NU UITA
Raspunsuri - Pagina 2
simina2005 spune:
Paradoxul vremurilor noastre 
Paradoxul vremurilor noastre in istorie este că avem
clădiri mai mari, dar suflete mai mici;
autostrăzi mai largi, dar minti mai inguste.
Cheltuim mai mult, dar avem mai putin;
cumpărăm mai mult, dar ne bucurăm mai putin. 
Avem case mai mari, dar familii mai mici,
Avem mai multe accesorii, dar mai putin timp;
avem mai multe functii, dar mai putină minte,
mai multe cunostinte, dar mai puțină judecată;
mai multi experti si totusi mai multe probleme,
mai multă medicină, dar mai putină sănătate. 
Bem prea mult, fumăm 
prea mult,
Cheltuim prea nesăbuit,
Radem prea putin,
Conducem prea repede,
Ne enervăm prea tare, 
Ne culcăm prea tarziu, 
ne sculăm prea obositi,
Citim prea putin,
ne uităm prea mult la televizor
si ne rugăm 
prea rar.
Ne-am multiplicat averile 
dar ne-am redus valorile.
Vorbim prea mult, 
iubim prea rar 
si urim prea des. 
Am invătat cum să ne cistigăm existenta, dar nu cum să ne facem o viată, 
Am adăugat ani vietii si nu viată anilor. 
Am ajuns pana la lună si inapoi 
dar avem probleme cind trebuie să traversăm strada să facem cunostintă cu un vecin.
Am cucerit spatiul cosmic, 
dar nu si pe cel interior.
Am făcut lucruri mai mari dar nu mai bune.
Am curătat aerul, dar am poluat solul.
Am cucerit atomul, dar nu si prejudecătile noastre.
Scriem mai mult,
dar invătăm mai putin.
Plănuim mai multe, dar realizăm mai putine.
Am invatat să ne grabim, dar nu si să asteptăm.
Am construit mai multe calculatoare
să detină mai multe informatii să producă mai multe copii ca niciodată, dar comunicăm din ce in ce mai putin.
Acestea sunt vremurile fast-food-urilor si digestiei lente;
oamenilor mari si caracterelor meschine;
profiturilor rapide si 
relatiilor superficiale.
Acestea sunt vremurile in care avem doua venituri, dar mai multe divorturi,
Case mai frumoase, dar cămine destrămate.
Acestea sunt vremurile in care avem excursii rapide, scutece de unică folosintă, moralitate de doi bani,
aventuri de-o noapte, corpuri supraponderale si pastile care iti induc orice stare: de la bucurie la liniste, la moarte.
Sunt niste vremuriin care sunt prea multe vitrine, dar nimic in interior.
Vremuri in care tehnologia iti poate aduce această scrisoare si in care poti decide fie să impărtăsesti acest punct de vedere, fie să stergi acest mesaj.
Cristinutza_ale spune:
wow!!super super super...bravo simina
adjadyn spune:
simina2005 spune:
Aminteste-ti să-ti petreci timp cu persoanele iubite,pentru că nu vor fi langa tine o eternitate. 
Aminteste-ti să spui o vorbă bună copilului care te venerază, pentru că acel copil va creste curand si va pleca de langa tine. 
Aminteste-ti să-l imbratisezi cu dragoste pe cel de langa tine pentru că aceasta este singura comoară pe care o poti oferi cu inima si nu te costă nimic.
Aminteste-ti să spui "TE IUBESC" partenerului si persoanelor pe care le indrăgesti, dar mai ales să o spui din inimă.
O sărutare si o imbrătisare
vor alina durerea atunci cand sunt sincere.
Aminteste-ti să-i tii pe cei dragi de mana 
; si să pretuiesti acel moment pentru că intr-o zi acea persoană nu va mai fi langă tine.
Fă-ti timp să iubesti
, fă-ti timp să vorbesti,
fă-ti timp să impărtăsesti gandurile pretioase pe care le ai.
Tuturor prietenilor mei, vă mulțumesc !
Simina
Diana 
si Andrei
simina2005 spune:
"Nu ne sta in putere sa facem lucruri uriase - ci numai lucruri mici, cu iubire uriasa." (Maica Teresa)
In aceasta luna vom sarbatori 15 ani de casnicie...
in curand va apare pe lume si cel de-al treilea copilas,
care desi a fost o surpriza http://www.desprecopii.com/forum/topic.asp?TOPIC_ID=69216 pentru noi,
speram din tot sufletul sa fie fericit alaturi de noi...va fi baietel...
Deoarece maine plec in spital,
iar pe 25 mai voi fi tot acolo, am revenit cu ganduri frumoase la acest subiect.Avem timp
Avem timp pentru toate.
