Verisoara sau...RIVALA?!...

Fetelor,voi ce-ati face?!

Am o prietena f. buna,ne cunoastem de 15 ani(!),tinem leg.telefonic si prin corespondenta - ea nu are acces la Internet "la indemina".Mi-a povestit o situatie foarte dificila in care se afla acum si-mi cere sfatul "ce sa faca"?
I-am povestit despre acest sit. si de nenumarate ori o ajut chiar si cu sfaturi "practice",ea avind acum BB-ul de 5 luni! Mi-a dat consimtamintul sa-i scriu povestea"pe scurt" si sa-i impartasesc apoi opiniile care vor urma...
Este casatorita de 4 ani.Fericita.Implinita.Se intimpla insa ca are o verisoara primara din partea mamei, mai mica cu vreo 5 ani,venita la studii in Bucuresti din toamna 2002,cazata la parintii ei acasa(ea avind propriul apt.).
Ce se intimpla? "Micuta si draguta si studioasa" de verisoara nu numai ca i-a acaparat proprii parinti,facind tot posibilul ca acestia sa-si concentreze atentia asupra ei,problemele de la facultate,cu colegii cu profesorii,felurite situatii conflictuale,etc.-incit "unchiul si matusa" numai despre asta discuta,problemele propriei lor fiice fiind mereu lasate pe planul secund.Ea(M.-prietena mea) resimte din plin situatia aceasta mai ales cind "ai ei" vin in vizita si in loc sa discute despre BB,sau despre EA,incep a-i povesti despre Verishoara si "peripetiile sale"...chiar si la telefon,propria ei mama,face ce face si schimba subiectul,de ex."aaa! hai sa-ti spun ultima bomba : "VV" si-a luat nu stiu ce pereche de pantofi trazniti,si nu stiu ce bluza sau si-a vopsit parul si s-a tuns nu stiu cum" ,asta in timp ce fata ei(M.) vroia sa-i spuna mamei ca are o problema cu BB-ul,ca ala mic nu suge cum trebuie si sa-i ceara un sfat...Si exemplele pot continua la nesfirsit.
De fatza cu toata lumea "VV" - verisoara adica,este numai lapte si miere cu M. si BB-ul. "Il iubeste pe cel mic" la nebunie,de fata cu toata lumea este foarte saritoare,insa "VV" evita la maxim sa ramina singura cu M. si cel mic,sub pretextul ca "are de invatat"!
Mai nou,sotul ei a inceput sa-si viziteze din ce in ce mai des...SOCRII!...ceea ce inainte de "VV" nu s-ar fi intimplat decit cu "scandal" sau "daca trebuie neaparat"! Acum,iata,sotul prietenei mele,schimbat la 180',amic la catarama cu socra-su,au ei ceva "zilnic" de discutat!!! In timp ce prietena mea (M.) ramine acasa cu BB-ul.Se simte in mare pericol,dar in acelasi timp se vede legata de miini si de picioare cu cel mic,pe care nu poate si nici nu vrea sa-l lase cu vreo baby-sitera,la mama ei nu se poate duce caci de fiecare data "VV" este in "sesiune" si are de invatat si BB-ul ar deranja-o,vezi-doamne,iar maica-sa e genul de femeie cu casa pusa la punct si sa nu-i misti cumva un obiect de la locul lui ca turbeaza,e genul de femeie cu manechiura de 3 cm,obsedata de creme si masti si diete naturiste si telenovele,cafele etc.
...Ce sa faca M.?! Ceva insa, sa nu-si puna familia "in cap" si nici sa nu pice ea de..."ciuma padurii"...Parintii ei ajutind-o totusi cu cumparaturile si fiindu-le datoare peste cap,material vorbind...

