de cateva saptamani imi tot fac curaj sa va scriu si eu povestea nasterii lui Dennis...se intampla in anul 2002.Dupa o sarcina grea, cu tratamente si hranit pe vena pana la 4 luni, prin saptamana 31 ma cert cu tatal lui bebe...In dimineata urmatoare ne impacam si dupa de impacare incep sa am contractii mai urate ca de obicei (eu tot aveam contractii de la inceputul sarcinii...).Pun mana pe telefon si o sun pe doctorita mea.Era la VIena,la opera...Ii povestesc eu ce si cum si ea ma trimite repede la spital.Acolo ma astepta o prietena a ei, care ma interneaza imediat, dupa ce se distreaza putin pe seama mea (Ma intreaba:ai facut efort sau...? Iar eu raspund SAU...Ea rade si-mi spune:oxitocina,bat-o vina...).Stau internata o saptamana cu perfuzii si o mie de tratamente PLec in sfarsit acasa, avertizata sa stau in pat cat pot de mult...Dupa vreo trei saptamani,cand merg la control,doctorita imi spune:ai colul sters si bebe nu a mai crescut din cauza medicamentelorNu le mai lua si hotaraste-te cand vrei sa-ti fac cezariana...Bebe era in prezentatie pelviana de pe la 5 luni si doctorita nu voia sa ma supuna nici unui risc.Era luni, 29 iulie.Vin acasa si discut cu tati, care in cele trei saptamani puse sub semnul nasterii avusese timp sa pregateasca totul pentru bebe, sa se obisnuiasca cu ideea ca acesta va veni mai devreme decat indica DPN-ul si chiar sa devina si nerabdator tare..Hotaram ca luni,5 august e ziua potrivita pentru cezariana.Sun doctorita si aceasta face toate pregatirile necesare pentru luni dupa-amiaza...Mai aveam o saptamana si rabdare deloc...Miercuri, 31 iulie...O zi ca oricare alta.Mai mult decat atat, ma simt foarte bine in comparatie cu ultimele luni, mananc ca o nebuna,beau 2 l de sprite...Pe la ora 15 merg la baie si constat ca se duse dopulDureri n-aveam, dar o sun totusi pe doctorita care-mi spune:stai linistita, uneori se reface, dar fii pe faza ca bebe s-ar putea sa-si fi ales singur data nasterii...Pe la 16,30 vine si sotul meu.Eu il anunt foarte linistita:stii, mie mi-a cazut dopul si am si contractii la 15 minute...cred ca nasc..El rade si zice:lasa ma ca tu de trei saptamani tot nasti...Ma duc la tata la spital(socrul meu se operase de hernie cu 2 saptamani in urma) si cand ma intorc mai vedem.Pleaca el si nici nu apuca sa coboare scarile ca mi se rupe apa.Nici nu ajung la baie, ma asez pe galeata cu mop si fac pe mine in toata regula...Il sun pe nemernic, care aproape ca-si rupe picioarele pe scari si cum intra pe usa incepe sa urle: hai la spitaaaaaaaaaal.Abia reuseste sa-si mai ia plicul cu banii pentru atentii, insfaca sacosa care ma astepta dupa usa de aproape o luna si conduce ca nebunul,pe rosu la toate semafoarele scotand capul pe geam si urland la toata lumea sa se miste din calea lui ca naste nevasta-sa.Si cand ma gandesc ca a citit 8 luni revista mami si era documentat omu' ca un copil nu se naste in 5 minute, dar vezi ca de emotie uitase tot ce citise.Noroc ca nu trebuia sa nasca el...Ajungem la spital si omul meu se repede la o asostenta pe care o cunostea de la tura trecuta...Urla cu ochii iesiti din orbite:NASTE!Femeia mai tare se sperie, se uita la burta mea, care nici inainte nu fusese mare, dar acum fara lichid abia se vedea si ma intreaba:ai toaleta facuta?Vezi sa nu, cu nebunu asta care abia m-a lasat sa-mi pun un tampon...Ma duce femeia, ma rade, ma imbraca cu o camasa de noapte mai mult dezbracata...noroc ca era un cald de mureai...si ma duce sus direct in sala de nasteri ca zbiera asta ca capiatu: naste domnule nu pricepeti?In lift apuc sa-l linistesc: mai ho frate ca nu nasc imediat.Ai sunat-o pe doctorita?Da.E la cabinetul paticular, vine imediat...Ajung in sala de nasteri, sotul ramane la usa transfigurat.Acolo un doctor tinerel si dragut imi spune:urca pe masa...Eu de colo:Nu.Stiti eu nasc cu doamna doctor Bucur si o astept pe dumneaei.Doctorul rade si-mi zice:urca-te sa vedem dilatatia...Care dilatatie, omule ca eu fac cezariana?!In sfarsit, ma convinge, ma urc si-mi zice: ai dilatatie 2, urca-te in pat si stai linistita...Ma urc in pat si stau linistita.Suna telefonul.E o prietena care ma suna sa ma intreaba ce mai fac:iaca bine, raspund, nasc...Se aude un zgomot de telefon cazut pe jos...si ma hotarasc sa-mi inchid si eu telefonul ca zau ca e personal ce fac eu acuma...Vine doctorita mea, o primesc ca pe un inger salvator...Ea imi zice: nu vrei sa nasti totusi natural, ca s-au nascut multi copii in prezentatie pelviana si totul a fost ok.Eu raspund:vreau sa nasc astfel incat bebe sa nu aiba deloc de suferit...Ok. Raspunde ea si pleaca.Norocul meu ca