un roman despre romani

Sentimentul romanesc al isteriei (de Mircea
> Cartarescu)
>
> N-am crezut niciodata in specificul national, in
> "sentimentul romanesc
> al
> fiintei", in tot ceea ce filozofii culturii si
> psihologii maselor ne-au
> atribuit ca
> sa ne distinga de alte popoare.
>
> Nu cred ca suntem mai ospitalieri decat altii, mai
> harnici sau mai hoti.
> Nu-mi
> pare nici bine, nici rau ca sunt roman. Uneori
> regret ca nu m-am nascut
> elvetian, dar imediat imi aduc aminte ca as fi putut
> sa ma nasc ugandez.
>
> Suntem si noi, romanii, undeva "la mijloc de rau si
> bun", cum scria Ion
> Barbu, un neam sub soare, nici prea-prea, nici
> foarte-foarte.
>
> Daca n-am luat nici un premiu Nobel, in schimb am
> inventat stiloul.
> Daca zidul ni s-a prabusit peste noapte, ne-am
> apucat, cuminti, a doua
> zi
> sa-l ridicam la loc, si tot e ceva. Am fi putut, in
> definitiv, sa-l
> lasam in plata
> Domnului de zid si sa ne caram cu totii
> in alta parte...
>
> Cu toate astea, exista ceva specific romanesc, ceva
> atat de adanc in
> firea
> noastra, a celor care traim azi pe acest plai de
> dor, incat m-as hazarda
> sa
> spun ca este insasi esenta "romanismului" in acest
> moment istoric.
> Este cercul vicios al isteriei provocate de stres si
> al stresului
> provocat de
> isterie. Dati-mi voie sa fiu, in continuare, mai
> explicit.
>
> Daca traiesti numai in Romania, e posibil sa nu-ti
> dai seama ca e ceva
> in
> neregula cu lumea din jur. Ai culoarea mediului si
> te misti o data cu
> el.
> Esti una cu toti ceilalti. Dar daca te intorci, dupa
> o vreme
> indelungata, in
> tara e cu neputinta sa nu fii izbit de cat de
> anormala e umanitatea de
> aici. De
> cat de chinuiti sunt oamenii si de cat
> de rai devin din cauza asta.
>
> Nu se poate sa nu fii uluit de faptul, de pilda, ca
> una dintre cele mai
> raspandite strategii de supravietuire e mitocania
> agresiva. In orice
> tara
> civilizata oamenii incearca sa-si menajeze
> nervii cat se poate de mult. Sunt prevenitori unii
> fata de altii in
> forme duse
> aproape pana
> la caricatura.
>
> Si-au dezvoltat zambete sociale si ritualuri de
> contact care sa elimine,
>
> practic, posibilitatea oricaror conflicte. Cand
> cineva te contrazice, ii
>
> zambesti si spui: "We agree to disagree" ("am cazut
> de acord ca nu
> suntem
> de acord"). Cand cineva te calca pe picior, te
> grabesti sa-ti ceri
> tu scuze.
>
> O ipocrizie blanda si surazatoare te intampina peste
> tot, ca un balsam
> care
> alina toate ranile si satisface toate
> susceptibilitatile. Aceasta
> ipocrizie
> poarta numele de politete si e esentiala pentru
> fluidizarea substantei
> sociale.
>
> Romanul nu este asa pentru ca nu poate fi, obiectiv,
> asa. Pentru ca la
> noi,
> daca esti bun, esti calcat in picioare.
> Sa ne imaginam o tanara care devine vanzatoare. Isi
> iubeste meseria si
> isi
> propune sa fie cat mai
> draguta si mai serviabila cu clientii.
>
> Zambetul profesional, acel zambet care vinde marfa,
> i se va sterge insa
> curand de pe fata dupa ce vreo cinci-sase insi ii
> vor tranti cate-o
> badaranie
> sau vor incepe sa urle la ea ca nebunii, chiar din
> prima zi de lucru.
> Sunt
> toate sansele ca dupa o luna de zile zambetul sa-i
> dispara complet, iar
> dupa
> un an sa avem vanzatoarea noastra standard, acra si
> scarbita, care te
> repede de nu te vezi.
>
> Badaranii de care-am vorbit nu sunt nici ei badarani
> din nastere. Si ei
> sunt
> bieti oameni la care s-a urlat si care-au fost
> umiliti de cand se stiu.
> Au
> devenit scarbosi pentru ca au simtit pe pielea lor
> ca nu tine sa fii
> dragut cu
> ceilalti. Pentru ca, la toate ghiseele, au rezolvat
> numai urland. Pentru
> ca doar
> fiind mitocani au avansat social, calcand peste cei
> blanzi.
>
> In armata, soldatii sunt extrem de chinuiti "in
> perioada" de sergentii
> lor.
> Cand ajung ei insisi sergenti, ii chinuiesc pe noii
> recruti si mai
> abitir. Si tot
> asa, in toate straturile sociale si la toate
> nivelurile, romanii isi
> sunt propriii
> calai si propriile victime intr-o societate profund
> alienata
> psihic, o societate isterica.
>
> Cred ca asta ne distinge, ca romani, in lume, la ora
> actuala:tensiunea
> continua la nivelul vietii cotidiene.
> Starea continua de explozie, care ne provoaca ulcere
> si atacuri
> cerebrale.
> Conflictul generalizat al fiecaruia cu fiecare. Nu
> vreau sa spun prin
> asta ca
> suntem fundamental rai.
> Fireste, ne-au impins spre asta saracia si lipsa de
> orizont,carentele de
>
> educatie, perplexitatea maselor taranesti
> dezradacinate si aduse in
> ghetourile marilor orase. Pot fi si alte explicatii
> obiective. Dar e
> inca ceva,
> mai subtil, mai intunecat in tot acest chimism
> social. Inraiti de lumea
> in
> mijlocul careia traim, cu timpul incepe sa ne placa
> sa fim rai.
>
> Sadismul nostru rabufneste atunci in insulta si
> obscenitate. Incepem sa
> ne
> mandrim cu grobianismul nostru si, exhibitionisti ai
> moralei, ne
> dezbracam
> voluptuos de caracter in aplauzele excitate ale
> publicului. Curand,
> devenim
> la fel de cinici, la fel de incapabili de a distinge
> binele
> de rau ca tarfele, securistii si noii imbogatiti.
>
> Ascensiunea (sau doar supravietuirea) noastra
> sociala e marele premiu
> castigat cu pretul mitocaniei noastre.
> Iar cercul acestei nevroze nationale nu ar putea fi
> spart decat printr-o
> lunga
> terapie care, ca orice demers psihanalitic, ar fi
> lunga, scumpa si cu un
>
> rezultat incert. Nu cred ca ne-o putem
> permite deocamdata.
>

