Abuzul Domestic (2)
Raspunsuri - Pagina 18
Yasmine spune:
quote:
Originally posted by daniela_bquote:
Originally posted by Dbunny
Pt fetele care suporta batai si umilinte, ca sa cresca copiii lor cu un tata: Eu am crescut vazandu-mi tata pocnind pe mama saptamanal, zbierate, urlate si suduieli si blesteme la ordinea zilei. E mult mai traumatic pt un copil sa vada asa ceva decat sa cresca fara tata.
Dbunny31+
Si eu am crescut in acest tip de familie in care abuzul fizic era la ordinea zilei.
In afara ca am vazut lucruri pe care n-o sa le pot uita, in afara ca toate trei (mama si noi, doua surori) luam bataie crunta ( cind zic crunta ma refer la maxilare dislocate, la guri ce se umpleau de singe, la vinatai negre pe toata fatza, la capete batute de pereti etc) si in afara ca ne ancheta chinuitor ( unde ai fost?, de ce ai mizgilit caietul?, ce-ai facut in parc?) si dupa fiecare raspuns la intrebarea pusa de zeci de mii de ori ( anchetele durau ORE intregi) primeai o lovitura fiindca nici un raspuns nu era bun, in afara de toate astea cum spuneam, mai trebuie sa ma mai lupt si azi, in fiecare zi cu "demonii" care ma bintuie si cu personalitatea de tip agresiv pe care o am fata de persoanele de sex masculin si pe care numai bunul Dumnezeu m-a ajutat sa o tin sub control pina acum.
Chiar zilele astea ma gindeam sa merg la psiholog fiindca nu mai suport amintirea acelor traume, in aparenta fac fata situatiei dar vreau sa ma linistesc, sa ma impac cu mine, sa-mi intre in cap ca nu eu sint vinovata!
Asa ca eu va implor sa aveti grija de copii vostri nevinovati, sa nu-i lasati sa traiasca intr-un mediu care nu le aduce decit prejudicii, mai ales pe termen lung. Copii vostri n-or sa va multumeasca ca le-ati lasat tatal aproape si v-ati sacrificat pentru ei ci o sa va judece si o sa poarte o permanenta suparare in suflet, pentru slabiciunea voastra.
Eu una am sechele serioase si in multe planuri din viata mea isi face simita prezenta, acest trecut chinuitor.
Imi cer scuze ca am folosit cuvinte explicite cind am vorbit despre bataile crunte primite dar cred ca aceste lucruri trebuie spuse, scoase la iveala!
Alyssa, esti o scumpa! Iti multumesc.
Pastreaza-ti inima calma in timpul actiunii
Asa e, o data, e o data prea mult, eu am tras linie dupa PRIMA data, din fericire aici nu ne tragem de sireturi, si 3 luni mai tarziu pe 2.11 a fost divortul, azi am aflat ca probabil va mai fi o infatisare, dar oricum e clar.
O sa scriu aici de acum incolo cu referire la subiectul celalalt, rog moderatorii sa inchida subiectul "De-acum in trei ...." de la topicul asta.
La divort s-a stabilit ca odata pe luna copiii sa mearga sa-l viziteze la Sectia Forensica de la Clinica de Psihiatrie, si prima data a fost incarcata de emotii, acum a doua oara, s-a cam rastit la Cornelia, care insoteste copiii la intalnire ca de ce nu i-am adus tigari, si ca imediat cind coboara la mine sa-mi zica sa-i cumpar tigari de la chiosc si sa-i aduc la poarta (ceea ce nu am facut, bine inteles, dar e destul de greu, pt. ca de citeva ori i-am dus, rau am facut, azi nu-l mai las sa ma controleze cu nimic, si asta a fost un control.); apoi i-a spus lui Yasmin, ca daca isi mai roade unghiile (fetita de 2 ani isi roade unghiile de atunci!! - deci mamici, nu permiteti sa le faca copiiilor vostri asa ceva), sa nu mai vina la el pana nu i-au crescut la loc ... am luat nota, si daca pana acuma am vrut sa merg cu copiii odata la 2 saptamani, acum voi merge asa cum a decis judecatorul, odata pe luna (sa apuce sa-i creasca lui Yasmin unghiile - da, sunt rea).