raman cu prietena mea care era asistenta acolo si care ma incurajeaza continuu.Ma duc la baie si pe hol ma intalnesc cu sotul si cu cumnata mea care ma intreaba: hai, ce faci, nu nasti?Iaca acuma... prinde-l..raspund eu rautacioasa.Ma intorc in sala de nasteri si incepem sa numaram intervalul dintre contractii:5 minute...Vine din nou doctorita, ma consulta si o vad ca se schimba la fata...Mai, ceva nu e in regula...si pleaca in graba.Se intoarce cu directorul spitalului si se pun pe o polemica de numa.Baga unu mana si zicea:asta cred ca e fund,incet, cu epidurala naste pana dimineata fara probleme...Celalat baga mana, dadea din cap:asta sigur e picior,eu zic sa pregatesti sala...Eu ma gandeam:frate nu mai aveti si-o grupa de studenti, ceva sa bage mana si sa-si dea cu parerea...Mai tarziu aveam sa aflu ca si la sotul meu iesea doctorita si-l scotea din minti:cezariana-normal-cezariana-normal...Se facuse ora 18.Eu aveam dureri din alea pe care le cunosc toate mamicile si unde nu pun piciorul in prag si zbier:am dreptul legal sa cer cezariana si o vreau acumaaaaaaaaaaaaaaa!!!Doctorita mea e de acord cu mine si pleaca in graba sa formeze echipa.Destul de greu avand in vedere ca toata lumea era obosita- mai fusesera 6 cezariene in ziua aia- si, colac peste pupaza nu gasea un anestezist bun .In sfarsit vine o anestezista si ma intraba ce am mancat ultima oara.Raspund firesc:pe la trei am mancat aproape un pui intreg prajit, o farfurie de cartofi prajiti si am baut 2 l de sprite...by myself.Femeia se sperie si zice: imi pare rau, dar eu nu vreau sa-mi faca fata asta pneumonie de aspiratie...si pleaca.Ma duc la al meu sot si-i zic:in clipa asta sa te duci dupa doctorita si nu ma intereseaza cui ce bani dai, dar in 5 minute sa fii aici cu echipa completa ca te mananc...In sfarsit, dupa indelungi negocieri,la ora 20,30 intru in sala de operatie.Simt cum imi pune sonda, ma leaga, imi pune o perfuzie si mai apuc sa spun:mi-e somn...Somn usor, imi raspunde anestezistul cel viteaz, fara teama de pneumonie de aspiratie...Cand ma trezesc, sunt la reanimare, in pat, sotul meu ma tine de mana:l-ai vazut? il intreb.Da!imi raspunde si abia atunci observ lumina aia noua din ochii lui.Era tatic, de!Are toate degetele?intreb.Da!...ce usurare..mi-l aduce si mie sa-l vad.E mic, mic, de tot (2,3 kg) are o claie de par negru si cand da cu ochii de mine tipa cat poate...Imi vine si mie sa plang:sunt mama acestei minuni...Il ia pe bebe, prea repede, nici nu apucasem sa-l vad prea bine iar eu adorm cu un singur gand: sunt mama acestei minunatii...Minunea se numeste Dennis-Mihai, are acum 2 ani si cinci luni si va spun din tot sufletul:in 27 de ani nu am facut nimic de pret ia afara de acest copil...Sanatate tuturor si sa va bucurati de bucuria copiilor vostri...
Raspunsuri
sirod spune:
Imi dadura lacrimile, cuscra!Bravo...tare faza cu 'dreptul legal'...eu continui sa ma uimesc de ce reactii poate avea o femeia in momentele alea, ce poate spune....
Sa-mi traiasca ginerele, sa va bucuraati de el!
DORIS cu bb la purtator
papadie spune:
Bravo!!! si mie imi dadura lacrimile :-)
Sa fie sanatos!!!
"Īn afara de constiinta totul e bestialitate" (Camil Petrescu)
roberta04 spune:
Sa traiasca minunea! Eu cred ca si peste 50 de ani o sa ma emotionez cand citesc povesti asa de frumoase...si cu final fericit!
http://pg.photos.yahoo.com/ph/gabrielab_ro/album?.dir=/a949
Mamica super fericita + MATEI-GEORGE (23.08.2004)
Povestea nasterii: http://www.desprecopii.com/forum/topic.asp?TOPIC_ID=36243
maria m m spune:
Sa va traiasca minunea.
Foarte frumoasa si emotionanta poveste!
maria, de Paula (1 an) si Miruna (13 ani)
Sarbatori fericite!
rox_dox spune:
intr-adevar emotionanta si frumoasa poveste..
suuuper!
felicitari, sa fiti sanatosi si fericiti si sa va cresteti minunea de copil asa cum va doriti...sa fie sanatos, destept si sa va bucurati toata viata de el...
pupici!
http://tt.lilypie.com/JfOap3/.png
Nunta noastra!
arleena spune:
frumoasa povestea.
de Alex SUPERSTAR (8 mai 2006)
www.flickr.com/photos/49551753@N00/sets/72157594507626190/" target="_blank">POZE
www.youtube.com/profile_videos?user=arleena79" target="_blank">Filmulete
nasterea
monalac spune:
mi au dat lacrimile...iata ce repede a trecut timpul si te ai trezit cu ditamai flacaul!multa sanatate si sa va aduca numai bucurii!
danielac spune:
Frumoasa foc si emotionanta povestea voastra!
cred ca Denis are acum 4 ani si 5 luni asa e?
www.desprecopii.com/POZECONCURS/folderview.asp?folder=2006%20in%20imagini&page=14" target="_blank">
Poza din concurs a Dianei se numeste Humulesti.jpg - Va place???