Incapatanare - sau ce?

Avem 4 ani si 4 luni. Mergem la gradi, acolo totul este ok, totul este frumos, se comporta bine, are multe puncte rosii. Invata foarte repede ca toti copii de varsta lui. Din pacate nu saluta vecinii, degeaba am explicat ca nu este frumos... Am explicat frumos, am luat un pic mai tare, nicicum nu este bine. Alta problema: nu sta de vorba cu bunica sa. Adevarul e ca nici ea nu prea are timp de el. Dar noi, parintii suntem de vina...ca doar de la noi invata sa nu salute pe bunica... Voi ati avut probleme de acest gen? Daca da spuneti-mi si mie cum ati trecut peste faza asta. Trebuie sa va mai spun ca din pacate stam cu parintii mei...

www.hemel.rdsor.ro

dana d spune:

Probabil ca incapatanare sau criza de personalitate. Uneori copiii refuza cu indarjire sa faca ceva ce le cerem prea insistent chiar daca pare ceva simplu si usor de realizat. Daca stati cu parintii si el nu vorbeste cu bunica, e cam suparator (daca e vorba de bunica cu care locuieste). Ori are ceva impotriva ei, ori e iar incapatanare. In primul rand bunica ar trebui sa incerce sa se apropie de el, sa-l ia pe departe, sa deschida o discutie despre ceva ce il intereseaza, sa sparga gheata, cum se spune.
Copiii au tot felul de manifestari pe care noi le intelegem mai greu. Nu trebuie sa uitam ca ei au o lume a lor imaginara care le influenteaza destul viata reala. Rabdare si o sa-i treaca... si o sa apara altele...

www.babiesonline.com/babies/i/ilincuta" target="_blank">poze cu Ilinca
Craciun 2004

tynadiana spune:

Oare de ce nu au bunici timp de nepotii lor? E un titlul bun pt. un topic acolo s-ar strange multe...Of!
Da ai dreptate tot parinti sunt de vina pt. ca bunicii nu au timp de nepotii lor, poate ne aducem aminte ca ai nostri bunici la randul lor nu aveau timp si tot erau mai prezenti in viata noastra decat acum...
Bunica ar trebui sa inteleaga ca daca nu e prezenta in viata lui nu are de ce sa-i ceara safie foarte entuziasmat cand o vede...
La varsta asta comunicarea reprezita cheia entuziasmului unui copil, cu cat vorbesti mai mult cu el , cu atat se simte mai atras intr-o discutie si ii face mai multa placere sa vada pe cineva cunoscut...

Politetea de a da binete vecinilor, cat si rudelor pe care le vede mai rar nu i-o poti cere acum poate peste un an, dar cu cat o sa-l fortezi mai tare reactia va fi inversa, iar obligatiile la care il supui de a da binete vor fi prost intelese pt. ca el nu vede decat faptul ca-l fortezi nu vede si reactia pe care o creeaza raspunsul tau...

I-al incet o s-o faca si pe asta, mai ai rabdare, chiar daca are 4 anisori e o micuta personalitate in continua modelare...

Nimeni nu s-a nascut invatat!

TYNA SI DIANA!

melus spune:

Da, eu stiu foarte bine ca nu e voie sa fortez copilul sa salute. Si nici nu o fac..am spus doar odata ca nu e frumos sa nu salute vecinii. Odata m-am enervat ca un batran din bloc mi-a zis ca am un copil salbatic...ca mergeam noi la piata cu Tomi...vecinul a urcat in lift si copilul iar nu a salutat, se bagase in fata sa vada numerotatia luminoasa a liftului. Atunci am luat un pic mai tare. Chestia e ca batranul in viata lui nu a avut copil, si el imi spune mie ca am copil salbatic. Alta problema, care devine din ce in ce mai apasatoar pentru mine si sotul meu sunt bunicii. Pe langa faptul ca nu ma pot baza pe nimeni, inafara de sotul meu si dadaca copilului, primim reprosuri zilnic de la bunici. Daca ii explic ca nu copilul este de vina, se supara si imi spune ca nu are timp. Intradevar, au livada mare, s-au bagat la construirea unei case la sat. Ok, il inteleg, au de lucru. Dar atunci cand sunt acasa de ce nu stau de vorba cu copilul? Ba mai mult daca intra copilul la ei in camera nu trec 3 minute si incep sa urle pe el...sa nu faci asta...sa nu pui mana pe aia...Ba mai mult, chestie care ma suparat foarte rau era faza cand mi-a zis ea, adica mama, sa nu cumva sa fac inca un copil ca ea nu are bani sa construiasca inca o casa pentru al doilea copil...si cand am zis la tata ce frumos mi-a vorbit a zis ca eu am inventat...deci am mintit. Cand am nevoie de ajutor, ca se mai intampla sa lucrez sambata si duminica si il rog sa ramana cu Tomi imi spune ca ramane daca e musai. Eu nu inteleg...mentalitatea, diferenta de varsta...Si o alta problema e ca tot timpul au probleme cu sotul meu...si sa nu credeti ii spun lui...imi spun mie cand el nu este acasa. Traim sub acelasi acoperis cu batranii si nici nu ne saluta. Sunt multe probleme, care eu consider ca nu sunt din vina mea. Bunica din pacate nu poate sa-si stapaneasca GURA, nu il intereseaza daca este de fata copilul, cum are ea chef... Asta este problema mea...dar sper ca se muta in acest an...ca construiesc de foarte mult timp casa aia...si se termina acest cosmar...ca copilul are de suferit...

www.hemel.rdsor.ro

vivi.chiriac spune:

nu crezi ca esti cam exigenta cu copilul?Si eu am un baiat de 4ani si 4luni si nu i-am impus niciodata sa faca un "lucru" a vazut la mine cum m-a comport in societate si se comporta ca atare.Tu salutai la vrsta lui?Totul se va rezolva cu timpul.Bafta!

m_lory spune:

Daca la gradinita copilul se poarta normal e comunicativ cu ceilalti copii si cu educatoarea,ai intrebat? Si gandestete ca si varsta de 4 ani este f dificila!Oricum trebuie sa-i explici cu frumosul ce trebuie sa faca si de ce.iar pb cu bunicii este dificila tinand cont ca locuiti si cu ei!Stiu ca este greu sa nu ai nici-un ajutor dar mai bine apelezi la o alta ruda sau un prieten la nevoie,decat sa-ti scoata ochii mai tarziu ca au avut grija de baiat.Iesi cu el in societate,pe afara sa comunice mai mult cu alti copii.