Mereu cere sa merg eu cu copiii, nu intelege, ca nu imi mai poate da ordine, ca nu mai poate impune nimic.
Alyssa, Wellcome back, am vrut sa-ti spun personal, ca a fost la divort o translatoare, daca citesti subectul celalalt am scris cite ceva acolo despre asta.
Fetelor nu va lasati, fiti tari, in primul rand pentru voi, pt. ca daca sunteti tari pt. voi. veti fi tari si pt. copiii vostri, si veti lua deciziile corecte.
>>Daruieste lumii un zambet shi toata lumea iti va zambi!<< Charlie Chaplin
Corinna, Andreas Noël, Yasmin Serena http://www.rhp.ro/Andreasn/
Yasmine spune:
quote:
Originally posted by Alyssa
Nici o relatie abuziva nu incepe cu pumni si palme!
Atunci nu ar mai exista relatii abuzive ca i-am lasa de la inceput si am fugi mincind pamintul!
Poate ca ca am sa scriu o sa supere pe cineva, imi cer scuze dinainte si va spun ca scriu prin prisma unei femei care a fost abuzata si care cu doi copii mici de doi si patru ani a reusit sa iasa cu bine din ea si sa le ofere fetelor o viata normala, linistita si vesela.
O relatie abuziva incepe ca o poveste frumoasa de dragoste. Intensa, mistiutoare, reala si aproape ireal de frumoasa pentru parteneri.
Un scripete insa este stricat in aceasta relatie de la inceput, dar in iubirea lor partenerii nu isi dau seama de asta deloc sau ignora anumite semne. Se pune totul pe seama dragostei.
Exista de la inceput semne destule ca un barbat (scriu din prisma femeii, nu pentru ca descriminez ci pentru ca nu stiu cum este sa fii barbat abuzat, care exista!) va fi un barbat care va abuza. Semne mici dar semnificative, care pot fi trecute cu vederea in numele iubirii.
-te suna des, la munca, acasa, la prieteni- la inceput esti incintata ca vai, ce indragostit este de tine. Este un semnal de alarma ca acel barbat va fi unul posesiv, care iti va controla mai tirziu fiecare miscare. Nu va fi independent de tine, nu iti va da si nu isi va da lui insusi spatiul necesar cresterii impreuna, evoluarii. Te va sufoca si se va sufoca si el.
Asa este, Alyssa, exact asa incepe!
-vorbeste despre celelalte femei din viata lui cu lux de amanunte, despre vreo fosta care ti-o va arunca in fata cind iti este lumea mai draga
Mi-a povestit mereu despre cite gagici a avut, despre ce mult il iubeau unele, sau ce nult l-au folosit altele ... "vagaboante" - citez, "tarfe", mai tarziu astea erau dintre cele mai inofensive epitete cu care m-am ales, pe langa injuriile de mama, si facind-o pe maica-mea in toate felurile, va rog sa nu ma intrebati de ce nu am ripostat? NU, nu am ripostat, decit la inceput dupa care, se pare m-am "obisnuit"
-cind vorbeste despre posibilii copii spune ca el va avea numai baieti, nici nu concepe sa aiba fete. Exista si astfel de oameni!
La noi asta a diferit, a vrut la inceput fetita, o Yasmin, acum incep insa sa am dubii in priviinta oricarei afirmatii, probabil ca spunea asa, pt. ca eu imi doream o Yasmin.
-isi vorbeste de rau mama, sora, fosta prioetena, prietenele tale. Deschide bine urechile, aceleasi epitete le va folosi si pentru tine mai tirziu.
A vorbit de rau pe toata lumea, mai ales fosta sotie, fosta soacra, fostele prietene, prietenele mele, mama in schimb nu, surorile la fel nu, ele erau sfinte, si fusesera toti abuzati la randul lor de catre tata. Asta probabil nu incape in creierul lui limitat, ca eu nu accept asta, chiar si soacra-mea, cind inca ma mai suna imi tot spunea, "...da, dar vrei sa creasca copiii fara tata?, cum crezi tu ... " adica tu esti de vina daca faci asa.
-vrea sa fie mereu cu tine, tot timpul tau liber trebuie sa i-l dedici daca nu la inceput iti va arata o fata trista... vai, cum poti tu sa il ignori si sa il lasi singurel, apoi o sa devina nervos ca se poate sa ai pe altcineva si de aici pina la prima palma ca nu ai venit la timp acasa este numai un pas...