Sa dormim, sa alergam in dreapta si-n stanga, sa regretam c-am gresit si sa gresim din nou,
sa-i judecam pe altii si sa ne absolvim pe noi insine,
avem timp sa citim si sa scriem,
sa corectam ce-am scris, sa regretam ce-am scris,
avem timp sa facem proiecte si sa nu le respectam,
avem timp sa ne facem iluzii si sa rascolim prin cenusa lor mai tarziu.
Avem timp pentru ambitii si boli, sa invinovatim destinul si amanuntele,
avem timp sa privim norii, reclamele sau un accident oarecare,
avem timp sa ne-alungam intrebarile, sa amanam raspunsurile,
avem timp sa sfaramam un vis si sa-l reinventam,
avem timp sa ne facem prieteni, sa-i pierdem,
avem timp sa primim lectii si sa le uitam dupa-aceea,
avem timp sa primim daruri si sa nu le-ntelegem.
Avem timp pentru toate.
Nu e timp doar pentru putina tandrete. Cand sa facem si asta - murim.
Am invatat unele lucruri in viata pe care vi le impartasesc si voua !!
Am invatat ca nu poti face pe cineva sa te iubeasca
Tot ce poti face este sa fii o persoana iubita.
Restul ... depinde de ceilalti.
Am invatat ca oricat mi-ar pasa mie
Altora s-ar putea sa nu le pase.
Am invatat ca dureaza ani sa castigi incredere
Si ca doar in cateva secunde poti sa o pierzi
Am invatat ca nu conteaza CE ai in viata
Ci PE CINE ai.
Am invatat ca te descurci si ti-e de folos farmecul cca 15 minute
Dupa aceea, insa, ar fi bine sa stii ceva.
Am invatat ca nu trebuie sa te compari cu ceea ce pot altii mai bine sa
faca
Ci cu ceea ce poti tu sa faci
Am invatat ca nu conteaza ce li se intampla oamenilor
Ci conteaza ceea ce pot eu sa fac pentru a rezolva
Am invatat ca oricum ai taia Orice lucru are doua fete
Am invatat ca trebuie sa te desparti de cei dragi cu cuvinte calde
S-ar putea sa fie ultima oara cand ii vezi
Am invatat ca poti continua inca mult timp
Dupa ce ai spus ca nu mai poti
Am invatat ca eroi
sunt cei care fac ce trebuie, cand trebuie Indiferent de consecinte
Am invatat ca sunt oameni care te iubesc
Dar nu stiu s-o arate
Am invatat ca atunci cand sunt suparat am DREPTUL sa fiu suparat
Dar nu am dreptul sa fiu si rau
Am invatat ca prietenia adevarata continua sa existe chiar si la
distanta
Iar asta este valabil si pentru iubirea adevarata
Am invatat ca, daca cineva nu te iubeste cum ai vrea tu
Nu inseamna ca nu te iubeste din tot sufletul.
Am invatat ca indiferent cat de bun iti este un prieten
Oricum te va rani din cand in cand
Iar tu trebuie sa-l ierti pentru asta.
Am invatat ca nu este intotdeauna de ajuns sa fii iertat de altii
Cateodata trebuie sa inveti sa te ierti pe tine insuti
Am invatat ca indiferent cat de mult suferi,
Lumea nu se va opri in loc pentru durerea ta.
Am invatat ca trecutul si circumstantele ti-ar putea influenta
personalitatea
Dar ca TU esti responsabil pentru ceea ce devii
Am invatat ca, daca doi oameni se cearta, nu inseamna ca nu se iubesc
Si nici faptul ca nu se cearta nu dovedeste ca se iubesc.
Am invatat ca uneori trebuie sa pui persoana
pe primul loc Si nu faptele sale
Am invatat ca doi oameni pot privi acelasi lucru
Si pot vedea ceva total diferit
Am invatat ca indiferent de consecinte
Cei care sunt cinstiti cu ei insisi ajung mai departe in viata
Am invatat ca viata iti poate fi schimbata in cateva ore
De catre oameni care nici nu te cunosc.
Am invatat ca si atunci cand crezi ca nu mai ai nimic de dat
Cand te striga un prieten vei gasi puterea de a-l ajuta.
Am invatat ca scrisul
Ca si vorbitul
Poate linisti durerile sufletesti
Am invatat ca oamenii la care tii cel mai mult
Iti sunt luati prea repede ...
Am invatat ca este prea greu sa-ti dai seama
Unde sa tragi linie intre a fi amabil, a nu rani oamenii si a-ti
sustine parerile.
Am invatat sa iubesc
Ca sa pot sa fiu iubit.
Simina
Diana si Andrei
ina78 spune:
Ca tot veni vorba de povesti frumoase...
Dragostea si nebunia
Nu, nu e un articol, e o poveste. Nu, nu de dragoste... e o poveste despre dragoste.
