Ortodoxism din Postul Mare in Postul Mare (2)

Raspunsuri - Pagina 4

Inceputul discutiei

Link direct catre acest raspuns Sabina spune:

Gandecel...ti-ai schimbat iar titulatura?



Sabina si www.desprecopii.com/forum/topic.asp?TOPIC_ID=33789&whichpage=1" target="_blank">Sofia Galagia



Cea mai lungă cale este calea care duce de la urechi la inimă.

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns daro26 spune:

Fetelor dragi ! Ce-mi mai place sa va citesc, parca as vrea sa salvez undeva topicul asta sa-l citesc peste mai multi ani... Sau poate-l tinem activ mult timp de acum inainte...

Casandra, multumesc!

Bine ai venit, Dyana! Ma bucur ca ni te-ai alaturat!

Porumbita, iti scriu maine (azi n-am cartea la mine) un citat de la Sf. Siluan Athonitul care intareste ideea despre curatenia Maicii Domnului. Pe scurt, acolo scrie ca Sfantul Siluan s-a gandit odata ca Maica Domnului e posibil sa fi gresit vreodata cu gandul. Dar un glas s-a auzit in acel moment si i-a spus sfantului ca Maica Domnului n-a pacatuit nici macar cu gandul.

Sabina, hai te rog nu fii trista din pricina concursului. Un concurs e la fel de trecator ca toate cele trecatoare ale lumii. Lasa ca-l prinzi pe urmatorul! Ziceai ca n-ai sprijin in cele duhovnicesti in familie, e greu intr-adevar, se cere o lupta mai mare, dar si rasplata e mai mare daca perseverezi, cu ajutorul lui Dumnezeu. Eu daca am sprijin in aceasta privinta, dar "ma culc pe-o ureche", dorm binemersi in delasare, n-am facut nimic.
Mi-a placut sfatul tau pentru cele care inca n-au copii Si eu ma gandeam ca Dumnezeu asteapta sa ma apropii mai mult de El, sa renunt la rautatile de tot felul ca atunci cand imi va darui copilasi sa pot primi darul cu si mai multa bucurie, iar ei sa se bucure de o mama mai buna. Dar cu toate asta, tot n-am suficienta rabdare cu tratamentele, consultatiile :(, desi sunt abia la inceput....
Culmea e ca, desi n-am copii, tot nu mai reusesc tin toate (casa, mancare) puse la punct. Cred ca daca in timp ce trebaluim prin casa incercam sa ne rugam, sa ne gandim la Dumnezeu, accentul nu mai cade pe treburi si ne pot fi si folositoare.
Gandacico, Dumnezeu sa-ti ajute! Nu scria undeva ca "femeia se va mantui prin nastere de prunci"?. Cuvantul se refera si la cresterea lor. Poate ca la Dumnezeu osteneala si framantarea ta, faptul ca te vezi mai rea decat erai inainte sunt mai de pret decat rugaciunea pe care o faceai, nu poti stii... Judecatile lui Dumnezeu nu sunt ca ale noastre...

E greu de purtat deznadejdea. Si nici macar nu trebuie sa o purtam, ci sa ne descotorosim de ea caci e un pacat. Cred ca toata deznadejdea e ispita. Sf. Efrem Sirul spune: "mult se veseleste vrajmasul meu cand vede ca deznadajduiesc din pricina rautatii si se bucura cind in deznadejde ma dau lui orbit". Si continua in rugaciune, "cu milostivirea Ta, rusineaza nadejdea lui si ma smulge din dintii si din lanturile lucrarii lui, care, cu mult mestesug, a tabarit Doamne, asupra mea".
E deosebire intre deznadejde si parerea de rau pentru pacate, pentru starea in care am ajuns, dar care e insotita de un licar de nadejde in milostivirea lui Dumnezeu. Deznadejdea e un tunel intunecos in care nu mai vezi nici o luminita la capat, o boala care duce la delasare, nepasare, necredinta. Numai Dumnezeu ne poate ajuta sa pastram constiinta a ceea ce suntem - pacatosi, neputinciosi(cum cita si gandacel, "sa ne tinem mintea in iad"), dar sa nu cadem in deznadejde.
Eu zic ca voi stiti mai bine lucrurile astea, eu tot scriu ca pentru mine, ca sa-mi intre "de la urechi" sau de la cunoasterea lor pur teoretica la "inima", la convingere si traire.

Conchita, nu stiu ce lista de carti sa-ti scriu. Eu rar citesc una cap-coada, din pacate. Dar am primit multe raspunsuri citind, chiar si asa, "pe apucate". Mai ales nu ma pricep sa ierarhizez cartile, cu cu care sa incepi sau care sunt mai grele. Iti scriu totusi cateva care-mi vin in minte: "Intre iadul deznadejdii si iadul smereniei" - Sf. Siluan Athonitul, "Viata Sf. Siluan Athonitul" scrisa de Arh. Sofronie, "Terapeutica bolilor spirituale" - Jean Claude Larchet (o culegere de prin Filocalii despre toate pacatele mari- bolile sufletului- si mijloacele de vindecare).Mai intreb si iti mai scriu maine.

Va pup!

