar nu a schimbat partenerul?) Oricum tu mai intreab-o?ca sa ne dai mai multe detalii; asta a fost prima data cand a ramas insarcinata?, de cati ani este casatorita ? poate a mai ramas si nu a pastrat sarcina. Trebuie sa ne spui mai multe ca sa capatam incredere si sa nu ne pierdem speranta niciodata. Aceste lucruri ne demonstreaza ca sunt minuni si trebuie sa credem in ele.

jane04 spune:

Ciuss:Ai toata admiratia mea pt. ce ai scris!
M-a uns pur si simplu la sufletel! Ai foarte mare dreptate!Trebuie sa te bucuri de viata. Si eu am mai picat in paharul cu amar, dar mi-am dat seama ca atatea trec pe langa noi...
BB vine cand vrea D-zeu nu cand vrem noi.
De altfel ( nu vreau sa supar pe nimeni ) este o limita cand trebuie sa te opresti. Nu poti sa obligi natura sa-ti dea ce nu e scris. Si eu o sa infiez o fetita , daca BB se incapataneaza prea mult sa vina. Nu pot sa astept toata viata ca sa aud un raset de copil de Craciun in jurul bradului.Am 2 perechi de prieteni care au infiat de curand si sunt foarte fericiti. Din pacate au asteptat pana la 40 ani ca sa faca chestia asta si pt. asta regreta fff mult.Eu ( si cu sotul meu care ma sustine si e un dulce) o sa invat din greselile altora.
Iti multumesc pt.istorioara si iti doresc numai bine si sanatate la copilasi !
PS: Nu-i asa ca nu simti nici o diferenta , ca acum ai si infiat si ai si nascut!

Va pup!