Eu am sfatuit-o sa se dea bolnava(!),dar rau de tot,nici sa nu se mai scoale din pat macar!(...) sa-i bage pe toti in sperietzi si in felul asta sa devina ea centrul atentiei din nou,daca altfel nu are cum...sa vada si ea cu ocazia asta cum reactioneaza propria ei familie si sa decida dupa aceea ce are de facut si ce atitudine sa adopte dupa ce-o sa-i "treaca boala"... Ei bine,ce credeti?! "VV" a fost cea mai compatimitoare,a venit cu flori,s-a oferit sa faca cumparaturile,sa o ajute cu cel mic - impreuna desigur cu mama M.,nicidecum singura(!),etc.Astfel incit la plecare parintii lui M. tot pe asta au ridicat-o in slavi,ce fata buna e "VV"!!!!!
Acum...se pare ca relatia dintre "VV" si sotul lui M. a devenit din ce in ce mai..."periculoasa"...
("VV" nu numai ca seamana cu M,este chiar mai draguta(!),mai tinara cu 5 ani si mai slaba cu vreo 10 Kile! Moderna,cu vedere la buricul cu cercel,tatuaj la glezna,cu umerii goi,cu tocuri cit casa,parfumata,coafata,tot tacimul adica).Cui nu i-ar place?!...
Daca ar indrazni M sa-i spuna maica-si ce simte ea,crede ca mama ei ii va raspunde 100% "sa-ti fie rusine draga" ca poti sa gindesti asa ceva! "VV" este un copil..."VV" este o fata extraordinara si nu s-ar preta la asa ceva niciodata,"VV" are zece baieti care alearga si-s in limba dupa ea,cum poti sa ai macar astfel de idei????...etc.
M.saraca stie ea insa ca are dreptate si simte,instinctul ei de femeie nu o insala.
Deci?! Ce e de facut?!...Cu sotul ei daca ar incerca sa aiba o conversatie pe tema asta,la fel,i s-ar ride in nas,ba ar iesi chiar mai rau,sotzul avind pretext sa fie "F. suparat","ofensat",pretext sa mai plece putin de-acasa la... SOCRII!!!
Nici macar nu are ce sa-i reproseze,ca el se duce la parintii EI doar, in vizita!!!!

oanaesn spune:

Prietena ta e mult prea ingaduitoare si nu ii gaseste sotului destule de facut! "Saracul" de el se plictiseste si uite ce iese! Cu un copil mic in casa e destula treaba, nu trebuie sa se prefaca deloc! Sa cumpere un "marsupiu" si cand sotul vine de la servici sa mearga impreuna la plimbare, ba chiar la cumparaturi, sa gaseasca activitati comune. Sa lase copilul acasa cu tatal si sa mearga si ea sa se aranjeze. Sa lase bunicii acasa la ea cu copilul si sa iasa in oras cu sotul.
Succes
Oana si bb Iulia (6 luni)

lala spune:

Poate o idee buna ar fi sa inceapa serviciul (daca a avut). O alta idee ar fi sa inceapa sedinte de masaj,cosmetica,etc. Sunt lucruri la care de multe ori renuntam in favoarea timpului petrecut cu copilul sau cu familia dar care, totodata, ne pot reda tonusul fizic si moral. Eu am stat aproape singura (a se citi fara mama/soacra)cu copilul pana cand a facut 4 luni si stiu cat este de greu sa te misti din casa dar si cat este de bine sa ai o ora numai pentru tine. Asa ca sa apeleze la sot sau la mama si, de ce nu, la soacra pentru 1-2 ore iar daca nu crede ca acestia ar sta cu copilul pentru ca ea sa poata avea astfel de activitati sa le spuna ca merge la control la doctor.

O alta ideea ar fi sa apeleze chiar la VV la modul "VV draga, tu ma ajuti totdeauna, nu poti sta tu impreuna cu mama doua ore cu copilul in ziua x?" (in fond 'te faci frate cu dracul pana treci puntea').



