O poveste trista despre nastere 2

Inspirata de V Erica...am descis sa imi public si eu poveste despre nasterea baietelului meu ...imi pare rau ca am scris atat dar cred ca chiar aveam nevoie sa spun cuiva despre asta .Inca ma mai baintuie amintirea acelor zile si cred ca aveam nevoie sa imi amintesc de ce fac un lucru cam ne ortodox ptr ca bb meu sa se nasca in siguranta si civilizat.... vezi Nasterea in Olanda-Help


Si eu am patit-o cu sistemul romanesc de sanatate si cred ca am ramas cu o pata pe creier , iar acum la a doua sarcina , imprejurarile si frica m-au facut sa stau departe de tara.
PAi sa incep cu inceputul, in 97 eram studenta , avem 20 de ani , un logodnic in armata si multe vise...am ramas insarcinata ... nu imi venea Cm si pace ( nu era prima data cand imi intarzia mai mult de 1 luna ....mentionez ca nu am avut nici un avort ,iar viata sexuala mi-am inceput-o pe la 19 ani).M-am dus la control ..auzisem de" minunile din maternitati " si am decis sa ma duc la Pol cu Plata de pe Batistei( am zis ca dac platesc o sa fie altfel.....doctorita , ma intreaba una,alta ,ma consulta , imi face control vaginal.." E mama , nu e nimic poate ai racit , ia si mataluta medicamentele astea si daca nu iti vine in 2 luni vino inapoi" Ok am zis ( e doctorita .......)La doua sapt am avut un pic de Cm , nu prea am dat importanta ptr ca aveam probleme mari cu scoala ,cu bunica mea( icoana vietii mele) care avea cancer si era pe ultima suta de metri...Cand m-am dus inapoi alta doctoita mi-a zis ca sunt insarcinata in 5 luni si jumatate ( fiind un pic grasuta nu se observa nimic , iar bb meu a fost unul cam lenes...ceea ce nu se poate spune despre el acum la 7 ani)....gata vise ...o sa o fac si pe asta( sincer nu regret nici o clipa ca s-a intamplat asa ptr ca desi a fost incredibil de greu cand ma uit la el , trasare inima in mine )
Au trecut lunile....in ianuarie 1998 , mi s-a rupt apa , ok (eram singura acasa ..telefonul mort..mama si fratele meu plecati din Buc, logodnicul in armata , parinti lui nu vroiau sa auda de noi...bani de taxi nu aveam ), sun la salvare , venim in 30 min ...Durerile nu prea mari ...am asteptat 2 ore ..E pe drum , e pe drum....ok ...la un moment dat mi-a venit sa fac pipi ...m-am dus am facut si am constata ca capul lui bb iesise deja afara , nu stiu ce forte supra-naturale m-au ajutat, dar l-am scos singura ( noroc ca cordonul ombilicar se rupsese singur exact la distanta necesara.....sincer cred ca cineva acolo sus ne-a iubit pe amandoi)...l-am spalat cu pasta de ras, asa auzisem eu ca se spala cel mai bine copii l-am infasat intr-un prosop curat apoi m-am dus sa am grija de mine( placenta si tot au iesit ).Astea s-au intamplat la 2 ore si jumatate de cand am chemat ambulanta....Obosita de tot am adormit alaturi de bb .Ambulanta a venit dupa 7 ore si unde in Ro , in Bucuresti ! Ne-au dus la spital la Filantropia , doctorita de pe salvare mi-a spus ca e bucuroasa ce sunt curata si ca totul va fi bine...La spital m-au luat ca noua ..ca am vrut sa imi omor copilul ,ca de ce nu am venit singura , ca sa stau cracita cu derbedei pot ,dar sa nasc in spital nu.Nu va pot reproduce cuvintele si jignirile pe care le-am auzit ...Chiar nu am reactionat , eram vrajita de bb meu care avea niste ochii mari de un albastru metalic...pur si simplu eram indragostita si hipnotizata de fiinta mica din bratele mele.