Asa a fost la inceput, apoi era multumit cu calculatorul lui, imi spunea mereu cind ii reprosam orele, sutele de ore petrecute la calculator, ca e linistit ca stie ca sunt acasa, si ca se destinde si el, micutul, ca doar toata ziua tragea in plug, acasa cit eu eram la serviciu, si cind veneam, faceam ordine si curatenie dupa el, culcam copiii si pcam ca musca, mi s-a reprosat, ca nu mai fac atmosfera ca -nainte, sa ne f**** si noi, de parca dupa o zi de 16 ore taman asta imi era in cap.
-in jocuri in doi (sah, carti, table) vrea sa cistige numai el, se enerveaza cind pierde.
-are o problema (nu il intelege lumea, nu ii stie adevarata valoare, nu are munca deocamdata, este bolnav, neingrijit, are probleme cu banii, bea pentru ca sufera dupa fosta nevasta, vrea o familie fericita pe care nu o are, e certat cu legea... etc)pe care ti-o spune de la inceput dar o consideri o piedica la care poti lucra tu ca sa o inlaturi. Nici sa nu incerci! E munca de Sisif! Asta asi spune ca este cel mai important semnal de alarma! Face apel la sufletul tau bun, la capacitatea ta de a te descurca (majoritatea femeilor abuzate sint istete, descurcarete, muncitoare, saritoare la ajutor, miloase) ca sa il ajuti sa se integreze in societate, sa devina ca tine.
DA!
Bun... deci sintem la faza de inceput. Exista atita dragoste in aer, simti ca plutesti. Desigur ca sint si probleme dar le vei face fata, vei repara tu totul, ca doar esti buna la asa ceva, nu? Vei arata tu lumii ce barbat bun ai, nimeni nu i-a stiut valoarea, dar vei arata tu prietenilor ce casnicie fericita vei avea.
Am crezut si eu ca daca iubesti, poti muta muntii! DA, poti daca impingi amandoi in aceeasi directie, nu daca unul impinge hais, si unul cea!
De multe ori stereotipul acestei relatii este ca evolueaza repede, prea repede parca! E ca un tango frumos, romantic, dureros si repede. Eu am stat mult si m-am gindit la asta, si am perceput o relatie barbat-femeie ca un dans in doi... citeodata in trei, patru, cu schimbari de parteneri -depinde de situatie :)
Si o relatie abuziva am vazut-o ca pe un tango! Romantic, intens, strins, repede... Uitati-va la o pereche care danseaza un tango. Nu se privesc niciodata unul pe altul. Niciodata in timpul dansului privirea nu li se intersecteaza. Daca unul priveste intr-o parte, celalalt intoarce capul imediat in directia cealalta, cu mindrie. E legea tangoului si legea relatiei abuzive. Nu se vor privi cu adevarat niciodata reciproc in acelasi timp. El va conduce cu o mina stinsa, va iubi si va ingenunchia femeia in numele muzicii, al dragostei bolnave. O va fringe sau va incerca sa o fringa...
Am citi mai demult intr-o carte un pasaj care m-a facut sa tresar. Era despre tango dar m-a facut sa tresar gindindu-ma la mine...
ma duc sa caut, voi continua...
>>Daruieste lumii un zambet shi toata lumea iti va zambi!<< Charlie Chaplin
Corinna, Andreas Noël, Yasmin Serena http://www.rhp.ro/Andreasn/
marusia spune:
mare dreptate ai yasmine...
diana1971 spune:
Am citit cam pe fuga ceea ce ati scris ...nu ma lasa pustiul meu de 1 an care-mi fura mouse-ul 
.
Inteleg traumele pe care le lasa duritatea si abuzurile intr-o casnicie ...dpv al copilului.Si azi tresar si am 35 de ani(sunt cu sotul meu de 12)cand aud cheile in usa...e un reactie reflex.Mama mea saraca a ramas insa marcata pe viata destul de rau ...si asta ca de la prima palma nu a spus stop ci a suportat o casnicie 33 de ani .Tata a fost colonel si deseori confunda cazarma cu casa; mama ii tot spunea ...nu mai da ordine ca nu esti acolo...si reactia era prompta.In exterior paream cea mai fericita familie,...financiar stateam f bine etc...dar cine vedea ce se intampla de fapt o lua la fuga ...asa au ramas fara prieteni ,toti s-au retras pt ca erau siderati de ceea ce se intampla in realitate.