O alta idee ar fi sa plece cu sotul intr-un weekend la munte fara copil. Stiu din experienta ca este greu sa lasi copilul acasa cu altcineva dar in cazul ei cred ca o astfel de iesire ar fi benefica.

Ii tin pumnii.

Liliana spune:

"Problema" e ca M. nu are incredere nici o secunda sa-l lase pe pitic cu maica-sa si cu VV pe deasupra(cosmar)...l-a mai lasat odata,chiar sa se duca la un control - pe bune adica- si i-a gasit pe amindoi(BB si Bunica) - ala mic urla,efectiv vinat la fatza cu "spume la gura" deshidratat,ca bunica n-a stiut din care biberon sa-i dea ceai si BB.a varsat pe "bluza ei noua" si in patutz si peste tot si etc. Bunica de la faza asta "s-a shokat" si efectiv n-a mai pus mina pe copil,sa nu-i "moara in bratze",plus ca am mai spus,bunica e genul de "cuconeta"-unghii lungi,plus ca fi-sa s-a zburlit rau la ea atunci...in fine...

Si eu i-am dat sfatul cu "gaseste-i draga o ocupatzie cind vine acasa",pune-i BB-ul in bratze si du-te la coafor,fa o vizita TU la maica-ta si sa stea EL acasa! sau cheama-l pe taica-tu la voi in vizita mai des,sa fie deja acolo si sa nu mai fie cazul(pretexte) sa se duca el acolo!Sa-si invite mai des parintzii la ea,mai ales cind VV "are de studiat",sa o lase linistita pe VV sa invetze, iar ea cu familia ei sa aiba program diferit in cit mai multe amieze! teoretic e usor,cu pusul in practica e mai greu insa,mai ales ca nu are absolut deloc concursul propriei mame! Aici e partea tragica.Daca ea nu poate sa discute cu cartile pe fata si nu are incredere ca va fi inteleasa,ba din contra : ridiculizata si de ai ei si de barbata-su.Eu o stiu si o cred ca nu exagereaza si ce-mi spune e real,si mai stiu ca este o fire f. sensibila,cu f. mult bun simt,care detesta situatiile conflictuale,tace si inghite,iar acum stiu ca nu s-ar dezlipi de baietzel nici picata cu ceara.Este RAC.Si racusoarele sunt niste mamici EXCELENTE!

octavia spune:

Liliana, ce se intampla cu prietena ta seamana cu un scenariu de telenovela. Am inteles ca mama nu ii poate fi de nici un ajutor; dar tatal? Si el e picat in limba dupa aceasta tipa fatala? Pentru a-si ajuta fiica nu ar fi dispus sa raceasca relatia cu ginerele? Nu pot sa ofer solutii la aceasta problema, dar cred ca trebuie sa porneasca ofensiva recuceririi sotului pana nu e prea tarziu.

dodo spune:

In ce relatii este ea cu socrii, in special cu soacra? Poate incearca o apropiere de acestia, daca nu sint prea apropiati - sa-i invite, eventual sfaturi si in final sa treaca la detainuiri. E posibil sa gaseaca in socri un aliat nesperat

mariana_flo spune:

da, sincer, si eu cred ca ar fi bine sa -si apropie mai mult socrii. Si.. gandesc ca soacra mai ales, va fi super incantata sa petreaca mai mult timp cu fiul ei. Ajutorul poate sa vina de unde nici nu te astrepti, numai sa nu-i dezvaluie soacrei motivul real. Eu zic ca n-ar strica daca prietena ta ar observa cu mai multa atentie ce anume place sotului si poate chiar parintilor ei. Stiu ca e aproape imposibil dar trebuie sa intoarca lucrurile in favoarea ei, si daca acea "don'soara" e perversa trebuie sa caute un mod de a se comporta incat sa o puna la punct. Eu una cred ca nu l-as lasa singur in vizita pe sotul meu nici macar pentru o clipa. Si inca ceva... preaiubita studioasa n-are nici un iubit? Daca are , sa-l cheme in vizita cat mai des, acolo la parintii ei. Astfel va avea un aliat nedeclarat in persoana acelui iubit.