M-au consultat si au decis ca trebuie sa ma chiureteze sa nu fi ramas nic un pic de resturi...mi-au smuls copilul din brate( ptr ca efectiv asta au facut)...m-au chiuretat pe viu fara nici o anestezie ,2 ore m-au chiuretat , cand tipam de durere doctorita ma injura si ma facea ca pe o albie de porci .Cred ca de fapt aia a fost ptr mine adevarata nastere!Nu doresc nici la dusmani mei cei mai mari dureri infioratoare ca alea!Nu imi amintesc prea multe din ce am zis ,stiu ca durerea era atat de mare ,iar eu imi chemam puiul care nu stiam unde e ce se intampla cu el !Nu va spun de conditiile din salon si de faptul ca am fost tratata ca un infractor ( ptr ca nu eram casatorita si ptr ca nascusem acasa ) ma supravegheau ca pe un criminal...Nu coborasem bine de pe masa de chiuretaj, ca au inceput cu interogatoriul ...eu ceream sa stiu daca bb e bine, iar ele ma intrebau cine e tatal copilului ( el saracul era jos in sala de asteptare) si cu cine m-am regulat ( scuze dar asa s-au exprimat), mai ca nu m-au intrebat si in ce pozitii.Imi venea sa mor...Mi-am vazut bb dupa 24 ore ...despre conditiile de acolo ...erau mizere dar chiar nu ma interesau eram pur si simplu indragostita de bb de la et 3 ( salonul era la 1 iar bebei erau la 3 ...lift....cred ca glumiti ..scari ca exercitiile te pun pe picioare)
Despre ce imi povesteau celelante mamici ca au patit la nastere ..le taiu ca pe niste vite , iar cuvintele...., sincer ma bucur ca am nascut singura ca altfel cred ca faceam crima de om .
Nu stiu ce m-a marcat mai mult ,dar cert e ca dupa episodul tarit acolo...in casa groazei... am ramas marcata rau, m-am despartit de logodnic , ptr ca nu mai sufeream sa ma atinga , numai la gandul ca as putea sa ma intorc acolo ptr un control, el saracul avea intentii bune , vroia sa ne casatorim cat mai curand , ma iubea cu adevarat ( cert e ca si azi suntem prieteni).Am fost singura 5 ani ( mi-am crescut singura" comoara" , un copil bun care a intrat la Liceul de muzica in cl 1., desi nimeni nu are cunostinte muzicale in fam).Acum 2 ani , am cunoscut pe cineva pe internet ( asta ca ma bateau prietenele la ca ca sunt tanara si singura , aveam 25 de ani), suntem impreuna in Belgia si vrem sa ne casatorim dar au fost niste probleme birocratice si nu numai , am ramas insarcinata si peste nici 2 sapt va veni pe lume bb OOnk ,Nu stim ce e ptr ca am vrut sa fie o surpiza .Acum cateva luni ..ma gandeam sa nasc acasa , sa ii am pe ai mei langa mine , dar am aflat ca o fosta colega de liceu a murit in aprilie pe masa de nastere ptr ca avea culoarea pielii mai inchisa la culoare( intelegeti ce vreau sa spun), era o fata tare draguta , curata si manierata ...d-zeu sa o ierte si sa-i octoteasca fetita care are acum cam 9-10 luni .
Am avut ceva probleme si inca mai avem , cu actele mele ,dar sa nasc in Ro nici nu se pune problema ...asta cu riscul de a avea probleme cu legea , dar credeti-ma nu ma intereseaza ptr ca am o frica extrema de doctorii din Ro , suna ciudat ???.... Sper ca in uramatorii ani sistemul romanesc macar sa ajunga al jumatea celui din UE si tot mai putine femei sa aiba de suferit din pricina asta .Si inca un lucru sa ii invete pe doctori sa isi trateze pacientii ca pe niste oameni!!!