Eu nu aveam voie sa fac nimik,am fost o adolescenta absenta la viata din jur,nu ma interesa nimik decat sa plec mai repede din casa aia.
Mancam bataie gratuit si niciodata nu venea sa spuna ca-i pare rau - o data m-a batut pt casi-a incurcat zilele,si aveam deja 13 ani.
Pana la 21 de ani nu m-am apropiat de nici un baiat..consideram casatoria un capat de drum,inceputul unei vieti groaznice,...asa ca expediam rapid pe toti care incercau sa se apropie de mine.
Acum ma uit in urma si vad cati ani am pierdut si nu am nici o vina.
Chiar zilele astea mi-am amintit de banchetul din cls 12 ...numai eu nu aveam o rochita ...am imprumutat ...si nu pt ca eram saraci ...cica era o tampenie sa ma imbrac in rochie de seara ...cat o sa o port de 2,3 ori ...dar nu conta cum ma simteam eu ...mai ales ca eram la un liceu de fitze.
Dar ca sa fie tacamul complet ...primul meu prieten daca pot sa-l numesc asa ...era ceva similar: s-a tinut scai de mine , floricele, invitatii la restaurante...etc...pana ne-am mutat impreuna.Apoi a inceput...unde ai stat ca ai terminat orele la 7 si e 7,20 ,cu cine ai fost in pauza (eram studenti amandoi),de ce vrei la cheful ala ? vine si colegul ala al tau(era f gelos) ...etc.Cand i-am dat papucii (pt ca ridicase mina la mine) a inceput sa ma urmareasca, nu puteam iesi in oras ca-l vedeam in vitrinele magazinelor ca era in spate,daca mergeam cu colegii undeva aparea din senin ....pe scurt m-a stresat 2 ani cu urmariri,rugaminti de impacare,amenintari (ca ma omoara pe mine intai apoi se sinucide ca e singurul din lume care tine la mine cu adevarat...si mai dadea si detalii macabre cum va face - credeti-ma nu va pot povesti asta).Cand il vedeam ma durea stomacul si fraiera m-am impacat cu el numai sa nu ma mai streseze...alta tampenie din partea mea...insa dupa 2 luni iar l-am lasat (aceleasi motive-gelozia).Greu am scapat de el,deja ma gandeam sa le spun la parinti sau sa merg sa anunt la politie pt ca era deja prea mult..imi era teama sa merg undeva,ma uitam pe strada in spate tot timpul,parca o luasem razna.
Nu e casatorit nici acum,si am auzit (fiind profesor) ca bate la elevi la greu (saracii).
Acum ...multumesc la Dumnezeu..am un sot extraordinar,ne intelegem f bine desi suntem de 12 ani impreuna nu ne-am plictisit ... avem un baietel de 1 an,Andrei, si o viata linistita.
Numai cine nu a cunoscut linistea unui camin o poate aprecia cu adevarat.
Fetelor....nu lasati pe nimeni sa va ia asta ...nici o secunda...cine face asta nu merita atentia voastra,uitati si ca exista (in masura in care puteti)...si credeti-ma sunt si oameni de treaba pe luema asta,totul e sa-i gasesti.
va pup
diana
andra26 spune:
am citit problemele vostre fetelor tot ce va pot spune este sa nu mai stati sa suportati aceasta situatie in primul rand pentru voi,nu se merita iar in al doilea rand pentru copii vostri lor in mod sigur nu le trebuie o asfel de copilarie,am observat ca inca va mai ganditi ca ii puteti aduce pe drumul cel bun,imi pare rau sa va dezamagesc dar nu se poate mama mea a tot sperat ca o sa il aduca pe tatal meu pe drumul cel bun si stiti ce a reusit?s-a ales cu un cancer mamar din cauza batailor,asa ca mai bine lasatii si chiar daca va fi mai greu la inceput dar la un moment dat o sa apreciati in primul rand linistea si faptul ca nu veti mai sta cu frica la gandul cum va veni acasa o sa faca iar scandal sau o sa fie liniste?eu atat va pot spune acum si poate pe parcurs o sa va povestesc mai multe,va pup numia bine si capul sus
anca.g spune:
citesc si imi vine sa-i omor pe toti...nu, nu sa-i omor, ca ar fi prea usor...sa-i tinem vii, si pana la adanci batraneti sa fie batuti zilnic...poate doar asa...