claudiap spune:

Doamne ce faza!
Nu stiu cat de mama este mama prietenei tale, dar pe mine m-au apucat niste nervi cumpliti!
Eu cred ca n-as fi tinut in mine toata povestea asta. Cred ca as fi facut un misto de verisoara, mama, sot si tot ce misca in jurul meu, ba chiar le-as fi zis-o in fatza: dar de cand draga va este mai aproape mandra aia decat eu, fata si nevasta?? Stiti ceva, mai scuti-ma de dragalasenia ei ca nu ma intereseaza subiectul. Eu am de crescut un copil si asta e lucrul care ar trebui sa va intereseze si pe voi ca sunte bunici. Verisoara e ditamai capra si n-are decat sa faca ce vrea ea!
Eu as fi ajuns pana la faza la care le interziceam sa mai vina pe la mine. Zici ca e dependenta financiar de parintii ei: mare greseala! Asta sa fie pretul platit pentru o suma de bani? Linistea ei sufleteasca. Dar i-as da cat colo de bani si mi-as vedea linistita de viata inainte.
Imi pare rau, dar ca in povestea asta, ori ia taurul de coarne si vorbeste deschis cu sotul ei si cu parintii ei, ori se complace in situatia actuala.

anaid spune:

Crede-ma ca inteleg pe deplin situatia dificila in care sa afla prietena ta! Cunosc si riscul cel mare ca tocmai ea sa fie tratata drept paranoica si invidioasa daca va spune ce simte (cel putin deocamdata) oricarei persoane implicate in caz. Vorbesc in cunostinta de cauza, pentru ca stiu destule povesti asemanatoare si am trait asa ceva, chiar daca miza era cu totul alta. Adica am observat si am simtit ca ceva nu este in regula intr-o anumita situatie si, desi am procedat cu delicatete, n-am fost crezuta de cineva in care aveam mare incredere. Ba dimpotriva, am fost taxata drept “exagerat de sensibila”. Dupa ce evenimentul de care ma temeam s-a intamplat, nu m-a consolat deloc faptul ca am avut dreptate! Asa si in cazul prietenei tale, cred ca va fi foarte greu sa faca ceva constructiv inainte ca lucrurile sa o ia razna definitiv. Din punctul meu de vedere, tu ai facut o descriere foarte reusita a situatiei, dar ce-o fi in mintea fiecareia dintre persoanele implicate, cred ca numai Dumnezeu stie. Indraznesc sa intervin si eu cu niste idei care-mi trec acum prin minte.
Daca am inteles eu bine, prietena ta are o relatie cu parintii superficiala (de ce sa nu recunoastem, se intampla multora). Mama ei e o persoana cocheta, comoda si cu un caracter mai dificil. Faptul ca e extrem de preocupata de aspectul fizic da o explicatie evidenta a interesului pe care-l simte pentru verisoara fatala. Cine se aseamana se aduna…ca eu am dedus ca si verisoara e la fel de cocheta. Prietena ta se simte ranita, crede ca “VV” i-a furat dragostea mamei. Eu una sper ca nu s-a ajuns atat de departe, iubirea pe care o simte instinctiv orice mama pentru puiul ei n-ar trebui sa fie inlaturata cu una - cu doua. Stiu ca e dureros s-o auda toata ziua pe mama ei vorbind despre cealalta, dar o posibila explicatie e faptul ca mama a gasit in persoana verisoarei un “tovaras de joaca”. Pentru ca mama ei pare egoista, iresponsabila si imatura. Ce sa-i faci, asta e mama pe care o are si e putin probabil sa-i mai schimbe cineva caracterul acu’, la batranete. Ea crede ca si-a facut datoria de mama fata de prietena ta ajutand-o financiar….Ar fi interesant de stiut daca prietena ta mai are frati sau surori? Din cate am inteles nu mai are. Ce e de facut? Timpul pe care il petrece cu parintii sa incerce sa-l valorifice la maximum, fara sa forteze lucrurile in vreun fel. Nu cred ca vreo marturisire facuta mamei in conditiile actuale va duce la ceva bun…cat despre tatal sau, parerea mea este ca barbatii (cu exceptiile de rigoare) se implica mai rar in asemenea probleme pentru ca nu le sta in fire. Bineinteles ca n-am de unde sa stiu ce fel de om este tatal prietenei tale.