Vreau sa va felicit ptr minunile voastre ( burtici si pitici ), sa fiti fericite alaturi de cei dragi si sa va bucurati din plin de comorile de langa voi.

Va pupa cu drag ,

Alessia dnp 25.02.2005, bb, si Sebicelul Purcelul (16.01.1998)

georgiana.popescu spune:

Alessia105,
Foarte impresionanta povestea ta.Ma bucur din toata inima ca ai trecut cu bine peste toate problemele pe care le-ai avut aici.iti doresc o nastere cat mai usoara si un copil sanatos.Sa-ti traiasca amandoi copii si sa te bucuri de iei.

charly spune:

...am ascultat si eu multe experiente de genul acesta in Ro. Sunt de-a dreptul socante si realizez ce repercursiuni psihice lasa in urma...

Imi pare rau,...imi pare rau de cele mai multe ori ca sunt roman!

Imi doresc foarte mult sa fiu mama si am, de mult timp, o singura dorinta ...sa am posibilitatea sa nasc intr-o alta tara europeana, in conditii civilizate, ( nu sa fim tratate ca niste vite!...apropo si vitele sunt tratate mai bine, am asistat la nasterea vacutei bunicilor..)..si daca se poate copilului sa obtina o alta cetatenie...poate visez, nu stiu. Dar asta e dorinta mea...

iti urez numai bine Alessia! Sa dea Domnul sa ai parte de o nastere usoara..., departe de tot ce ti s-a intamplat...

szivarvany spune:

Alessia,
am citit povestea ta si am plans. Nici nu stiu daca sentimentul de revolta sau razbunare sau dorinta de a srange unele persoane de gat e mai puternica decat restul sentimentelor pe care le am cand citesc despre cum anume se comporta unele cadre medicale cu mame, care sunt mame in adevaratul sens al cuvantului ...
Te felicit pentru ca ai trecut singura peste toate greutatile, te felicit ca ai un baiat sanatos si cuminte, te felicit ca ti-ai refacut viata, dar mai mult, te felicit ca ai alesc bine !!!
Iti doresc o nastere super rapida si un bb sanatos si sa revii pe forum cu o poveste fericita despre nastere !!!
Te pupam muuult muuult de tot, si si pe bb si si pe burti !

Leoaicele Daria & Giulia (2004 08 16)
"La vita e` una bataglia, la morte un`avventura"
Giulia-primele-6-luni
www.desprecopii.com/forum/topic.asp?TOPIC_ID=37099" target="_blank">Povestea-nasterii

V. Erica spune:

Uuuuufffffff... mai Alessia,
Imi pare tare rau cand mai `aud` asemenea povesti. Zau, parca unii medici nu sunt oameni, n-au copii, sau macar neveste, mame...
Cum se pot purta asa??? Eu n-am avut parte de vorbe urate pt ca nu eram chiar pustoaica si pt ca pe fisa mea scria `director` (am obs o dra cum si-a schimbat brusc atitudinea dupa ce mi-a parcurs fisa, desi cu alte mamici vorbea tare nashpa), bine eram si casatorita (dar asta n-ar trebui sa intereseze personalul medical si nici sa influenteze actul medical).
Mai bine totusi c-ai nascut acasa si usor. Restul povestii incearca s-o uiti, priveste-ti puiul si-ti va fi mai usor!
Nastere usoara cu al 2lea BB, sa fiti sanatosi si sa ne dati de veste ca sunteti bine!!!
Va pupacim,

Dana, Eric si Ruxi

alexandrina spune:

Alessia fie viata ta si a copiilor tai binecuvantata!