imi mpare rau de pornirile astea...dar nu ma pot abtine...
dragelor, eu, (chiar daca nu ne cunoastem), va tin pumnii, si ai mei si ai bebelului meu de 3 luni, sa treceti peste astea cu bine si cu fruntea sus!
fiti curajoase si puneti punct. nu le mai permiteti sa va atinga nici cu o floare...e greu, stiu, dar se poate!
nici una nu meritati nici macar 1% din cate vi se intampla sau vi s-a intamplat!!!
ma rog pentru voi, sa treceti cu bine de toate urateniile...
anca74 spune:
http://www.youtube.com/watch?v=oiVtLmtsTdU&mode=related&search=
============
How wrong it is for a woman to expect the man to build the world she wants, rather than to create it herself.
lorelei_19 spune:
Krysta, nimeni n-are dreptul sa se poarte asa cu un copil. daca il trateaza "ca pe un mic animal", exact asta o sa devina, un animalutz mic si care nu se va adapta niciodata vietii, infricosat, fara pic de incredere in el insusi, fara nici un drag de viata. Poate mai tarziu o sa incerce sa-si puna capat zilelor. Mi s-a facut rau cand am citit ca a spus ca zilele pe pamant nu-s frumoase. La varsta asta nu poti sa ai multe pretentii, chair daca nu s-ar imbraca singura si chiar daca ar fi putin in urma celorlalti copii, nimeni n-are dreptul sa se comporte asa cu ea, fiecare copil are ritmul lui. Off, Doamne, daca la patru anisori spune asa ceva, da-ti seama cat de mult sufera micuta.
Convinge-l pe sotzul tau sa mearga la un pshihiatru, sa urmeze un tratament si sa-i explice si el ce urmari cumplite pot avea asupra copilului comportamentul tau. Oricat l-ai iubi pe sotul tau, oricat de bine v-ati intelege in rest impreuna, este datoria ta de mama sa-ti protejezi si salvezi copilul, mai ales ca deja a lansat primul strigat de-ajutor. Poate ca tatal a avut el insusi o copilarie cumplita, cine stie ce explicatii are comportamentul lui? Gandeste-te ca in afara de tine copila ta n-are pe nimeni, n-o lasa, ajut-o.
Luna1 spune:
Raluca si ancutza (sau una si aceesi) cred ca ar trebui sa mergeti voi mai intai sa primiti ajutor specializat. In primul rand nu cred ca puteati stii atatea detalii din cartea de telefon, Alina scrie mai sus ca stii cinje e tatal, cu ce se ocupa, etc. Nu scrie in cartea de telefon asa ceva, deci e cumva o rafuiala personala?
Si lasa-ma sa-ti spun ca si daca e adevarat ca fetita e abuzata nu ai ajutat-o cu nimic. Eu spre exemplu daca as fi fost mai aproape poate i-as fi propus sa iesim la o cafea, as fi aflat adevarul, as fi aflat cat de frecvente sunt aceste iesiri ale sotului si apoi as fi sfatuit-o in consecinta, sa poarte discutii cu el sau sa-l paraseasca. Insa sa anunt autoritatile ar fi fost probabil ultima masura dupa ce as fi cunoscut-o poate de ceva ani si as fi vazut ca nu poate fi facut nimic, insa m-as fi gandit indelung.
Maine poate am chef sa ma dau femeie abuzata, sa scriu ca am ochii vineti non-stop si in plus sunt gravida iar sotul e un barbar. Ce faci imi trimiti politia la usa?
Fata draga aici suntem pe forum, eu poate nici nu sunt femeie, nici nu am copil ,nici nu sunt gravida si poate am doar chef sa ma distrez pe seama unora (lucru frecvent intalnit pe internet).
Sigur gasesti una cu numele meu in cartea de telefon, nu?
Luna 15 sapt +Cosmin
Luna1 spune:
Ups, unde a fugit topicul? Scuze ca am postat dupa ce a fugit.
Luna 15 sapt +Cosmin