In privinta parintilor eu una as lasa deocamdata lucrurile sa pluteasca in acest echilibru instabil, pentru ca problema cea mare este relatia cu SOTUL. Parintii poarta neclintita in suflet iubirea pentru copilul lor chiar daca adeseori nu o arata. Nu acelasi lucru se poate spune din pacate despre ceea ce simte un barbat pentru o femeie. Ca adesea barbatii se mai uita la una, la alta chiar daca de la uitatura la fapta e cale lunga…Din descrierea ta am dedus ca sotul prietenei tale e in etapa in care se uita lung si plin de admiratie la varianta imbunatatita a sotiei sale! Verisoara fatala chiar ii seamana, asta-i ironia. Singura solutie, asa cum se regaseste si in mesajele anterioare, este sa-si faca neaparat timp si pentru ea, incercand sa se conformeze “idealului” de frumusete reprezentat, pare-se, de “VV”. De ce nu s-ar duce si ea la coafor sau la manichiura? Sa lase bebele o ora – doua cu sotul daca nu are incredere in altcineva. Sau sa mearga impreuna cu sotul si cu bebele la plimbare. Nu departe, nu mult timp, dar fiecare minut petrecut impreuna conteaza. Se va simti mai odihnita, mai frumoasa, mai stapana pe ea. Sa plece undeva la munte cateva zile numai cu sotiorul ar fi frumos, dar greu de pus in practica…mai alapteaza? Daca da, nu poate pleca mai mult de cateva ore departe de bebe, chiar daca ii lasa lapte muls sau formula in biberon, pentru ca bebele e inca mic si in plus trebuie sa-si goleasca si ea sanii ritmic. Dar aici intervine un aspect foarte important: TREBUIE SA GASEASCA NEAPARAT PE CINEVA DE INCREDERE CU CARE SA LASE BEBELUSUL LA NEVOIE. Si cum increderea se construieste in timp, lucrurile astea nu se fac de pe o zi pe alta. Daca propria sa mama nu este priceputa in cresterea copiilor sau mai degraba nu vrea sa-si asume responsabilitatea, sa se gandeasca foarte serios la altcineva. Nu-i usor, dar vor interveni destule situatii in care, de exemplu, sotul va fi la serviciu, in parintii ei nu are incredere iar ea trebuie neaparat sa mearga cine stie unde sa rezolve vreo problema. Asta e un pas foarte important pe care trebuie sa-l faca. Vorbesc din proprie experienta. Si noi ne crestem fetita singuri, dar ne-a fost de un real folos sa ne lasam la nevoie – nu foarte des - copilul cu altcineva (din fericire, mama ne-a ajutat). Stiu ce inseamna sa simti ca nimeni nu-ti cunoaste si ingrijeste copilul ca tine, dar totodata stiu ce bine face relatiei de cuplu ca, din cand in cand, sa iesim impreuna ca sot si sotie, nu ca parinti. Daca deja in mintea sotului au incoltit ganduri necurate pentru verisoara numai el o stie…pentru ca sunt convinsa ca n-ar recunoaste in ruptul capului asa ceva. Dar, in ultima instanta, sinceritatea este foarte importanta in relatiile dintre parteneri mai ales intr-o astfel de problema. Daca lucrurile merg tot asa, sa-si ia inima in dinti si sa-i spuna sotului ei in detaliu ce o doare. Cum sa nu gaseasca intelegere tocmai la omul care o iubeste?
Ti-am raspuns (poate in prea multe cuvinte, dar nu m-am putut opri din indignare...) pentru ca ma impresioneaza intotdeauna nedreptatea. Din pacate, nimeni nu poate trai pe propria-i piele experienta altei persoane, deci solutiile sunt numai la ea. Numai ea stie ce fel de sot si tata este cel cu care s-a casatorit, cum reactioneaza in diverse situatii si, mai ales, ce-i leaga, care este “cheia de bolta” a povestii lor de dragoste. De asemenea, nu poate sa stea ca ciobanul mioritic si sa astepte sa se distruga tot ce o inconjoara. Mult succes!