Alexandrina.

alessia105 spune:

Va multumesc din suflet , chiar nu ma asteptam la atatea cuvinte bune... cum am zis cred ca am scris povestea mea , pentru a-mi aminti incaodata de ce trebuie sa fac un lucru cam neortodox( de felul meu sunt o persoana care imi este frica de lege si repercursiunile ei, dar ptr copii mei fac orice)si cred ca totodata sa ma imbarbatez spunandu-mi ca nu poate fi mai rau decat prima data ( desi am prieteni minunati aici si un El dulce de tot , imi lipsesc ai mei si as fi vrut sa fiu cu ei )
Imi doresc ca eu si toate mamicile din lume sa aiba parte de fericire si sa se bucure de bb lor ( mici sau mari , burtici sau pitici)pentru ca nu e lucru mai minunat pe lume decat sa ii vezi cum cresc si parca toata durerea ( fizica si psihica ) dispare.
Va pup dulce si va doresc tot binele din lume!

Alessia dnp 25.02.2005, bb si Sebicelu Purcelu (16.01.1998)

lorelei_19 spune:

Alessia, mi-au dat lacrimile citindu-ti povestea. Ma ingrozeste atata rautate din partea unor cadre medicale si tot din cauza lor am decis si eu sa nu mai fac un al doilea bebe.
Dumnezeu sa va ocroteasca si o nastere la fel de ushoara ca prima

rodicaosoian spune:

ma bucur ca ia posibilitatea sa nasti intr-o alta tara decat in Ro
eu am nascut aici si iti spun cu mana pe suflet ca ma-u respectat si au umblat in randul meu de ziceai ca sant pricesa
din draga mea si scumpa mea nu ma scotea nimeni,cum ma durea putin mai tare cum veneau si imi bagau ceva prin perfuzie calmant
dar din nefericire am ajuns la C-section si acolo imi statea un doctor la cap si tot timpul vb cu mine(sotul meu nu a vrut sa intre ca ii era mila)si dupa aceea mi-a venit sa vomit de la anestezie si pana sa ajunga asistenta la mine am vomat putin pe mine(ceva lichid verde,ca mancare nu,nu mancasem de vreo 3 zile)si ia-m spus sa lase asa ca ma sterge sotul si nu a vrut si a tinut mortis sa ma schimbe(va dati seama ca nu este usor sa scgimbi un om amortit)dar a fost o doamna
si sa nu-ti mai spun conditiile din salon,am avut camera mea,copilul langa mine,televizor telefon si baia mea
ma bucur si eu ca nu am nascut in RO
SA-TI dea D-ZEU NASTERE USOARA SI SA NE POVESTETI CUM AI FOST TRATATA
desi cred ca bine,nimeni nu cred ca ar face ca si romani medici

caramella spune:

Nu-mi vine sa cred cum pot fi unii oameni atat de rai .Nu stiu cand se vor schimba lucrurile in Romania.In primul rand trebuie sa se schimbe mentalitatea ,sa nu mai existe atatea prejudecati absurde .Cum adica ca nu ai sot,multe femei singure decid sa aiba copii si care e problema?Am inteles ca asta a fost acum 7 ani ,dar situatia nu s-a schimbat prea tare nici acum.Oare cand va veni ziua cand nu va mai trebui sa dai spaga,sa ai conditii decente,sa ti se vorbeasca frumos si sa fie toata lumea tratata la fel indiferent de statutul social.Si mai vrem sa intram in UE . Ma bucur enorm ca totul s-a terminat cu bine.Si eu trebuie sa nasc in martie si am emotii.M-iar place sa nasc dincolo dar nu am posibilitati.Sa ai parte de o nastere usoara si sa fie bine.DOAMNE AJUTA!

danatanasa spune:

nu cred ca este vorba de mentalitate ci de rautate; nici eu nu am amintiri prea placute legate de perioada in care am stat in spital; o mamica din salonul in care am stat si eu (noi eram la et.5 iar copii nostri la 1 la terapie intensiva) a venit hohotind in salon dupa ce isi vazuse micutul; asiatenta care se ocupa de copii in momentul acela i-a spus ca nu-i nici o problema daca ii moare bebelusul ca este tanara si poate sa faca altul....un alt exemplu de tratament in Ro
nastere usoara, multa sanatate si sa fiti fericiti