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns dyana spune:

Incepusem ziua iar pornita sa ma supar din nimicuri, jigniri, obraznicii ..., sa ma supar ca iar am obosit , cum sa organizez timpul, ce sa fac mai intai si mai bine, sa ma gandesc nerabdatoare si chiar trista ca nu sunt inca mama , dar voi fi, cat de curand si eu, dar cand am citit ca o fata de 20 si ceva de ani, tocmai a aflat ca are cancer uterin,mi-am dat seama cat de nerecunoscatoare sunt, cat de lipsita de calm si intelepciune.
Pentru unii poate e prea tarziu sa mai realizeze multe lucruri, sau e pus sub semnul intrebarii daca se va mai putea face ceva , noi ceilalti sa pretuim tot .


Trebuie sa ne golim de prea plinul Eu, ca sa mai intre in noi un pic de Dumnezeu.

Petre Tutea

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns daro26 spune:

Pana am scris eu raspunsul kilometric, ati sarit la alt subiect. Sabina, dificila problema. Ma mai gandesc si scriu mai tarziu, oricum nu sunt in masura sa dau solutii. Ca nu stiu cum e sa stai acasa cu copiii, nici cum e sa lucrezi si sa petreci doar cateva ore pe zi cu puiutii.
Gandacel, nu mai esti "caine lau" si nici nu mai scrie la titulatura "talita kumi"? Ce inseamna +? Vrem sa stim!

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns casandra spune:

-------------
pai acu 7 ani, aveai timp o gramada sa te gandesti la ce vrei tu...sa te rogi ore in sir nemiscata...erai mult mai egoista in trairea ta, nu trebuia sa te ocupi decat de tine.
-------------
Sabina,, ai spus exact ceea ce am gandit si eu, citind framantarile Gandacelului.

Dar tot eu m-am gandit la pilda cu Maria si Marta. Si am mai citit undevar ca un demon al muncii neintrerupte ne tine tot timpul ocupati, ca sa nu avem timp de rugaciune.

Iar parintele Paisie spunea sa ne simplificam viata, sa nu mucenicim fara rost, tocmai sa avem timp si pentru Dumnezeu. Dansul dadea un exemplu: a fost in casa cuiva care avea un parchet deosebit de curat si stralucitor. Proprietarul parchetului mergea in varful picioarelor, sa nu strice parchetul, iar pe parinte l-a rugat sa aiba grija.

Si mai spunea parintele Paisie ca femeile se consuma sufletesc pentru lucruri fara importanta. O femeie cand isi cumpara un pahar, sta si il alege pe cel mai frumos, sa iaba si o floare, si, si... Asta e consum sufletesc. Dumnealui spunea ca mai bine consumul asta il faci pentru Dumnezeu.

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns star33 spune:

Asa cum spui tu, dyana, ar trebui sa fim multumiti pentru toate cate le avem si nu nemultumiti pentru ce nu avem! Eu ma stresez ca vreau sa dau un concurs, imi displace jobul actual, sunt singura si toate acestea ma fac sa ma simt amarata. In loc sa fiu recunoscatoare pentru toate cate le am, inclusiv jobul pe care altii il vad nemaipomenit.

Cred ca acolo trebuie sa ajungem : sa fim multumiti cu starea noastra, cu viata noastra, cu binefacerile pe care ni le face Dumnezeu si...cu supararile/necazurile ce vin de la oameni, ca acestea sunt ispitele. Dar oare cum ajungem noi la asemenea masura ?! Eu cel putin, sunt recunoscatoare cateva zile, dupa care iarasi cad in amaraciune si ma compar cu altii a caror viata mi se pare mai buna si mai usoara. Vai mie !!

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns iarina spune:

fetelor, am si eu o rugaminte. Recomandati-mi un parinte la care sa ma spovedesc...nu stiu unde sa ma duc. De Pasti nu m-am spovedit, desi asa imi propusesem si as vrea s-o fac acum...in fond niciodata nu-i prea tarziu. Stiu ca s-a mai discutat despre asta, dar parca n-am rabdare sa stau sa caut. Voi unde va duceti? Intrebarea este pt. fetele din Bucuresti. Mercic.

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns dyana spune:

Parintele Nicu Manta, de la Biserica din Ghencea.
Poate fi gasit si Vinerea dupa-amiaza.
Te pot ajuta eu sa mergem la el.
Diana


Trebuie sa ne golim de prea plinul Eu, ca sa mai intre in noi un pic de Dumnezeu.

Petre Tutea

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns Vianne spune:

Star, starea la care vrei sa ajungi va veni fara sa iti dai seama atunci cand mergi pe calea Domnului. Atunci cand pacatele noastre nu mai sunt asa mari si straduinta noastra creste, Dumnezeu ne trimite pace in suflet. Multa pace.... Iar micile sacaieli de peste zi nu iti vor umbri lumina din suflet. Fa totul cu dragoste de Dumnezeu, cere-I ajutorul si o sa vezi ca iti va raspunde in timpul Lui. Trebuie un pic de rabdare.
Si nu il uita pe Parintele Arsenie... Sa te mai duci la Prislop.

Pupici!

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns Sabina spune:

Dragele mele...imi faceti asa bine cand scrieti.

iarina, eu merg la schitul darvari, acolo sunt parintele eftimie si parintele macarie, tineri si inteligenti.
Un alt parinte extraordinar e cel de la biserica sf troita, pe strada foisor, in zona vitan-mall.Eu nu ma spovedesc la el pt ca ne e prea apropiat familiei...insa e deosebit, merge la fondul problemei.daca vrei, te indrum spre el cu mare drag.



Sabina si www.desprecopii.com/forum/topic.asp?TOPIC_ID=33789&whichpage=1" target="_blank">Sofia Galagia



Cea mai lungă cale este calea care duce de la urechi la inimă.

Mergi la inceput