Lidia spune:

Hai sa dau si eu cu batul in balta (nu fac aluzie la nimeni....):
1. Singuri ne punem pe noi insine in postura de victime. Daca prietena ta a ajuns in aceasta situatie este si vina ei. Greu de recunoscut din partea imrpicinatului, dar asa este. faptul ca facem si crestem copii nu inseamna ca trebuie sa aratam ca niste paparude cand bebeii sunt mici. Nu-i obligatoriu sa umblam prin casa cat e ziua de lunga in camasa de noapte si niepieptanate s.a.m.d. Nu zic ca prietena ta face asa, dar am vazut cazuri.
2. In primele luni dupa nastere suntem mai obosite, mai sensibile, dupa 9 luni in care am fost centrul atentiei sa ajungi in situatia in care nici pe propria ta mama si bunica a puiului tau sa nu o intereseze ce se intampla cu copilul! Deci.... s-ar putea sa fie si o oarece exagerare din partea prietenei tale (cate luni are copilul?).
3. Nu are incredere sa lase copilul cu nimeni altcineva. Mai sa fie.... trebuie neaparat sa-si revizuiasca aceasta parere altfel ajunge sa se catere pe pereti. Am si eu o prietena.... are un baietel de 2 ani. Sta cu el acasa (din mai multe considerente, unul ar fi ca day-care-ul pentru copii de varsta aceasta este foarte scump in Toronto si nu merita sa mergi la servici si jumatate din salariu sa-l dai la day-care). Dar.... casnicia ei se clatina, nu se mai intelege cu sotul ei. Sta toata ziua in casa cu copilul. Ea si sotul ei n-au mai avut timp de "el si ea" (o iesire roamntaica la restaurant, un mers la film....) pentru ca.... ea nu are incredere sa lase copilul cu altcineva (si in acest altcineva il include si pe sotul ei). Chiar nimeni pe lumea asta nu mai stie sa aiba grija 1-2 ore de un copil?
3. Sunt 2 variante de "trezit" familia: una care se trage din zicala: "cu miere prinzi mai multe muste decat cu otet" sau cea opusa in care poate sa-i spuna mama-sii: Uite ce e draga, dar pe mine nu ma intereseaza acum ca VV si-a luat pantofi cu tocul de 55 cm sau nadragi cu gaura in fund. Uite ce problema am cu asta micu', tu ce zici ca ar trebui sa fac? Sau cand vine la ei sa o puna pur si simplu sa-i schimbe scutecul, sa-i dea biberonul cu ceai sau lapte (si are importanta in ce biberon se pune ceaiul si in ce biberon se pune laptele?). Nu cred ca o sa crape mama-mare din asa ceva si probabil ca si cucoana trece printr-o criza de varsta 2 si 1/2 si se simte ignorata in rolul ei de bunica (vezi atitudinea prietenei tale de neincredere). Trebuie sa o faca sa se simta utila, indispensabila (ei nici chiar asa, ca pe urma nu mai scapa de ea).
Concluzia: prietena ta si-a facut-o cu mana ei. Si cu ajutorul verisoarei un pic. Ca si pe aia poate sa o puna un pic la punct. Are de inavat pentru sesiune? Ziua poate sa invete si la biblioteca sau la vreo colega.... ia uite, acu' nu pot sa-mi vizitez parintii ca are duduia de invatat!