Demult, undeva pe pamant s-au adunat toate calitatile si simturile omenesti.
Cand Plictiseala a cascat pentru a treia oara, Nebunia, nebunatica la fel ca intotdeauna, a propus: "Hai sa ne jucam de-a v-ati ascunselea!"
Intriga si-a ridicat ispitita sprancenele, iar Curiozitatea, neputand sa se retina, a intrebat: "V-ati ascunselea? Ce mai este si aceasta? Este oare vreun joc?"
Nebunia a explicat ca-si va acoperi ochii si va numara pana la un milion, in timp ce toti ceilalti se vor ascunde, iar cand numaratoarea va lua sfarsit, primul ce va fi gasit ii va lua locul si astfel jocul va continua...
Entuziasmul a luat-o la dans pe Euforie, iar Bucuria a executat intr-atat de multe tumbe, incat chiar si Indoiala s-a lasat convinsa, ba mai mult, chiar si Apatia cea mereu bosumflata si neinteresata...
Insa nu toti au acceptat sa ia parte la aceasta activitate; Adevarul a preferat sa nu se ascunda: "De ce sa ma ascund, daca pana la urma tot voi fi descoperit?"
Aroganta a considerat acest joc ridicol (ceea ce o deranja mai mult era faptul ca ideea nu-I apartinuse), iar Lasitatea a preferat sa nu indrazneasca.
Unu, doi, trei, a inceput Nebunia sa numere
Prima care s-a ascuns a fost Lenea, care, ca intotdeauna, s-a culcat in spatele celei mai apropiate pietre.
Credinta s-a inaltat spre cer, iar Invidia s-a ascuns in umbra Triumfului, care, prin propriile sale forte, a ajuns in coroana celui mai inalt copac.
Generozitatea aproape ca nu reusea sa se ascunda, fiecare loc pe care il cauta parand sa fie mai potrivit pentru un prieten de-al ei decat pentru sine.
Un lac de cristal? Locul ideal pentru Frumusete!
Scorbura unui copac? Locul perfect pentru Rusine! Zborul unui fluture? Minunat pentruVoluptate! Rafala unui vant? Locul magnific pentru Libertate! In sfarsit s-a ascuns intr-o raza de soare. Egoismul, dimpotriva, si-a gasit un loc convenabil chiar de la inceput, insa numai pentru el!
Miciuna s-a ascuns la fundul oceanului (adevarata minciuna in realitate s-a ascuns dupa curcubeu!), iar Pasiunea si Dorinta in craterul unui vulcan. Neatentia... pur si simplu a uitat unde s-a ascuns... dar aceasta nu este atat de important!
Cand Nebunia a ajuns la 999.999, Dragostea nu isi gasise inca o ascunzatoare pentru ca fusese atat de ocupata ... pana cand a observat o tufa de trandafir,si, profund impresionata, s-a ascuns intre flori.
"Un milion!" a numaratNebunia si a inceput sa caute. Prima pe care a gasit-o a fost Lenea, la numai trei pasi. Dupa aceasta Credinta a fost auzita discutand cu Dumnezeu despre teologie, iarPasiunea si cu Dorinta au fost vazute facand vulcanul sa vibreze.
Intr-o secunda, ea a gasit-o pe Invidie, deci nu a fost greu de dedus unde se ascundea Triumful. Egoismul nici nu a trebuit sa fie cautat, caci a iesit singur la iveala, dintr-un cuib de viespi.
Mergand atat de mult, i s-a facut sete, si venind inspre lac, a descoperit-o pe Frumusete.
Cu Îndoiala a fost si mai usor, caci aceasta sta cocotata pe un gard, neputand decide unde sa se ascunda. Astfel i-a gasit pe toti, Talentul - in iarba tanara, Frica - intr-o pestera intunecata, Minciuna - in spatele curcubeului (iarasi o minciuna... Era totusi la fundul oceanului...), chiar si pe Neatentie, care a uitat pur si simplu de joaca.
Numai Dragostea nu putea fi gasita. Nebunia o cautase in fiecare tufaris, fiecare raulet, pe piscurile muntilor, si, cand era aproape gata sa renunte, a zarit tufa de trandafiri infloriti... Cu un tepus ea a inceput sa indeparteze crengutele ghimpoase, cand deodata auzi un strigat ascutit: spinii au impuns ochii Dragostei.
Nebunia nu stia ce sa mai faca pentru a-si cere iertare, a plans, a rugat, a implorat si chiar s-a oferit sa-i fie ajutor si indrumator. Incepand cu acea zi DRAGOSTEA E OARBA SI NEBUNIA O INSOTESTE MEREU
"O viata fara dragoste este asemenea unui an fara primavara."