Grace spune:

Draga Iris, citind, am ramas mirata ce bine a exprimat in cuvinte omul acesta, ceea ce gindesc si eu. Desigur ca asta este valabil in marile orase, suprapopulate, unde multimea de oameni depaseste suprafata pe care o ocupa. Imi place totusi sa cred ca in orasele mai mici, la sate, oamenii si-au pastrat inca, o mare parte din virtutile care caracterizeaza totusi neamul romanesc. Pupici.

herra spune:

quote:

---

Originally posted by Grace
Imi place totusi sa cred ca in orasele mai mici, la sate, oamenii si-au pastrat inca, o mare parte din virtutile care caracterizeaza totusi neamul romanesc. Pupici.

---

mi-ar place si mie, dar nu mai pot crede asta...
"nevroza nationala" si "mitocania agresiva" au ajuns pretutindeni, din pacate.
iar "carentele de educatie" s-au generalizat.

sa-l asteptam pe autor sa ne propuna si o terapie...


Good friends are like stars........You don't always see them, but you know they are always there...

Cristina & Vlad (23 septembrie 2004)

xelanoimis spune:

Credeam ca o persoana care a trecut prin mai multe scoli, este mai buna, civilizata, politicoasa, omenosa, dar ma inselam amarnic. Problema e ca daca vrei sa lupti cu atitudinea unui om lipsit de educatie, te izbesti de lipsa lui de deschidere, de incapacitatea de a accepta alte idei si valori decat cele inradacinate adanc in el. In schimb de cealalta parte a monedei un om "educat" isi asuma propria atitudine, propria rautate ca pe un instrument pretios si o tine pana in panzele albe cu o incapatanare obtuza, ca pe un merit. Am putea trage concluzia ar fi ca nimeni nu poate fi schimbat, dar ar fi foarte trist daca am ajunge sa credem astfel...am fi probabil condamnati!

slakje spune:

quote:

---

Originally posted by xelanoimis

Credeam ca o persoana care a trecut prin mai multe scoli, este mai buna, civilizata, politicoasa, omenosa, dar ma inselam amarnic. Problema e ca daca vrei sa lupti cu atitudinea unui om lipsit de educatie, te izbesti de lipsa lui de deschidere, de incapacitatea de a accepta alte idei si valori decat cele inradacinate adanc in el. In schimb de cealalta parte a monedei un om "educat" isi asuma propria atitudine, propria rautate ca pe un instrument pretios si o tine pana in panzele albe cu o incapatanare obtuza, ca pe un merit. Am putea trage concluzia ar fi ca nimeni nu poate fi schimbat, dar ar fi foarte trist daca am ajunge sa credem astfel...am fi probabil condamnati!

---

Foarte frumos spus, draga mea

tata lu Toma spune:

"Iar cercul acestei nevroze nationale nu ar putea fi
> spart decat printr-o
> lunga
> terapie care, ca orice demers psihanalitic, ar fi
> lunga, scumpa si cu un
>
> rezultat incert. Nu cred ca ne-o putem
> permite deocamdata."

Si, oricum, inainte de a ne permite aceasta terapie ar trebui sa ne recunoastem, macar noua insine, ca suntem bolnavi ... cam greu.


_
Sunt moderator dar ma tratez

yank spune:

Threadul asta s-a reluat cumva??? Ca a mai fost parca odata....

ignorance is bliss

Sanca spune:

Ce-mi plac noi venitii - ca sant atenti si citesc tot pe forum.

Yank ai dreptate, este deja vue, a fost discutat la generale:

http://desprecopii.com/forum/topic.asp?TOPIC_ID=50576