Bafta si nu ar strica sa o scuturi un pic pe prietena ta. Uneori avem nevoie de asa ceva, sa ne trezim din letargia in care cadem cateodata si sa iesim din autocompatimirea in care ne leganam.... cateodata. Doare cand vine cineva si ne spune asa ceva, dar daca avem puterea sa recunoastem ca avem si noi coltul nostrui de vina.... nu este totul pierdut.
Mult noroc si putere de discernamant prietenei tale.



Sa incerci sa-i multumesti pe toti... o tentativa ce se va dovedi imposibil de finalizat.
Lidia

Liliana spune:

Viata fiecareia dintre noi poate fi subiect de telenovela,nu?...

M.nu e dependenta de ai ei financiar acum,insa ai ei au contribuit substantial la achizitionarea casei...
Ea este profesoara de meserie(mate-fizica).Nu se pune problema sa inceapa acum lucrul din moment ce inca mai are dreptul la postnatal!
Soacra nu-i in Bucuresti si oricum nu ar fi disponibila decit acolo,la ea acasa(200Km.distanta adica) iar socru nu are deloc.
Intr-adevar are mare nevoie de cineva pentru copil.Mama ei,evident,este la virsta "critica"(toate o sa ajungem si aici,la "a doua tineretze"...- si e evident ca nu are nici cel mai mic chef acum de schimbat scutece si biberoane si sa fie "tracasata" de un BB mic...).
Da,si eu cred ca mama ei o idolatrizeaza pe nepoata-sa,tocmai ca este acelasi gen,pe cind M. intotdeauna a fost f. diferita de mama ei ca "stil",adica a fost mai "sport"(blugi,tricouri,adidasi) - nu o vad eu acum pe toace si in mini sau mai stiu eu ce zorzoane...Cit despre SOTZU',M. e lesinata dupa el,si are si de ce,acesta fiind un baiat frumusel foc,genul acela de MACHio(?),Alen Delon,pe-acolo,dragoste la prima vedere!!!
Ceea ce nu-mi place mie este ca M.a devenit extrem de nefericita,dupa nastere si dupa venirea VV la Bucuresti,care a coincis...iar ea era inainte de aceste "evenimente" de o exuberanta fantastica,acum parca este un alt om! In fine,o sa-i printez toate opiniile voastre si i le voi trimite la plic,cred ca se va bucura si-si va ridica moralul si...cine stie,poate ca-i vor veni si ceva idei de pus in practica!(sa nu mai zica de mine ca sunt prea "rea","nediplomata",sau "cum poti sa gindesti asa"etc...).
Eu am citit un banc haios ieri,apropo de "amanta",si incepusem chiar sa ma gindesc..."de ce nu?" sau "si ce daca?",dar cit de normal este?! Riscul este mult prea mare sa priveasca "relaxata" si "linistita", trebuie sa ia taurul de coarne cit nu e prea tirziu...dar viata ei si sufletul ei si gindurile ei se indreapta 80% spre copilas,si eu stiu ca ea nu are acum fortza sa treaca la ofensiva si sa faca fata "concurentei" -pur si simplu nu e dispusa sufleteste la asa ceva,si chiar este ca-n povestea mioritica..."fie ce-o fi"...
Adica,din cite o stiu eu,o sa cam lase lucrurile sa decurga de la sine,nu o vad eu "pe metereze" sa-si sustina punctul de vedere,asa e firea ei! cred ca din disperarea asta am si scris aici povestea,sa-i demonstrez ca totusi trebuie sa faca CEVA,sa o impulsionez intr-un fel sau altul!(???)